795 matches
-
revalorizarea existenței private și a vieții de familie etc. Chiar dacă deocamdată „campusurile” virtuale sunt destul de vagi, este de așteptat ca ele să se înmulțească în următorii ani, specializându-se pe domenii de formare. Ele trebuie circumscrise procesului de mondializare și internaționalizare a formării, de înscriere tot mai evidentă a acesteia pe traiectele comercializării și industrializării. Delocalizarea și virtualizarea spațiului de învățare conduc la o modificare a designului învățării, a dinamicii colective și a motivațiilor de instruire. Locurile și timpii de interacțiune
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învățare. (Alava, 2004) O astfel de schimbare se răsfrânge în cele din urmă asupra structurilor cunoașterii, asupra valorii sociale a educației, asupra teoriilor predării și învățării școlare. Organizația de tip virtual a fost facilitată de tendințele globale ale deschiderii și internaționalizării formării. Mediul în care universitățile își desfășoară activitățile a forțat ca acestea să-și revizuiască structura funcțională și procesele didactice aferente. A devenit o chestiune de supraviețuire și de performanță racordarea acestora la evoluțiile noilor tehnologii informaționale. Dispozitivul de formare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de conduite intelectuale similare. Internet explorer-ul, ca program de accesare a informațiilor, este același și în America, și în Japonia, și în Algeria, și în România. Universalitatea instrumentului obligă la gesticulații similare de uzitare a acestuia. E-learning-ul facilitează globalizarea și internaționalizarea. El aduceă unificarea din anumite puncte de vedere. Nu credem că aduce o uniformizare și o plafonare „rea”, de care să ne temem aprioric. Diversificarea va persista la alte niveluri. Persistența identităților și revendicarea regionalismelor culturale se vor manifesta prin
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de Dunărea navigabilă se află pe teritoriul României (traversând ori separând teritoriul său de cel al altor state), din cât constituie Dunărea navigabilă internaționalizată, apare firesc ca sacrificiul și contribuția țării noastre (sub aspectul întinderii teritoriului asupra căruia se aplică internaționalizarea și asigurarea navigabilității) să fie luate în considerare, spre a se evita situația ridicolă, când votul României este egal cu cel al Ucrainei (care are doar segmentul Galați-Ceatalchioi din Dunărea internaționalizată), al Republicii Moldova (cu numai câteva zeci de metri) sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
riverane? Federația Rusă, ca și orice alt stat neriveran la Dunăre (precum Suedia, Japonia, Chile și altele), nu este îndreptățită la mai mult decât la beneficiile pe care le presupune pur și simplu libertatea de navigație pe Dunăre, stabilită în urma internaționalizării ei și la ceea ce statele riverane au concedat; astfel, insinuarea ei, cu un tupeu tipic, ca stăpână veșnică în această zonă care nu este teritoriul său și nu i-l afectează pe al său, în nici un mod, acest regim care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
un tupeu tipic, ca stăpână veșnică în această zonă care nu este teritoriul său și nu i-l afectează pe al său, în nici un mod, acest regim care a fost instituit pe Dunăre, vine în contradicție cu regula potrivit căreia internaționalizarea unui curs de apă nu vine impusă din afară ca o fatalitate, ci se stabilește în baza acordului exprimat de statele riverane al căror teritoriu îl brăzdează și cu privire la care se instituie un regim prin care se știrbește din suveranitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mai lung traseu din Dunărea navigabilă, să suporte o asemenea disproporționată sarcină financiară, înrobitoare pentru economia ei, tocmai pentru a satisface pretenția unei țări care nici nu era parte contractantă, neavând calitate de riverană. Germania a pretins ca regimul de internaționalizare instituit prin noua Convenție să aibă un traseu mult mai scurt, astfel încât Convenția să nu se aplice de la Ulm, ci să fie stabilit un alt punct Kellheim. Nu puteam fi de acord cu un text care modifica ceea ce era prevăzut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
reglementare ut singuli specifică pentru orice fluviu internațional, cu luarea în considerare și a celor stabilite prin alte tratate internaționale cu referire la cazul respectiv; prin urmare, Convenția nu se aplică de plin drept (pentru că nu s-a făcut o internaționalizare generalizată). Dacă R. F. Germania a putut scoate recent de sub incidența reglementării prin Convenția de la Belgrad, un segment din cursul Dunării aflat pe teritoriul ei, nu văd de ce nu ar putea face același lucru România, cu sectoare din Dunăre care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de la Belgrad, un segment din cursul Dunării aflat pe teritoriul ei, nu văd de ce nu ar putea face același lucru România, cu sectoare din Dunăre care se află în exclusivitate pe teritoriul român. Nu trebuie să pierdem din vedere că internaționalizarea fluvială are suișuri și coborâșuri; în perioada care a urmat după 1935, a avut loc o regresiune în internaționalizare, ca urmare a căderii spiritului de la Versailles, prevalând reglementările naționale ale fluviilor, inclusiv ale Dunării, prin desființarea comisiilor fluviale Acordul de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lucru România, cu sectoare din Dunăre care se află în exclusivitate pe teritoriul român. Nu trebuie să pierdem din vedere că internaționalizarea fluvială are suișuri și coborâșuri; în perioada care a urmat după 1935, a avut loc o regresiune în internaționalizare, ca urmare a căderii spiritului de la Versailles, prevalând reglementările naționale ale fluviilor, inclusiv ale Dunării, prin desființarea comisiilor fluviale Acordul de la Sinaia din 1938 a stabilit ca atribuțiile esențiale ale Comisiei Europene a Dunării să fie transferate la Direcția Dunării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Receptorii acțiunii sportive se deosebesc: internautul de acum nu este suporterul din public, la fel cum o piesă de teatru poate fi citită sau jucată: într-un caz apare lectura, respectiv cartea, în alt caz apare spectacolul, respectiv teatrul etc. Internaționalizarea sportului se face azi se face prin canalul de televiziune. Drepturile de difuzare nu pot fi reduse doar la imaginile transmise prin intermediul televiziunii, dar că, de asemenea, a difuza pe internet și prin telefoane mobile, precum și prin emisiunile de radio
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
permanență, marca noastră de identitate în concertul cultural internațional"7. Dorința organizatorilor este aceea de a extinde această activitate didactică extrașcolară la nivel internațional prin cuprinderea în cadrul proiectului "Europa, un patrimoniu comun". Este primul demers pedagogic muzeal din România de internaționalizare a unei activități educative desfășurate în parteneriat. MUZEUL ȚĂRANULUI ROMÂN În Raportul de activitate pe anii 2001-2004, specialiștii acestui muzeu precizează că "funcția educativă rămîne o preocupare constantă și de prim plan" în același timp punîndu-se problema măsurii în care
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și agenți economici indirect legați, intermediari, furnizori de servicii ocazionale etc; mediul non piață, constituit din structuri sociale și instituționale care au o incidență directă sau indirectă asupra funcționării firmei. Diagnosticul trebuie să evidențieze restricțiile de mediu, precum gestiunea externalităților, internaționalizarea activităților, respectarea reglementărilor etc. Diagnosticul concurențial Această diagnoză se centrează pe structurile comerciale și relaționale, îndeosebi pe raporturile firmei cu piețele sale, pe concurenții și clienții acesteia, acestea determinându-i portofoliul de activități. Determinarea unei macrostructuri strategice ar permite firmei
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
trebuie să vizeze flexibilitatea muncii (ocupațională, a programului, a costurilor și remunerărilor, mobilitatea angajaților). Diagnosticul firmei și strategia acesteia Strategia reprezintă combinarea obiectivelor dezvoltării firmei, în funcție de structura produselor și de structura piețelor, axele dezvoltării fiind specializarea, expansiunea sectorială, diversificarea, penetrarea, internaționalizarea etc. O componentă definitorie a strategiei globale a firmei o reprezintă strategia structurală, cu aspectul său acțional, politica structurală, elaborarea și aplicarea acestora presupunând un diagnostic precis referitor la structurile și resursele firmei, la mediu, la oportunitățile și obstacolele existente
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
revistă română, nr. 15, nr. 12 din 23 februarie 1914: Trivale, „Pentru doi panigeriști ai simbolismului român“, și nr. 18 din 23 martie 1914: Aderca, „În marginea poeziei simboliste“), respingînd primatul specificului etno-național în artă și militînd pentru „noutate” și „internaționalizare” estetică, în răspăr cu acuzele de „iresponsabilitate morală” și „dezrădăcinare sterilă”. Paginile literare ale publicațiilor estetizante găzduiesc debuturile viitorilor avangardiști Jacques G. Costin (Seara, 1914) și F. Brunea (Versuri și proză, 1915). B. Fundoianu și I. Călugăru, ambii proveniți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ionescu, el însuși un admirator marinettist), F.T. Marinetti își cultivase încă înainte de 1909 relații cu protipendada culturală românească; intențiile sale erau simultaneiste: relațiile literare create de mai mulți ani în mai multe țări, nu doar europene, vor fi activate în vederea internaționalizării cît mai eficiente a manifestului. O campanie de imagine concepută și realizată la fel de profesionist ca și cea care va crea, peste șapte ani, explozia Dada. În bibliotecile publice se păstrează încă volume cu dedicație adresate reginei-poete Carmen Sylva (La Conquete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
s-a răcit am așteptat în picioare, cu paharul în mînă (...) a trebuit însă să-mi pun la încercare toată medicina, deci m-am dus de m-am așezat ca o curvă cu curul într-un lighean cu apă”. Sugestia „internaționalizării” rețetei îi oferă lui Vinea un prilej de ironizare a consoartei lui Hugo Ball, poeta și cîntăreața de music-hall Emmy Hennings: „Dacă vreți, internaționalizați această rețetă în revista Dada. Sau păstrați-o jalousement. În orice caz, împărtășiți din secret pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Respingînd „împestrițarea culorilor” și „vălmășagul formelor” balcanice, Iancu - „creierul mare” al Contimporanului - își exprimă, de fiecare dată, credo-ul estetic: „Simplitatea scheletului constructiv e năzuința de azi, ceea ce e util nu poate fi urît”. („Estetica nouă“, nr. 63) Aspirația la internaționalizare, prin editarea și traducerea în marile centre culturale europene, apare exprimată într-o notiță din nr. 97-98-99 privind preconizata apariție a volumului Exerciții pentru mîna dreaptă și Don Quijote de Jacques G. Costin: „Volumul lui J.G. Costin, după apariția lui în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rînd, obsesia deprovincializării artei românești sînt afinități ce explică întru cîtva cultivarea lui Istrati de către revista constructivistă. Relatînd experiența prieteniei cu Romain Rolland, autorul Haiducilor face - la cerere - cîteva aprecieri privind dificultățile scriitorului român de a depăși barierele lingvistice în vederea „internaționalizării” artei sale naționale: „Dacă avem o inferioritate, apoi aceasta e nenorocul nostru de a scri românește. Atît. Încolo, aceeași lume, aceiași artiști, aceeași artă, dar cu avantajul unor limbi mai răspîndite (...) și cu un sistem de reclamă care n’are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în orbita lor de influență. În cazul primilor „revoluționari” ai artei și literaturii românești moderne, complexul periferiei nu trebuie privit doar ca expresie frustrată a dorinței de ardere a etapelor, de sincronizare cu „viteza” celei mai avansate modernități europene. Nevoia internaționalizării artistice, a evadării din anonimatul și minoratul unei periferii sufocante (fie că e vorba despre atmosfera tîrgurilor de provincie sau despre România ca periferie a Europei civilizate) se asociază, chiar în cazul unor promotori ai avangardismului, cu o inerție a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pregătit, încă din România, pentru aventura dadaistă. „Virusul” anarhic avea însă nevoie de un context favorabil de receptare, de un organism-gazdă pe măsură, în interiorul căruia să explodeze; or, România anului 1916 nu era decît o provincie fără ecou a Europei; internaționalizarea se va produce, așadar, mai întîi în mediul cosmopolit, subversiv și antirăzboinic al Zürich-ului; Dada va asalta apoi Parisul și Berlinul (unde mișcarea se politizează, însă, în sens revoluționar) pentru ca „exhibiția” să se stingă, din nou, la periferia Europei Estice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cât și asupra Transilvaniei și minorității maghiare; pastorul Tökes este catalogat a fi fost atât disident, cât și informator al Securității, având deci un statut dublu, așa făcându-se că Securitatea îi tolera disidența (p. 26)! Ungaria ar fi urmărit internaționalizarea problemei Transilvaniei printr-o serie de demonstrații antiromânești și prin punerea continuă pe tapet mediatic a cazului Tökes. Informațiile interne ale Armatei indicau, la momentul respectiv, că Ungaria urmărea să provoace incidente la granița cu România, astfel încât să se ajungă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de Curtea Constituțională, datorită faptului că nu a fost îndeplinită condiția cetățeanului privitoare la dispersia teritorială și a numărului minim de semnături înregistrate în fiecare județ.8 2. DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC ȘI PRIVAT "Pacta sunt servanda" (Ulpianus) Câteva considerații în legătură cu "internaționalizarea" Dreptului constituțional și "constituționalizarea" Dreptului internațional VICTOR DUCULESCU* Sommaire L'étude présente d'une manière critique deux théories, qui ont été largemenet analysèes au cadre des quelques débats scientifiques internationales, "la constitutionnalisation" du droit international et "l'internalisation" du droit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în modul următor: există o serie de juriști care, pornind de la faptul că ideile privind democrația politică și drepturile omului, principiile constituționale democratice (de pildă: alegeri libere, responsabilitatea guvernanților etc.) s-au impus, din ce în ce mai mult, în lumea zilelor noastre, preconizează "internaționalizarea" dreptului constituțional; deci, cu alte cuvinte, adoptarea unui cod universal al democrației care să devină obligatoriu pentru toate statele și pentru toate națiunile. Pornind de la constatările bine cunoscute făcute de juriști, economiști, oameni politici, specialiști în relațiile internaționale, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
10. Într-o lucrare intitulată sugestiv "Constituționalizarea dreptului internațional general un răspuns la globalizare", profesorul Theodor Schilling imaginează mai multe procedee prin care s-ar putea realiza constituționalizarea regulilor de drept internațional (în sensul impunerii obligativității și respectului acestora): a) internaționalizarea (cum este cazul convențiilor ce privesc drepturile omului); b) generalizarea respectului lor, prin formarea unor noi reguli de drept cutumiar sau prin consens și c) consolidarea sistemului normelor de drept internațional prin recunoașterea unor ierarhii a acestora, în vârful cărora
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]