970 matches
-
deosebite. 2) Iluziile auditive constă în impresia că diferite sunete sunt mai apropiate sau mai îndepărtate, mai puternice sau mai estompate. Alteori, impresia poate fi mai distorsionată, în acest caz sunetele fiind percepute de către bolnav sub forma unor cuvinte, strigăte, interjecții etc. identificarea lor făcându-se greșit în funcție de interpretarea delirantă. Trebuie precizat faptul că acest fenomen în care bolnavul ia ceva drept altceva este diferit de interpretarea senzorială în care identificarea este corectă, dar interpretarea percepției este greșită. De exemplu, pașii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
amintește de eroii literaturii sentimentale. Simplul fapt al existenței unui om cam ciudat, dar nostim, este semnificativ pentru Soljenițîn. Încercând să-l descrie, autorul se arată parcă nedumerit și apelează la intonații sentimentale, aproape karamziniene. El începe unele fraze cu interjecții și le încheie cu semne de întrebare și de exclamație. Pe de o parte, supraveghetorul Câmpiei Kulikovo este nostim, cu activitatea lui fără sens. Nostimă este intenția de a merge în căutările sale, pentru o dreptate numai de el știută
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mai multe ipoteze care ar sta la baza insuccesului: dificultatea traducerii neologismelor de proveniență franceză stâlcite de autor, a indicațiilor scenice, a repetițiilor, a clișeelor, a numelor proprii, a poreclelor și a formulelor de adresare afectivă, transferarea referințelor culturale, redarea interjecțiilor, a punctuației și a derizoriului. "Deși se intitulează adaptare", constată Magda Jeanrenaud, "traducerea pieselor lui Caragiale nu specifică însă și dacă a fost făcută pentru scenă sau pentru o ediție destinată lecturii. [...] Această indecizie subminează proiectul traducătorilor și suspendă oarecum
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este centrată pe emițător, fiind mai accentuată în comunicarea uzuală și puternic estompată în comunicarea științifică sau în cea oficială. La nivelul discursului, este evidențiată prin mărci lexicogramaticale ale persoanei I (deixis al emițătorului) și prin alți indici ai subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
relație cu „pretextul“ și cu „arhitextul“ (Julia Kristeva). FUNCȚIA FATICĂ denotă capacitatea actanților comunicării de a iniția și a menține contactul, prin controlul canalului, al circuitului; se realizează de obicei prin secvențe textuale de tipul formulelor protocolare de salut, al interjecției „Alo!“, al unor enunțuri fatice precum: „Mă auzi?“, „Ai auzit?“, „Repetă, te rog, nu am auzit!“, „Mai ești pe fir?“, „Bine!/ Da!/Desigur!“ etc. Este o funcție mai pronunțată în comunicarea la distanță, unde pot interveni perturbări ale canalului. Comunicarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
etc. Oralitatea constă în preluarea unor forme fonetice și lexicogramaticale specifice limbii vorbite întro zonă lingvistică/întrun mediu social. Este o calitate particulară a discursului colocvial. Mărci lingvistice: utilizarea frecventă a discursului direct/indirect liber, marcat subiectiv și afectiv prin interjecții, formule de adresare, exclamații, interogații, pauze expresive etc.; prezența formelor sau a structurilor familiare, populare sau regionale etc. Concizia vizează o maximă concentrare a discursului realizată prin selectarea mijloacelor lingvistice strict necesare exprimării ideilor sau sentimentelor. Este defini torie pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
simple, aliterații; - la nivel lexical: selectarea unor cuvinte și expresii specifice universului rustic (inclusiv regionalisme), frecvența mare a diminutivelor, abateri de tipul pleonasmului; - la nivel morfosintactic: prezența unor forme neliterare, a viitorului colocvial, a super lativului popular, frecvența mare a interjecției; modele sintactice bazate pe repetiții sau pe recurența lui „și“ narativ, anacolutul etc.; - la nivel stilistic: caracterul tradițional al figurilor de stil. Registrul stilistic cult implică situarea instanțelor comunicării artistice în orizontul culturii, fiind definitoriu pentru literatura cultă. Are ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura elaborată, al cărei criteriu valoric este originalitatea, pentru un limbaj autoreflexiv, conștient de forța sa de a întemeia universuri autonome, dar și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
scopuri expresive: Când torsul saude lal vrăjilor caier/Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe la gerunziu): Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grin deni, / Orizontuntunecândul, vin săgeți de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... (M. Eminescu); Iar pupăza zbârrr... peo dugheană! (I.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lal vrăjilor caier/Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe la gerunziu): Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grin deni, / Orizontuntunecândul, vin săgeți de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... (M. Eminescu); Iar pupăza zbârrr... peo dugheană! (I. Creangă). 2.9.2. Figuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și caraghioasă, formată de ani, pe care am trăito eu? (M. Sorescu) Exclamația retorică se concretizează ca enunț sau serie de enunțuri ce contrastează în contextul stilistic prin intensitatea sentimentelor pe care le exprimă. Mărcile subiectivității și ale afectivității sunt interjecțiile, construcțiile exclamative (cu indici ai superlativului, de cele mai multe ori), intonația specifică: Lumina ce largă e! / Albastru ce crud! (L. Blaga); ȘTEFAN: Oh! pădure tânără!... (B. Șt. Delavrancea); Tu nu ești om, Lică, ci diavol! (I. Slavici) Invocația retorică este figura
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
predominanța stilului direct. Vorbirea directă a persona jelor este marcată subiectiv, afectiv și stilistic prin prezența indicilor lexicogramaticali ai persoanelor I și a IIa, a substantivelor și adjectivelor în cazul vocativ, a verbelor la imperativ, prin mărci afective exprimate prin interjecții sau adverbe exclamative, prin delimitarea sintactică a discursului naratorului de vorbirea personajelor (propoziții principale independente, având frecvent statut de incidentale), prin utilizarea dialogului și monologului și a unor registre stilistice variate. Medierea naratorială se realizează prin prezența verbelor dicendi (a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca și perso najul narator din opera epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte de suspensie etc.: Ah, pentru cine sunt largile / vremi? Pentru cine catargele? // O, aventura, și apele! / Inimă, strânge pleoapele! Eul liric poate fi desemnat și prin persoana
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rostitor. Indicii textuali vizează categoria subiectivității: mărci lexicogramaticale ale persoanei I/a IIa (verbe, pronume și adjective pronominale la persoana I ori a IIa, singular sau plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți de valoare atribuite eului liric etc. - Tipurile de discurs specifice sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fascinat de poezia mării, de ritmurile ei sălbatice. 4. mărci ale subiectivității: verbe la persoana I (am inventat, mam născut, trăiesc, voi muri, nu pot, sucesc, mângâi, bat), pronumele persoanei I (mă), adjectivul pronominal pose siv la persoana I (meu), interjecția cu valoare emotivă: vai. 5. teme: creația, cunoașterea, moartea; motive literare: cuvântul, criza limbajului, tărâmul subpământean, vizuina, suferința, renunțarea 6. dimensiunea temporală: și acum doi ani și acum trei ani de zile; începând chiar din clipa de față; după ce am
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
profetul“ luminii, al speranței, al credinței în libertatea interioară. „Iona sunt eu“, Iona ești tu, suntem noi toți. - VARIANTA 15 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Camil Petrescu, Act venețian) 1. sinonim neologic: cinstit - onest; a îndura - a suporta 2. Izolând interjecția de restul enunțului, primul semn al exclamării are rolul de a marca intonația ascendentă specifică. Semnul al doilea evidențiază sfârșitul enunțului exclamativ, reliefând implicarea afectivă a locutorului/conotând dezamăgirea, frustrarea. 3. Acest tânăr este fiul meu. (substantiv); Era prea tânăr
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un cuvânt ca «bun» mai întâi pentru hrană. Ceea ce e deosebit de important în învățare sunt gesturile și expresiile faciale exagerate. Cuvântul se învață ca substitut pentru o expresie facială sau pentru un gest. [Ă] Ce face dintr-un cuvânt o interjecție aprobativă? Nu forma cuvântului, ci jocul de limbaj în care apare el. Dacă ar trebui să arăt care este principala greșeală a filozofilor din generația actuală, inclusiv a lui Moore, aș spune că ea este următoarea: atunci când privesc limbajul, ei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
u s t a240 distinge o categorie de elemente lexicale cu statut special, din care ar face parte cele care exprimă manifestări de atitudine, operatorii practici, cuvintele deictice și cuantificatorii. Dintre acestea, cuvintele care exprimă manifestări de atitudine, adică unele interjecții, redau direct dispoziții și simțiri ale vorbitorului, căci, chiar dacă ele au caracter de generalitate (sînt fapte de limbă), folosirea lor implică în mod necesar actualitatea stărilor exprimate. Pe de altă parte, operatorii practici (ca poftim ! hai!) au funcția de a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
clasele morfologice de cuvinte, cea mai mobilă și cea mai aptă de înnoire este cea a substantivului, urmează apoi, în ordine, cea a adjectivului, a verbului, a adverbului și, în mai mică măsură, cea a elementelor de relație și a interjecției. Sînt rezistente la schimbări clasa articolului, numeralului și pronumelui. De aici se poate conchide că elementele lexicale legate de desemnarea realităților, urmînd mobilitatea cunoașterii, suferă cele mai intense prefaceri, în vreme ce elementele destinate exclusiv realizării funcționării propriu-zise a limbii (ele fiind
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care, pentru a-și insinua un rol cultural, interzicea autorului emiterea unor opinii în legătură cu creația, ca și cum acesta ar acționa iresponsabil și orbește. 344 Vezi, G. Ibrăileanu, op. cit., vol. VII, p. 63. 345 Sentimentele sînt redate în mod direct numai prin interjecțiile care exprimă stări sufletești, dar acestea nu pot fi preferate de creația lirică de nivel superior. 346 Vezi, G. Ibrăileanu, op. cit.,vol. IX, Editura Minerva, București, 1980, p. 470 ș. u. 347 Vezi Artă și valoare, în Lucian Blaga, Opere
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lui Edgar Allan Poe, nu te uita la deosebiri Ce înseamnă acel nenorocit "Nevermore"? În fond, acest "Niciodată", intraductibil, Pe care prin universități și laboratoare naivii Încearcă să-l traducă electronic, S-ar putea să fie o simplă onomatopee, o interjecție care ți-a scăpat întâmplător, Văzându-l ahtiat după răspunsuri capitale. Oricum, cuvântul e antologic, ai intrat în istorie Cu un singur cuvânt, acest "Nevermore" (...). De ce taci? Ți-ai impus că nu caști pliscul de teamă Să nu te repeți
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
conversației (vorbitorul îi solicită ascultătorului clarificări, reformulări, aprofundări, se concentrează pe anumite porțiuni din discursul interlocutorului); c) încheie conversația (vorbitorul reia spusele interlocutorului pentru a semnaliza dorința de a abandona subiectul). Printre mărcile lingvistice specifice sunt repetițiile (parțiale sau totale), interjecțiile (aha; da, da, da...; și?, mhh...), deicticele textuale (așa..., a, acum înțeleg...), secvențele prin care se introduc reformulări (adică, vrei să zici..., dacă înțeleg bine..., deci), conectorii pragmatici (ei, deci...), secvențele conclusive (bun, asta a fost, ne oprim aici, următorul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
starea de urgență”. După o anumită oră, era interzis să ieși din casă și să te manifești zgomotos. Vodca avea prețuri prohibitive, asta în cazul în care se putea găsi. Aflat în atelierul unui pictor, am auzit, deodată, dinspre stradă, interjecțiile joviale ale unui chefliu. Gazda mea s-a grăbit să observe, pe jumătate în glumă, pe jumătate în serios: a fi beat la ora asta pe străzile Varșoviei nu mai este un viciu, ci o formă voioasă de disidență. În
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ca ceilalți oameni să știe ce gândește ea cu adevărat e bine că o persoană vrea ca ceilalți oameni să știe ceea ce simte ea cu adevărat Printre consecințele textuale ale acestui script se numără utilizarea frecventă a unor particule și interjecții prin care vorbitorii își exteriorizează sentimentele față de interlocutor, transmițându-i direct gândurile și sentimentele: Nepravda! („Nu-i adevărat!”), Tî ne prav („N-ai dreptate!”, „Greșești!”), Da net (empatizând cu interlocutorul, „Nu!”, „Nu se poate!”), podlec („Om de nimic!”, „Netotule!”, „Jigodie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ceea ce spune, lăsându-l în același timp să-și continue intervenția. Sunt semnale ale menținerii relației dialogale dintre interlocutori, încuviințând, în același timp, monologul vorbitorului curent. Diferențele culturale constau în: frecvența cu care interlocutorul oferă back-channel vorbitorului; structura acestor semnale (interjecții, lexeme, propoziții); locul în care sunt plasate în raport cu discursul vorbitorului. În cultura japoneză, de pildă, semnalele de recepție (aizuchi) sunt extrem de frecvente, însoțesc ritmic vorbirea interlocutorului pe tot parcursul derulării ei și sunt, în mare măsură, desemantizate. În cultura americană
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]