1,350 matches
-
aceea, propunem ca modalitate eficientă de optimizare a metodei ascultării interactive utilizarea, spre exemplu, a anumitor segmente din metoda socratică. În sens originar, aceasta reprezintă, în fapt, un grup de metode centrate pe relația profesor-elev; Ioan Cerghit vorbește despre metodele interogative (conversative sau dialogate), dintre care cea mai importantă este conversația euristică. „Specificul acesteia rezultă din faptul că, atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu prin a transmite sau a prezenta noi cunoștințe, ci efectuând o activitate comună de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceasta reprezintă, în fapt, un grup de metode centrate pe relația profesor-elev; Ioan Cerghit vorbește despre metodele interogative (conversative sau dialogate), dintre care cea mai importantă este conversația euristică. „Specificul acesteia rezultă din faptul că, atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu prin a transmite sau a prezenta noi cunoștințe, ci efectuând o activitate comună de gândire cu elevii săi, pe care îi determină la un efort personal de căutare, de investigație întreprinsă în sfera informațiilor existente deja în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să nu facă dificilă înțelegerea. Poetul apelează la un lexic mai mult popular („odihnă”, „zintâi”, „mădular”, „tain”, „a se la” etc.), în care se ivesc și unele neologisme. Efectul de vechime îl asigură, de asemenea, sintaxa (infinitivul lung sau folosirea interogativului „au”, de pildă), dar mai ales inversiunile. Încununând creația lui S., Războiul nevăzut aduce o contribuție deloc neglijabilă la îmbogățirea poeziei religioase românești. SCRIERI: Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist, București, 1931; Pregătiri pentru călătoria din urmă, București, 1932
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
care m-ați iubit/ cuvinte/ numai o coaje și mai multe/ miezuri/ fugiți prudent din cale/ speriate/ bolnave în adânc de spaima/ silei/ că am să vă constrâng/ împreunarea/ în nupțiul rimei ca o placă/ veche”). Poemele și caligramele din Interogativul consecvent (1995) aduc o restructurare a atitudinii lirice, o simplificare și o radicalizare a imaginii. Eul poetic nu mai este atras de implicarea afectivă ori de fervoarea înțelegerii, ci este dornic să împărtășească din înțelepciunea resemnării. Poezia devine mod existențial
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
Lecția de logică, București, 1988; De-a poveștile, Timișoara, 1989; Soare cu dinți, București, 1989; Calendarul fermecat, București, 1990; Cele mai năstrușnice pățanii cu animale, flori, gângănii, București, 1991; Povestea Bufniciorului și Povestea iepurașului, București, 1994; Voinicii pământului, București, 1995; Interogativul consecvent, București, 1995; Poveștile primăverii, București, 1995; Limba română avea ochi albaștri, Buzău, 1995; Povestea sfântului Valentin, București, 1997; Poveste de Paști, București, 1997; Lunile minunile, București, 1998; Autoportret cu cap înfrunzit, București, 1998; Circul, București, 1999; Trei povești până
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
Lorințiu, Între ironie și înduioșare, LCF, 1989, 28; Rodica Opreanu, Candoare și creativitate, O, 1989, 41; Alex. Ștefănescu, Ars longa, prosa brevis, RL, 1990, 7; Alex. Ștefănescu, Profesionalismul în poezie, RL, 1995, 38; Ulici, Lit. rom., I, 312-313; Ileana Ciocârlie, Interogativul lucidității, ALA, 1996, 305; Nicoleta Ghinea, Poezie și studiu poetic, RL, 1999, 38; Gheorghe Istrate, Cărți pentru copilul esențial, „Diplomat Club”, 2002, 5; Dumitru Hurubă, În arena unui circ inventat, „Ardealul literar și artistic”, 2003, 1. Il.C.
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
profesori, parteneriatul, deschiderea școlii față de cerințele tuturor categoriilor de copii și ale comunității conferă grădiniței rolul de componentă fundamentală a sistemului social. Calitatea influențelor familiale și a grupurilor determină structurarea unor comportamente proprii, pe fondul dezvoltării psihice, acestea fiind adaptative, interogative. După Grossman, comportamentul adaptativ exprimă din perspectivă psihologică „eficiența sau gradul În care individul atinge standardele independenței personale și ale responsabilității sociale cerute de grupul căruia Îi aparține”. Dintr-un anumit punct de vedere, manifestările comportamentale sunt trăite În plan
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
mântuitor. Interpretul trebuie să aspire în permanență, independent de rezultatele pe care le‑a obținut deja, la descoperirea unui uerior sensus et firmior („un sens mai adevărat și mai sigur”). Astfel, pentru Origen, a cărui hermeneutică este totdeauna un proces interogativ, niciodată încheiat, al sensurilor multiple ale Scripturii și în același timp, așa cum am spus, un proces de „cristificare” a sufletului, anticriștii sunt interpretările false, limitate, autosuficiente și în consecință, nerodnice pentru viața spirituală. Anticristologia se unește în acest punct cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
o formă particulară de „analiză de sine” a Persoanei. Aceasta Întrucât faptul de „a fi” al fiecăruia reprezintă o permanentă preocupare de sine. Natural că această preocupare de sine, pe care trebuie să o Înțelegem ca pe o Întoarcere, atât interogativă cât și constatativă, către sine, nu este aceeași pe tot parcursul vieții individului, ci se schimbă permanent. Fiecare vârstă are propriul ei profil psiho-moral. Fiecărei vârste Îi corespund anumite atitudini față de sine, de propria sa viață, idealuri etc. Dincolo de acestea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pentru că pornea de la premisa de neocolit că, indiferent care ar fi fost valoarea literară a acestor nuvele și microromane fantastice, privite Într-o continuitate care Începe prin Cum am găsit piatra filosofală și sfârșește În hadit-urile pe care, laborios și interogativ, i le consemna În ultimii săi ani, această literatură nu poate fi desprinsă dintr-un continuum de semnificație: el pornește, mai ales când conturează mai clar derivația fantastică, de la o experiență pe care nu o cunosc ceilalți scriitori, și anume
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tema libertății în literatura română interbelică sau reiau, într-o nouă sinteză, preocupări mai vechi (Problematica specificității esteticului în istoria esteticii românești). Versurile lui S., adunate în volumele Pelerinaj (1974) și Ceremoniile umbrelor (1996), sunt meditații lirice ale unei sensibilități interogative și evocări ale stărilor vesperale și nocturne, prielnice reveriei, avidă să capteze ritmurile inefabile ale firii și pe cele ale umanității naturale și ritualice. La rândul său, romanul Grădina înclinată (1974), narațiune de proiecție autobiografică, reia analiza și interpretarea contactului
SMEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289733_a_291062]
-
în imaginar în afara situațiilor de joc; trebuie instituite măsuri de igienă mintală, care să combată inactivitatea, distracțiile bizare, râsul și grimasele de unul singur sau în oglindă; e) tendința la curiozitate ține de dorința copilului de a cunoaște; este faza interogativă a lui „De ce?”; copilul întreabă mai puțin „Când?”, „Cum?”, „Ce este aceasta?”; trebuie să i se răspundă de fiecare dată clar, corect, concis, evitându-se greșelile, ironia etc.; în felul acesta se formează cunoștințele și gândirea logică; în caz contrar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
final pentru o poveste începută și neterminată (5 minute); Închipuiți-vă că vă întâlniți cu un personaj imaginar (un anotimp). Alcătuiți un text prin care să povestiți cum s-a desfășurat această întâlnire. (10 minute) De asemenea, am folosit lista interogativă a lui Alex Osborn, care stimulează calitățile gândirii creatoare: 1. Ce este floarea? 2. Puneți mai multe întrebări florii, pentru a afla tot ce vreți să știți despre ea. 3. Puneți-vă în locul florii, imaginați-vă ca sunteți floarea, ce
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
vitală, a vieții mature, clocotitoare, triumfătoare în însăși nepăsarea afirmării propriilor ritmuri, pe de o parte, iar pe de altă parte, cu șanse egale în ordinea verosimilității, dar încă mai fecundă în ordine artistică, o instanță a sensibilității sfâșiate, dureros interogativă și tragică, suspectând și chiar contestând afirmarea nepăsătoare a instinctului vital, a ritmurilor naturale, a ciclurilor fatale. LUCIAN RAICU Sorin Titel a avut har. Nu fac o metaforă. Vreau să spun că talentul lui uimitor părea să vină nu dinlăuntrul
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
1978, 2; Cornel Sorescu, „Testamentul”, R, 1980, 4; Radu Vaida, Un rechizitoriu antirăzboinic, LCF, 1986, 21; Fănuș Băileșteanu, „Agent secret”, RL, 1986, 34; Eugen Teodoru, „Egreta Brâncovenilor”, SPM, 1987, 853; Artur Silvestri, „Egreta Brâncovenilor”, LCF, 1987, 7; Narcis Zărnescu, Romanul interogativ, LCF, 1988, 12; Sorin Roșca Stănescu, Un roman politic de scandal, „Ziua”, 2000, 1 812; Manuela Golea, „Clubul cocoșaților”, un roman în stil jurnalistic, „Ziua”, 2000, 1 962. C. M. B.
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
a luminii”, „Într-un taifas vremelnic cu moartea ea neștiind / că ești doar lira la care cântă / cineva dispărut de multă multă vreme”. Treptat, se poate observa că „liricii de mânie și sintaxei imprecative” Z. „îi subsumează o mare fervoare interogativă, ducându-și disperările la o febră psaltică” (Al. Cistelecan). În Nopțile franciscane (2001) comentariile criticii au surprins „o modernă viziune asupra lumii, care desființează granițele dintre observator și lume” (Dieter Schlesak) și o definiție particulară a esenței poeticului, ca mișcare
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
a secetei, sau Treizeci și nouă cu șase, marcând acumularea energetică de la care orice este posibil), la Z. accentuându-se în timp gustul pentru abstracțiune, parabolă, exprimare gnomică ori paradox. Marile întrebări metafizice, reflecția asupra rostului omului în lume, introspecția interogativă, uneori chiar demonstrația ideatică și forțarea conceptului se manifestă în tendințe contrarii, când spre confesiune neîngrădită, când spre încifrarea discursului. Agresiunea civilizației tehnice asupra simbolurilor arhaice se realizează în ample poeme într-un mod contorsionat, polemic (de pildă, Mistreții pe
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
istoriografiei și al criticii literare: Poezia lui Michelangelo îi prilejuiește poetului-traducător o incursiune pe cât de atentă la detaliul biobibliografic, pe atât de pătrunzătoare sub raport ideatic în lumea marelui artist renascentist, pentru care poezia reprezintă complementaritatea - confesivă, neliniștită și constant interogativă - necesară unei personalități conturate cu o asemenea forță, încât generațiile care i-au urmat nu au ezitat să o considere cvasidivină. Studiul Sonetul și Renașterea italiană trasează complexa istorie a apariției și dezvoltării unei specii literare arhetipale. Trecând în revistă
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
cu interes la activitate. b) Cognitive: Să găsească sensul cuvintelor antonime; Să identifice semnele de punctuație într un text dat; Să completeze corect semnele de punctuație într-un text dat; Să transforme corect propozițiile enunțiative în propoziții exclamative și/sau interogative și invers; Să citească cu intonație pe roluri un text dialogat, în ritm propriu; Să citească selectiv; Să pronunțe corect cuvintele din textul dialogat; Să scrie după dictare un text scurt, respectând regulile de punctuație și ortografice; Să precizeze și
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
linie tematică este amplificată în Singurătatea colectivă (1996; Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul ASPRO) și în Ruinele poemului (1997; Marele Premiu ASPRO). Efectul dramatic provine acum dintr-o continuă dezicere de sine. Alternând enunțurile asertive cu cele interogative, poetul își potențează sarcasmul: „Azi, parcă mai senin ca ieri, cu/ mantaua de pământ trasă pe după umeri pe jumătate, acceptând/ indiferența/ obiectelor din jur: cuprins deodată de încurajare. Încurajare? Cât/ să apuce să se elibereze, așa: se va da iar
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
literară” ș.a. Versurile din E toamnă printre femei și în lume marchează debutul unui autor egal cu sine, a cărui poezie va urma un traseu ce nu procură surprize. Printre caracteristicile remarcate de critici se află o sensibilitate tensionată și interogativă, note de melancolie captate într-o dicțiune elegiacă.Tema dominantă la S. e erosul, corelat cu sentimentul obsesiv al solitudinii, cu durerea adesea mascată și cu revolta în fața ireversibilului, cu ideea crepusculului. Erotica revelează imposibilitatea comunicării și a comuniunii depline
SUCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]
-
și de înclinare hermeneutică. Cumulativă, în măsura în care recitește, citează, parodiază, prelucrează, comentează, interpelează teme și mituri poetice, clișee, formule - adică preexistentul creatului (al altora și, eventual, chiar al său). Hermeneutică, fiindcă se descoperă, în acest tip original de lirică, o interpretare interogativă și gravă a condiției omului în raport cu datul cosmic, istoric sau cultural. O producție poetică acoperind câteva decenii, cum este aceasta, presupune vârste și înfățișări diverse. Stadiile nu sunt niciodată exclusive, ci inclusive. În aparență, S. se schimbă la față, dar
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
presupune atât repulsie, cât și dorință din partea bolnavului. Fenomenele obsesive sunt extrem de variate și ele constau din următoarele: 1) Ideile obsedante: au un caracter de ruminații intelectuale și neproductive (Legrand du Saulle, P. Janet). Ele au, de regulă, un caracter interogativ (aritmomania, onomatomania, evocarea obsedantă, idei contrastante în totală opoziție cu sentimentele, concepțiile și atitudinile bolnavului, îndoiala obsedantă sau la folie du doute). 2) Fricile obsedante sunt temeri nejustificate ale bolnavului reprezentate prin: agorafobie, claustrofobie, ereutofobie, nosofobie, dismorfofobie etc. 3) Impulsiunile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
metode verbale - bazate pe cuvântul scris sau rostit; b) metode intuitive - bazate pe observarea directă, concret‑senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora; sau: a) metode de comunicare orală: - metode expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicația, descrierea; - metode interogative - conversația euristică; - metode care presupun discuții și dezbateri - problematizarea, brainstorming‑ul; b) metode bazate pe contactul cu realitatea - demonstrația, modelarea, experimentul; 3. după gradul de angajare a elevilor la lecție: a) metode expozitive sau pasive - pun accent pe memoria reproductivă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
iar pentru cei cu deficiențe mai accentuate acest lucru este mai greu de atins. Nu în ultimul rând, în cazul metodelor expozitive, educatorii trebuie să facă distincție între verbalism și verbalizare, verbalismul fiind o verbalizare exagerată, fără valențe educative. Metodele interogative (în special cele bazate pe conversație euristică) favorizează descoperirea noului, exersarea proceselor psihice, clarificarea, sintetizarea, consolidarea și sistematizarea cunoștințelor, verificarea și evaluarea performanțelor. Conversația tradițională (catehetică) de cele mai multe ori este contraindicată în cazul elevilor cu deficiențe, deoarece prin această metodă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]