964 matches
-
de către grupul format din maximum cinci membri. Repetiția structurii de către cor poate fi identică și integrală, dar se poate constitui și într-un răspuns variat - chiar modificat. Corul poate răspunde printr-o frază mai scurtă sau chiar printr-o simplă interjecție. Acest procedeu responsorial este atestat încă din Evul Mediu de către istoriografia de limbă arabă, fiind unul dintre principiile de bază ale esteticii muzicale orientale. Tehnica responsorială există și în muzica tradițională a populațiilor berbere. Trebuie însă precizat că sistemul responsorial
Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
iraniene, din limbi romanice (italiană, franceză, română) și din limba engleză. Și calcurile sunt un mijloc important de îmbogățire a lexicului maghiar. Mijloacele interne de îmbogățire sunt cele mai importante. Dintre acestea cele mai productive sunt crearea spontană de cuvinte (interjecții, cuvinte onomatopeice, creații expresive), formarea spontană de cuvinte prin derivare și compunere, precum și crearea conștientă de cuvinte prin derivare și compunere. Comparativ cu limba română, compunerea spontană și crearea conștientă de cuvinte au o pondere mult mai mare. Cuvinte moștenite
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
sonore nearticulate, care exprimă bucurie, durere, mânie, mirare, decepție etc., care cu timpul s-au fixat într-o anumită formă sonoră articulată. Unele, din cauza originii lor, sunt asemănătoare în diferite limbi, fără să fie vorba de împrumuturi. Exemple de asemenea interjecții sunt "á", "hé", "ó", "pszt" etc., la care între înțeles (funcție) și forma sonoră există și în prezent o legătură strânsă. La alte interjecții această legătură nu se mai poate stabili, ca de exemplu la "ejnye" (folosit repetat, cu sensul
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
originii lor, sunt asemănătoare în diferite limbi, fără să fie vorba de împrumuturi. Exemple de asemenea interjecții sunt "á", "hé", "ó", "pszt" etc., la care între înțeles (funcție) și forma sonoră există și în prezent o legătură strânsă. La alte interjecții această legătură nu se mai poate stabili, ca de exemplu la "ejnye" (folosit repetat, cu sensul „măi, măi”, spus cu reproș) sau la "nosza" „hai(de)”. Din unele interjecții au fost derivate alte cuvinte, mai ales verbe: "jaj" „vai” → "jajgat
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
forma sonoră există și în prezent o legătură strânsă. La alte interjecții această legătură nu se mai poate stabili, ca de exemplu la "ejnye" (folosit repetat, cu sensul „măi, măi”, spus cu reproș) sau la "nosza" „hai(de)”. Din unele interjecții au fost derivate alte cuvinte, mai ales verbe: "jaj" „vai” → "jajgat" „a se văicări”, "ó" → "óhajt" „a dori”. Aceste cuvinte au ca rădăcină imitarea unor zgomote prin complexe sonore compuse din sunete ale limbii, fără ca acestea să fie totdeauna onomatopee
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
În urma cercetărilor efectuate pe malul lacului, Holmes găsește dovezi ale prezenței unui al treilea bărbat, care era înalt, stângaci și care fumase o țigară de foi în timpul discuțiilor dintre cei doi McCarthy. La hotel, Holmes îi explică lui Watson că interjecția "Cooee" este un strigăt australian și că "a rat", auzit de James, reeprezintă ultimele silabe din "Ballarat", o localitate din Australia. De aici, el deduce că persoana care s-a întâlnit cu Charles McCarthy era o cunoștință de-a acestuia
Misterul din Valea Boscombe () [Corola-website/Science/320109_a_321438]
-
ai învățat,1/ cum o să promovezi.2/ ÎNTREBĂRI: - din ce cauză?, din ce pricina? TERMENI REGENȚI: - verb : N-a venit 1/ (pentru că) a fost reținut.2/ - locuțiune verbală: N-a băgat de seamă nimic 1/ (că) a fost neatent. 2 / - interjecție: Geamul tronc 1/ (din cauza că) s-a făcut curent. 2/ - adjectiv: Este gârbova 1/ (din cauza că) este bătrână .2/ - locuțiune adjectivala: Este din topor, 1/(din cauza că) nu-i educat. 2/ ELEMENTE DE RELATIE: a. conjuncții subordonatoare: deoarece, fiindcă, întrucât
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
sânge vărsate în razele soarelui ecuatorial, când cu misiunea ONU eșuată. Niciodată Omicron nu mi se păruse atât de vorbăreț și de confuz. Africa atacă logica. Și dacă ești, și-așa, buimăcit de ce ai văzut, sintaxa o ia razna,... numai interjecții și adjective... Și cică, dacă eu nu văzusem ce văzuse el, în Rwanda, măcar să fi auzit, - și scoase din unul din buzunarele lui de campanie un aparat, mic-mic, precis că japonez, și imediat se auzi un hârâit, apoi împușcături, rafale
Pe Obi, pe Irtîș... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10804_a_12129]
-
rapidă, și ea, această libertate, nici măcar nu face risipă de imaginație, cum o face o conștiință în deplină anarhie, ci este ordonată gestual de trista, în puritatea ei, geometrie a chircirii, în timp ce verbal, de aceea a ultimei, celei mai tragice interjecții, cea care dă corporalitate strigătului. A trecut luna mai. N-am putut opune nimic soarelui care mă insulta cu strălucirea lui neomenească. Nici nervalianului soare negru al melancoliei n-aveam ce să-i opun. Cât privește apelul la metafore gen
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
catedră, preferându-i expresia brută. Sinteză de vitalism frenetic și intelectualism moderat, creatorul Părintelui Ghermănuță face dreaptă măsură bucuriei simțurilor și reveriei intelectuale. În prima perioadă (Amintiri dintr-o călătorie), mai evidentă e latura vitalistă, juvenilitatea călătorului izbucnind în apostrofe, interjecții și exclamații. Metafore și comparații în serie traduc expansiv o neobișnuită acuitate senzorială. Fiorii singurătății „îți răcesc inima”; la Agapia, „natura îți pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smaragd”; de pe Hălăuca se revarsă o „cascadă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
de un potop, de un uragan (...) Pentru mine, «Shoah» era un semnificant fără semnificat, o proferare scurtă, opacă, un cuvânt de nepătruns, incasabil.” Numai că acest cuvânt perceput de cel care l-a pus în circulație ca un fel de interjecție intraductibilă a devenit, în numeroase limbi, „chiar numele evenimentului în singularitatea lui absolută”. „«Shoah» este acum un nume propriu, deci singurul și ca atare intraductibil.” La câțiva ani după ce filmul Shoah fusese, în sfârșit, terminat, în 1989, s-a publicat
Anti-filmul despre indicibil by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5925_a_7250]
-
-te, mă, uită-te care-i treaba. Noi nu sîntem nu știu ce, dom'le!" - așa-i spui - "hai, mișcă-te, c-amu-i momentu'!". Invitația la ilegalitate nu are nevoie de argumente subtile: relatarea în stil direct a dialogului esențial, punctată de elocvența interjecțiilor de adresare (mă, măi, băi), e constituită din enunțuri scurte, din imperative și formule de acord: "eu i-am zis "Uite, am chestia asta...", "Da, bine" zice. "Băi..." zice, "când poți, dă-o încoace!" "Păi", zic, "păi bine, na știi
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
2009: Matei Călinescu, Un fel de jurnal, 1973-1981, Editura Polirom, anul 2004 "Din nou conștiința exilului lingvistic, iscată de faptul că vorbesc englezește cu Matthew care la 24 august a împlinit doi ani. Engleza mea este lipsită de spontaneitate, de interjecții, de onomatopei, de tot ce mi-ar trebui ca să comunic cu un copil; o limba literară și matură, dar fără rădăcini" Are deplină dreptate profesorul de literatură, ce optimist eram la început! Eu mi-am dat seama că vorbesc o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
este între cele două, pentru că neavând forța să împlinească reîntoarcerea, cel puțin el n-a avut josnicia să se bucure de separare. Întrerupere... 14 august dimineața! Ți-am scris în gând toată noaptea. O scrisoare foarte lungă, burdușită de repetiții, interjecții și adjective calificative. Asta mi-ar lua multe ore ca s-o recitesc. Dimineața m-am trezit cu un gust foarte amar în gură: am avut un vis curios! În acest vis, cenzurat la trezire, tu îmi repetai fără oprire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
viziune este cea aristotelică: la baza figurii stă transferul - de la gen la specie, de la specie la gen și de la specie la specie. Într-adevăr, dacă acceptăm că nici un cuvânt nu semnifică în sine (lucru discutabil și lesne de contrazis prin interjecții și verbe onomatopeice), înseamnă că secretul semantismului și, implicit, al expresivității stă în alăturarea cuvintelor: lună - regină - noapte. Asta înseamnă că există două mari procedee de creare a expresivității și două figuri tutelare: Prin învecinare. Este cazul metaforei, o comparație
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
verbal preferat este viitorul. Se folosește în: profeții, horoscop, meteo. 7) Dialogul (conversația) Implică acte comisive (promisiuni, amenințări), acte vocative, retroactive, de satisfacție. O variantă aparte a conversației este monologul. El conține indici dialogali, dar cu sine: întrebări retorice, dileme, interjecții, reacții. 8) Figurativul Îl întâlnim ca atare foarte rar în presă. În schimb, e bine reprezentat în slogan, graffiti și proverb. 9) Discursul polemic Act reactiv, polemica exprimă dezacordul, contestarea. Are mai multe trăsături de bază: dezacordul; falsificarea conținutului; natura
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu titlul „Ciolanul”. Alături de acest substantiv, stă - nevăzut și totuși prezent - un întreg discurs despre moralitatea politică, despre goana după câștig a unora. Prin uz, prin context, prin aluzie, unele cuvinte sunt capabile să genereze sens și semnificație. Este cazul interjecțiilor folosite ca titlu: Ah, Of, Oups, Sttt, Zdrang etc. Prin ele însele, pot suplini un întreg comentariu. Să nu fie banal. „Opoziția critică guvernul” este un titlu previzibil și neinteresant. Nu același lucru se poate spune despre situația inversă: „Opoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și înălțimea vocii. În 1965, Kasl și Mahl au arătat că, dacă ne aflăm într-o stare puternic emoțională (furie sau îngrijorare), vom face mai multe greșeli de exprimare, ne vom bâlbâi sau vom face mai multe pauze urmate de interjecții ca „ăăă” decât facem de obicei. Interlocutorul nostru va resimți aceste elemente și va reacționa la ele. Incluzând paralimbajul în ansamblul elementelor de comunicare nonverbală, Argyle, Alkema și Gilmour (apud Hayes, Orrell, 2003) au efectuat un experiment în urma căruia au
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ai vitaminelor în pilule”, „humanitariști ai pilulelor anti-viață”, „încântători sexy-boys”, „burghezi din toate straturile sociale / de toate confesiunile de toate sexele și culorile” ș.a.m.d. Implicat e cabotinismul grafic și lingvistic. Apar fraze întrerupte, citate în alte limbi, sigle, interjecții, vorbe ciuntite („frunz...”, „frun...”, „fru...”) sau rupte în două, vorbe stâlcite (unele țigănește): „o tot logogim / o logovrăjim și logongorim”, „foaie cu foaie foifăleau foisocoteau foigălbinau”, „foilofoaile”, „pâră kâr oichii ciobi-se-vor”, „tot o ciupearcă pe-o ciupearcioaică / de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
și dezvoltare a unor idei, de prezentare a unor fapte etc. Aceste forme de activitate dezvoltă la elevi exprimarea vie și colorată, gândirea creatoare. Expunerea orală apelează, de obicei și la alte elemente: gesturi, mimică, intonații particulare, repetiții, pauze specifice, interjecții, rapiditatea debitului, din partea celui care face expunerea. În învățământul primar, expunerea orală a unei compoziții trebuie adaptată exigențelor psihologice, obiectivelor și conținuturilor acestui nivel școlar. 2. CLASIFICAREA COMPUNERILOR La clasele I IV, independența în elaborarea compunerilor se manifestă treptat, diferit
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
chiar reflectarea expresiei emoționale a individului. Laurențiu Șoitu formulează observația că mobilitatea corpului uman este "considerată derivație poziționala", întrucât, având calitatea de semnificant, acesta "este tratat că o configurație". Autorul argumentează: "Conținuturile apar numai sub formă de cuvinte, fraze sau interjecții. În comunicarea gestuala verbul este implicit, este natura lui "a fi", nu "a face". Enunțul apare că un enunț atributiv, calificativ și nu predicativ. Asistăm deci la incapacitatea (s.n.) gestualității comunicative de a produce prin esență să enunțuri despre lume
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nici un zgomot. Totuși, Ursule îi auzi foarte clar vocea, deși era slabă, și parcă repetată de un ecou îndepărtat 96. După cum este de așteptat, acest fragment de "povestire" nu conține deictice. Nu prezintă nici mărci ale subiectivității, în sens uzual: interjecții, enunțuri întrerupte, elemente apreciative etc. Situația e cu totul alta în cazul începutului din monologul lui Figaro: Femeie, femeie! Ființă slabă și amăgitoare. Orice animal pe lume e mânat de instinctul lui al tău e oare să înșeli ? Când o
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
persoană ce reiese din discurs. Locutorul λ, în schimb, îl desemnează pe locutor și din punctul de vedere al altor proprietăți, fiind o persoană din lume. Această diferențiere de o subtilitate aparent exagerată permite explicarea unor fenomene cum ar fi interjecția sau ethosul. A analiza specificitatea enunțiativă a interjecției înseamnă a aduce în discuție o diferență precum cea dintre "uf!" și un enunț cu un conținut identic, cum ar fi: "Mă simt ușurat". Pentru Ducrot, enunțarea "Mă simt ușurat" trimite la
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
schimb, îl desemnează pe locutor și din punctul de vedere al altor proprietăți, fiind o persoană din lume. Această diferențiere de o subtilitate aparent exagerată permite explicarea unor fenomene cum ar fi interjecția sau ethosul. A analiza specificitatea enunțiativă a interjecției înseamnă a aduce în discuție o diferență precum cea dintre "uf!" și un enunț cu un conținut identic, cum ar fi: "Mă simt ușurat". Pentru Ducrot, enunțarea "Mă simt ușurat" trimite la locutorul λ, la persoană, atribuindu-i o anumită
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
există independent de enunțare. În schimb, a spune "uf" înseamnă a realiza o enunțare ușurată, a-ți prezenta enunțarea ca un efect imediat al sentimentului de ușurare; în acest caz, cel avut în vedere este locutorul L. După cum putem observa, interjecția presupune din partea enunțătorului o teatralizare a propriului corp. În ceea ce privește noțiunea de ethos, ea provine din retorica antică. Pentru Aristotel "convingem, așadar, prin intermediul caracterului vorbitorului [în greacă ethos], atunci când discursul este rostit astfel încât să îl facă pe vorbitor demn de încredere
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]