620 matches
-
fragmentare. În acest fel, a pus în evidență tensiunea dintre forțele care promovau accentuarea simțului comunitar și cele care promovau diminuarea acestuia. Cu toate acestea, mai presus de orice, studiul imperialismului critica aserțiunea liberală conform căreia capitalismul târziu era dedicat internaționalismului liberului schimb, care ar fi urmat să conducă la pace între națiuni; era o reluare a afirmației lui Lenin că, în viitor, capitalismul era sortit să se confrunte cu crize frecvente. Lenin și Buharin susțineau că tendința dominantă în epocă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și Marx și Engels înaintea lor, ei tratau o temă foarte importantă care s-a bucurat de prea puțină atenție din partea curentului dominant din Relațiile Internaționale. Aceasta privește modul în care comunitățile politice sunt transformate de lupta dintre naționalism și internaționalism într-un sistem politic mondial; privește însemnătatea unor niveluri neobișnuit de ridicate ale globalizării și fragmentării pentru viitorul comunității politice și pentru gradul de solidaritate dintre oameni; și privește modul în care structurile economice și politice naționale și globale afectează
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în "curente separate naționale" (Stalin 1953: 343, 354). Lenin, ca și numeroși alți marxiști, vedea fragmentarea națională ca pe o consecință inevitabilă a răspândirii globale a capitalismului, însă, spre deosebire de austro-marxiști, ei considerau esențială evitarea unui compromis al socialismului cu naționalismul. Internaționalismul proletar era mult mai important decât crearea comunităților politice multiculturale. Teoriile privind imperialismul împărtășeau credința marxistă conform căreia capitalismul era o forță progresistă pentru că urma să aducă dezvoltare industrială și o bază pentru prosperitatea materială a tuturor popoarelor. Asumpția era
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cele de mai sus că mai mulți marxiști încadrați în curentul marxist din Lumea a Treia susțineau că proletariatul din lumea industrială este unul din beneficiarii neoimperialismului; ei sprijineau revolta națională a periferiei, mai degrabă decât idealul socialist occidental de internaționalism proletar (Emmanuel 1972). Marxiștii occidentali nu reușeau să se pună de acord dacă ar trebui să susțină sau nu mișcările de eliberare națională din societățile aflate în exteriorul spațiului occidental, și mulți dintre ei nu se simțeau deloc în largul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
i-au determinat pe Marx și pe Engels să reconsidere natura drumului spre emancipare universală. De la început și până la analizele mai recente în ceea ce privește inegalitatea globală, marxiștii au fost nevoiți să stabilească dacă globalizarea capitalistă este destinată să pregătească calea pentru internaționalism sau dacă puternicele loialități naționale vor împiedica acest proces. Discuția care urmează, precum și cea din Capitolele 6 și 7, explică modul în care principalele curente ale teoriei critice au ajuns să abandoneze "paradigma producției", debarasându-se de credința conform căreia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
deci opresiunea economică nu au afectat niciodată în istoria pământului și a umanității atâția oameni". În timp ce apără "spiritul" marxismului, Derrida (1994a: 56) argumentează în favoarea revizuirii idealului lui Marx de "dispariție a statului". Acesta ar trebui eliberat de ideile anterioare privind internaționalismul socialist și dictatura proletariatului. "Noua Internațională" ar trebui să protesteze împotriva "situației dreptului internațional, a conceptelor de stat și națiune" și să se desprindă de ideile moștenite privind suveranitatea exclusivă și concepțiile naționale de cetățenie. Derrida (1994a: 56) preconiza forme
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este cu mult mai importantă decât globalizarea economică și, de aceea, oamenii continuă să se bazeze pe statele-națiune pentru a li se garanta securitatea, mai degrabă decât să se străduiască în vederea unor noi forme de comunitate politică. Ei subliniază că internaționalismul marxist a fost sacrificat pe altarul politicii de putere în timpul Primului Război Mondial; astfel, el nu are nicio relevanță pentru o lume constituită din state. Argumentul dă naștere unor întrebări fundamentale privind scopul studierii relațiilor internaționale. Aici, nu poate încăpea nicio îndoială
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
instituționalism liberal, 273 instituționalism neoliberal, 24, 39, 124, 160, 254 instituționalism sociologic, 214 integrare europeană, 239 interdependență, 19, 24, 80, 81, 82, 208, 210, 245 interese, 103, 166, 173, 185, 196, 210, 211 interes național, 92 interese de stat, 211 internaționalism, 131, 139, 142, 152 internaționalism liberal, 22, 24, 73, 74, 83, 86 internaționalism proletar, 138, 140, 141 intervenție umanitară, 98, 174, 176 ipoteze, 16, 25, 26, 29, 36, 49, 58, 227, 228 istorie, 21, 36, 48, 94, 109, 127, 129
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
24, 39, 124, 160, 254 instituționalism sociologic, 214 integrare europeană, 239 interdependență, 19, 24, 80, 81, 82, 208, 210, 245 interese, 103, 166, 173, 185, 196, 210, 211 interes național, 92 interese de stat, 211 internaționalism, 131, 139, 142, 152 internaționalism liberal, 22, 24, 73, 74, 83, 86 internaționalism proletar, 138, 140, 141 intervenție umanitară, 98, 174, 176 ipoteze, 16, 25, 26, 29, 36, 49, 58, 227, 228 istorie, 21, 36, 48, 94, 109, 127, 129, 180, 181, 184, 185 încălzire
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
integrare europeană, 239 interdependență, 19, 24, 80, 81, 82, 208, 210, 245 interese, 103, 166, 173, 185, 196, 210, 211 interes național, 92 interese de stat, 211 internaționalism, 131, 139, 142, 152 internaționalism liberal, 22, 24, 73, 74, 83, 86 internaționalism proletar, 138, 140, 141 intervenție umanitară, 98, 174, 176 ipoteze, 16, 25, 26, 29, 36, 49, 58, 227, 228 istorie, 21, 36, 48, 94, 109, 127, 129, 180, 181, 184, 185 încălzire globală, 268 încredere, 81, 103, 108 îngrădire, 263
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fi pusă sub semnul întrebării, de vreme ce organisme internaționale precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional reglează piața financiară globală, alături, desigur, de diverse companii multi și transnaționale. Aceasta înseamnă că, la nivel global, relațiile economice nu se mai înscriu în cadrul internaționalismului sau, cel puțin, nu cele mai importante, adică cele care afectează state, grupuri de state sau regiuni diverse -, ci în contextul transnaționalismului. În alți termeni, relațiile economice transnaționale sunt acele "interacțiuni obișnuite care depășesc granițele naționale, în care cel puțin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
vocație internaționalistă, comunismul sfârșește în naționalism și chiar izolaționism (ca orice utopie îngrozită de ideea contaminării), susținut prin demonizarea străinilor, cu instrumente discursive derutante pentru o minte logică, dar rămânând singurul tip de discurs care putea struni o populație dezorientată: "internaționalismul și analiza modurilor de producție lasă locul naționalismului tradiționalist în care figurile, marile fapte ale trecutului național, eroii politici și militari, numele de seamă ale culturii și științei au fost din ce în ce mai invocate și hiperbolizate. Fără exces de scrupule în privința raportului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
într-o îngroșare a tușelor, căci nu am în vedere inflexiunile doctrinare ori ocazionalele perioade de "relaxare", fie în regimul Dej, fie sub Ceaușescu). Dacă, simplificând, prima perioadă, dominată în cea mai mare parte de Gheorghe Gheorghiu-Dej, se caracterizează prin internaționalismul proletar de factură sovietică în calitate de doctrină directoare și proletcultism ca expresie "artistică", cea de-a doua, dominată covârșitor de "Marele Cârmaci" Nicolae Ceaușescu, expune doctrina național-comunismului creionat în liniile protocronismului.861 În prima perioadă, modelele care domină imaginarul oficial destinat
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu haiduci filantropi și comisari interbelici fourieriști, serii de teatru TV cu activiști înțelepți și nepoții lor progresiști").905 Fig. 36 Superba interpretare a grafică a poveștii lui Harap Alb (Sandu Florea) Lucian Boia este însă de părere că părăsirea internaționalismului și orientarea spre naționalism reprezintă o evoluție generală a comunismului, utopiile fiind prin natura lor izolaționiste, iar dificultățile traiului trebuind recuperate simbolic prin apelul la un presupus trecut glorios, în ciuda prezentului mizer; această mutare se explică și prin "românizarea" partidului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
erau mai scumpe. — Nici gând. Sunt patriot, atâta tot. Generalul râse din nou, și mai tare. De-a lungul anilor ajunsese să aprecieze simțul umorului al lui Mark. — Ești atât de demodat, îl tachină el. Trăim într-o epocă a internaționalismului. Aceste baze o dovedesc. Supape elvețiene, generatoare germane, uși italiene, sisteme de comunicație britanice, hangare franceze. Ce poate fi mai cosmopolit? Mark nu răspunse. Ochii îi erau ascunși în spatele unor ochelari de soare cu oglindă care nu reflectau nimic altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
lui Manu Chao, a lui Compay Segundo și Jovanotti, călătoream pe coclauri latino și ne lăsam impresionați de suferința indienilor chiappas, a țăranilor columbieni reconvertiți cu mitraliera de la coca la porumb, de martirajul lui Carlo Giuliani, cel omorât de G8. Internaționalismul ăsta ar da de presupus că ne durea fix În cur de problemele ălora. Fără Îndoială, cine ne-ar fi acuzat de asta, dacă am fi avut și nerușinarea să ieșim În public cu asemenea griji, n-ar fi greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
c) naționalism etnic herderian, care a dominat ultima jumătate a secolului al XIX-lea, specifică romantismului; d) naționalism bifurcat în versiunile sale critică, respectiv fanatică, în perioada interbelică; e) antinaționalism în timpul primei faze a comunismului, deghizat sub faldurile doctrinare ale internaționalismului proletar; f) naționalism socialist în faza națională a comunismului matur; g) etno-naționalism ortodox, în prima fază a postcomunismului românesc; h) postnaționalism în curs de consolidare ulterior integrării europene a societății românești. Vom urmări, în cele ce urmează, modul în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etapă intermediară, a luptei de clasă în cadrele națiunii, proletariatul va putea dizolva demarcațiile naționale și aboli antagonia dintre națiuni. Linia dreaptă a radicalismului de stânga marxist a fost continuată de Rosa Luxemburg care a tranșat "chestiunea națională" în sensul internaționalismului proletar, în fapt, un sinonim pentru doctrina antinaționalismului comunist. Într-un articol din 1896, Rosa Luxemburg a condamnat eforturile de dobândire a libertății politice a Poloniei ca fiind utopice, insistând în schimb asupra faptului ca lupta pentru unificarea proletariatului să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a războiului între națiuni ca lezând interesele obiective ale proletarilor. De neînduplecat în purismul său doctrinar, Hervé îi înfierează pe socialiștii patrioți care, păstrând o loialitate primară față de națiunile lor de apartenență în caz de război, trădează irecuzabil crezul socialist. "Internaționalismul patriot", la care subscriu socialiștii care declară că în caz război sunt gata să își dea viața pentru patriile lor, pășind spre moarte în comuniune cu stăpânii lor de clasă, este denunțat violent ca o contradicție în termeni (1910, pp.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
subscriu socialiștii care declară că în caz război sunt gata să își dea viața pentru patriile lor, pășind spre moarte în comuniune cu stăpânii lor de clasă, este denunțat violent ca o contradicție în termeni (1910, pp. 130-131). Patriotismul și internaționalismul sunt logic inconciliabile, solidaritatea clasială și frăția națională neputând conviețui pașnic în cadrul niciunei societăți. Aceste principii puriste ale socialismului antipatriot trebuie clar enunțate, ca reacție fermă împotriva acelei "corcitură de internaționalism șovăielnic ce pretinde să concilieze patriotismul cu internaționalismul" (Hervé
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o contradicție în termeni (1910, pp. 130-131). Patriotismul și internaționalismul sunt logic inconciliabile, solidaritatea clasială și frăția națională neputând conviețui pașnic în cadrul niciunei societăți. Aceste principii puriste ale socialismului antipatriot trebuie clar enunțate, ca reacție fermă împotriva acelei "corcitură de internaționalism șovăielnic ce pretinde să concilieze patriotismul cu internaționalismul" (Hervé, 1910, p. 134). Trei sunt propozițiile care trebuie acceptate ca bazele doctrinare ale socialismului cu privire la patriotism: a) enunțul axiomatic exprimat de Manifestul Partidului Comunist, care postulează cum nu se poate mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și internaționalismul sunt logic inconciliabile, solidaritatea clasială și frăția națională neputând conviețui pașnic în cadrul niciunei societăți. Aceste principii puriste ale socialismului antipatriot trebuie clar enunțate, ca reacție fermă împotriva acelei "corcitură de internaționalism șovăielnic ce pretinde să concilieze patriotismul cu internaționalismul" (Hervé, 1910, p. 134). Trei sunt propozițiile care trebuie acceptate ca bazele doctrinare ale socialismului cu privire la patriotism: a) enunțul axiomatic exprimat de Manifestul Partidului Comunist, care postulează cum nu se poate mai clar caracterul apatrid al muncitorilor: "Proletarii nu au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Miza jucată este dublă: mai întâi, aceea de a demonta acuzația formulată împotriva comuniștilor cărora li se impută lipsa de patriotism; a doua este de a denunța vechiul patriotism naționalist ca pseudopatriotism care trebuie înlocuit de "adevăratul patriotism" întemeiat în internaționalismul proletar. Prima miză este câștigată prin tehnica acuzării acuzatorilor: învinuiți de a fi "dușmani interni ai patriei", comuniștii arată cu degetul la adevărații trădători de patrie conducătorii reacționari care, în cârdășie cu imperialiștii germani, și-au aruncat țările în toiul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tendințe imperialiste" (Baltiiski, 1945, nr. 255, p. 1). Pot fi tipologizate, așadar, trei ipostaze ale atașamentului față de propria țară: a) un patriotism ignobil, etnocentric, războinic și asupritor acesta este vechiul patriotism naționalist și fascist; b) un patriotism socialist inspirat de internaționalismul proletar care îi unește pe oamenii muncii o dată în cadrele națiunilor în care aceștia lucrează, iar apoi dincolo de acestea; c) forma cea mai nobilă în care se poate consacra patriotismul socialist este patriotismul sovietic, exprimat prin loialitatea și solidaritatea primară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o simt acum a lor (ibidem). Patriotismul este o forță motrice spirituală care, cuplată la motorul forțelor materiale, propulsează înainte societatea românească. Însă pentru a asigura o astfel de propulsie progresivă, patriotismul trebuie să fie topit în formele socialiste ale internaționalismului proletar. Recunoscând în educația istorică instrumentul cel mai eficace în formarea conștiinței patriotice, articolul-direcție cheamă istoria la înregimentarea "în frontul de luptă al poporului pentru construirea noii societăți", la care știința militantă a istoriei poate și trebuie să își aducă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]