478 matches
-
în topica subiect - predicat. Acordul în gen este semantic cu nominalele [+Animat]. Prin urmare, putem presupune că sintagma coordonată este dominată de un centru INDEX 123, care conține trăsăturile interpretabile asociate nominalelor. De vreme ce nominalele [-Animat] nu au trăsături de gen interpretabile, acest centru INDEX nu poate fi folosit pentru acord. Prin urmare, se folosește o formă nemarcată (engl. default). 2.2. Alte tipuri de coordonare copulativă Coordonarea copulativă (cumulativă sau aditivă) se poate realiza și prin alte elemente decât conjuncția și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singular declanșează acord la plural. (ii) Numărul este interpretat pe controlorul acestui acord la plural, deci pe sintagma coordonată. (iii) O trăsătură este generată acolo unde este interpretată. De vreme ce niciunul dintre conjuncți nu are numărul plural, rezultă că numărul plural interpretabil este inserat deasupra celor doi conjuncți, ca o proprietate a întregii sintagme coordonate. La o concluzie similară a ajuns și Sauerland (2003), care a propus că astfel de trăsături phi interpretabile sunt inserate într-un centru funcțional phi deasupra GD
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
conjuncți nu are numărul plural, rezultă că numărul plural interpretabil este inserat deasupra celor doi conjuncți, ca o proprietate a întregii sintagme coordonate. La o concluzie similară a ajuns și Sauerland (2003), care a propus că astfel de trăsături phi interpretabile sunt inserate într-un centru funcțional phi deasupra GD. Dacă numărul este întotdeauna fuzionat cu genul în română și în alte limbi similare, ajungem la concluzia că și atunci când este inserat deasupra Det, el este fuzionat cu genul și va
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fost invitați / *invitate la un dineu. Ajungem la concluzia că acordul conjuncților [+Animat] este întotdeauna semantic. Acest lucru poate fi corelat cu faptul că acordul în număr este și el semantic: dacă este inserat un centru funcțional care are trăsătura interpretabilă de număr, putem presupune că același centru funcțional ar putea avea și trăsătura interpretabilă de gen. 3.2. Conjuncții au trăsătura [-Animat] Conform regulilor gramaticale (vezi GA2, GALR, Avram, 2001), dacă ambii conjuncți sunt [-Animat] și au genuri diferite, acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
întotdeauna semantic. Acest lucru poate fi corelat cu faptul că acordul în număr este și el semantic: dacă este inserat un centru funcțional care are trăsătura interpretabilă de număr, putem presupune că același centru funcțional ar putea avea și trăsătura interpretabilă de gen. 3.2. Conjuncții au trăsătura [-Animat] Conform regulilor gramaticale (vezi GA2, GALR, Avram, 2001), dacă ambii conjuncți sunt [-Animat] și au genuri diferite, acordul este influențat de numărul, genul și poziția față de verb a conjuncților. Aceste reguli sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vezi tabelul III, punctele (j) vs. (e) și (g) vs. (d), iar în tabelul IV, punctele (c) vs. (b)). O posibilă explicație pentru avansarea trăsăturii termenului masculin când acesta este la plural este aceea că centrul funcțional care introduce trăsătura interpretabilă de număr, de la nivelul sintagmei coordonate, are posibilitatea de a stabili o relație de acord cu acel conjunct cu care împărtășește aceeași valoare a trăsăturii de număr. Este un tip de acord intern sintagmei coordonate. Dacă ambii termeni sunt la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu sintagmele coordonate este semantic oricând este posibil: acordul în număr este întotdeauna semantic, iar acordul în gen este semantic cu nominalele [+Animat]. Prin urmare, putem presupune că sintagma coordonată este dominată de un centru Index 162, care conține trăsăturile interpretabile asociate nominalelor. De vreme ce nominalele [-Animat] nu au trăsături de gen interpretabile, acest centru Index nu poate fi folosit pentru acord. Prin urmare, se folosește o formă nemarcată (engl. default). În concluzie, pentru a descrie sistemul de gen din limba română
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este întotdeauna semantic, iar acordul în gen este semantic cu nominalele [+Animat]. Prin urmare, putem presupune că sintagma coordonată este dominată de un centru Index 162, care conține trăsăturile interpretabile asociate nominalelor. De vreme ce nominalele [-Animat] nu au trăsături de gen interpretabile, acest centru Index nu poate fi folosit pentru acord. Prin urmare, se folosește o formă nemarcată (engl. default). În concluzie, pentru a descrie sistemul de gen din limba română avem nevoie de conceptul de gen nespecificat. Acordul în coordonare exclude
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este interesant din punct de vedere teoretic, deoarece nominalul-subiect nu are o trăsătură de persoană pe care să o transmită prin acord verbului. Pentru a explica acordul la persoana I sau a II-a, fie considerăm că verbul are trăsături interpretabile, fie presupunem că avem a face cu elipsa sau nelexicalizarea unui pronume personal. Cu pronumele de politețe de persoana a II-a, acordul în gen al adjectivului predicativ se face pe baze referențiale, iar acordul verbului-predicat, pe baze formale. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este întotdeauna semantic, întrucât doi conjuncți la singular se acordă întotdeauna la plural, în topica subiect - predicat. Acordul în gen este semantic cu nominalele [+Animat]. Prin urmare, putem presupune că SCoord este dominată de un centru Index, care conține trăsăturile interpretabile, referențiale, asociate nominalelor. Nominalele [-Animat] nu au trăsături de gen interpretabile, astfel încât acest centru Index nu poate fi folosit pentru acord. Prin urmare, în contextele în care SCoord este formată din nominale [-Animat] se folosește o formă nemarcată (engl. default
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la plural, în topica subiect - predicat. Acordul în gen este semantic cu nominalele [+Animat]. Prin urmare, putem presupune că SCoord este dominată de un centru Index, care conține trăsăturile interpretabile, referențiale, asociate nominalelor. Nominalele [-Animat] nu au trăsături de gen interpretabile, astfel încât acest centru Index nu poate fi folosit pentru acord. Prin urmare, în contextele în care SCoord este formată din nominale [-Animat] se folosește o formă nemarcată (engl. default). Acordul la singular poate avea diverse explicații, în funcție de context: uneori, este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sistemele performative −; pe de altă parte, mecanismele tehnice: se renunță la operația de guvernare, fundamentală în GB, preferându-se operații "primitive", motivate conceptual, ale sistemului X-bară, relațiile specificator−centru (Spec-Head) și centru−complement (Head-Comp). Gramaticile (derivările sintactice) trebuie să fie interpretabile la cele două interfețe: interfața cu sistemul conceptual-intențional prin LF (forma logică) și cea cu sistemul articulator-perceptual prin PF (forma fonologică); dacă o derivare nu este convergentă la una dintre interfețe, atunci nu este corect formată. În PM, se renunță
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a valoriza trăsături, se produce doar dacă e necesară pentru a crea un obiect sintactic corect format care primește interpretare convergentă la interfață. Deplasarea verbului este determinată de atracția către un centru flexionar mai înalt. Trăsăturile elementelor sintactice sunt fie interpretabile (numărul și persoana sunt trăsături φ inerente constituenților DP), fie neinterpretabile (o categorie funcțională din proiecția verbală poate să conțină aceste trăsături, dar ele nu sunt semantic inerente și trebuie verificate sau valorizate). Trăsăturile de Caz sunt întotdeauna neinterpretabile (nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o categorie funcțională din proiecția verbală poate să conțină aceste trăsături, dar ele nu sunt semantic inerente și trebuie verificate sau valorizate). Trăsăturile de Caz sunt întotdeauna neinterpretabile (nu au niciodată conținut semantic). Trăsăturile neinterpretabile trebuie verificate prin intermediul unei trăsături interpretabile de același tip și cu aceeași valoare, în relație specificator−centru (trăsăturile φ ale unei categorii funcționale sunt șterse de către trăsăturile φ ale unui DP, în poziția de specificator al acestuia). Variația parametrică este legată de forța trăsăturilor: în franceză
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
valenței sau cu selecția și atribuirea/verificarea rolurilor tematice). Pentru a explica diferența dintre tiparul pasiv și cel inacuzativ, Embick (2004a: 140) introduce în teoria scindării proiecției VP trăsătura semantică AG, care are proprietățile propuse de Kratzer. v conține trăsături interpretabile și neinterpretabile. Ca și în cazul tranzitivelor, în cazul pasivului, v conține trăsătura AG, responsabilă de interpretarea agentivă. În cazul pasivului, argumentul extern DP și trăsăturile de Caz sunt absente. Inacuzativele nu au trăsătura AG, deci nu sunt interpretate agentiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poziția de specificatori ai unor proiecții funcționale. Sorace (2004: 251) subliniază că, în modelul lui Van Hout (199682, 200083, 2004), legătura dintre Lexicon și Sintaxă e sensibilă la tipul de eveniment; inacuzativele încorporează telicitatea, introdusă în sintaxă ca o trăsătură interpretabilă care trebuie verificată în AgrO, impunând astfel deplasarea obiectului în Spec,AgrO. 4.4.4. În legătură cu teoriile de tip "(neo)construcționist" au fost formulate mai multe critici. Abraham (2004) adoptă o poziție radicală, susținând că noțiunile de ergativitate/ inacuzativitate nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mișcări se găsește blocată de antonimul ei, și singura ieșire este să se refugieze în ficțiune. Să ne înțelegem: nu o ficțiune care sugerează o lume nouă prin construcția de imaginar și care se mișcă liber în bogăția de semne interpretabile, lăsînd analogia să-și joace rolul, ci, în acest tip de ficțiune experimentală care tinde să convingă prin probe, se înarmează cu referințe și dezvoltă pe experiențe simulate o baterie de noțiuni prezentate ca științifice. Nimic mai tulburător decît amestecul
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
specifică unui gânditor cu "sistem". Observațiile sunt de mare interes, fie că e vorba despre "Arheitatea popoarelor" sau a românilor, de "teoria golului etnic" și "omenia mioritică", de statul "demagogic", "natural" sau "organic", Theodor Codreanu reiterează o seamă de "momente" interpretabile din istoria poporului nostru, analizându-le potrivit conceptelor eminesciene. Bibliografia și trimiterile de ordin istoric se amplifică. Firea românească este analizată prin motivul mioritic, prin invocarea numelor unor domnitori ca Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, D. Cantemir, Tudor Vladimirescu, Al.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Exercițiul identificării formelor "resurecției bacoviene" este riscant, tocmai ca urmare a impecabilei demonstrații a existentei și mecanismului Complexului bacovian. Prin forma latentă și prin aceea manifestă a complexului său numai prin una din ele, poeți al căror vers ar fi interpretabil în cheia "poeticii oglinzii" ar fi în număr prea mare. "La Bacovia, neantul se învingea pe sine însuși devenind neant pur, adică poezie în oglindă, pe când la nouăzeciști el are intacte ingredientele materiei corupte." Cu nostalgia bacovianismului șaizeciștilor, Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
decizie a autorităților publice competențe, căreia proprietarul sau proprietarii trebuie să i se conformeze. Lipsa nominalizării "naționalizării" din Constituție nu este întîmplătoare, ea este rezultatul voinței constituantului de a înlătura dintre mijloacele de transfer al proprietății acele modalități care, fiind interpretabile și ridicînd suspiciuni mai ales cît privește cauza lor, pot duce la abuz din partea autorităților publice și, deci, la încălcarea libertăților publice. Prin această, Constituția subliniază, o dată în plus, caracterul fundamental al dreptului de proprietate a cărui conservare constituie unul
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
Ruginoasa, cetină de zăpadă dunga călătorie a trecut, sînt vorbele oamenilor, fumul casei, numai înăuntru e cald, nesatisfăcător abea/abia, cine a distrus CFR-ul? Băsescu! pe vremea lui! nașul primește de la toți, grupa AB4, totdeauna sistemele prin definiție semiotice, interpretabile sînt plictisitoare, Siretul, Pașcani pagini de carte, toate locuite, de fiecare dată se deschid pagini. Ora 19,06, în sala de așteptare clasa a II-a a gării Pașcani, după salată țigănească de pește min. 48% sos de roșii, Tîrgu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Nici măcar această specificare nu este exhaustivă. Sugerează pe bună dreptate că orice politică publică este un fenomen mai complex și nu o simplă decizie, dar pare a susține că ea este, totuși, rezultatul "unuia sau al mai multor actori publici", interpretabili ca actori ce au roluri publice, probabil sarcini aferente unei poziții elective sau sarcini administrativ-birocratice. Nu numai actorii "publici" Această limitare la actorii publici apare cam imprecisă, cam reductivă și, în mare măsură, deplasată. Este imprecisă pentru că nu menționează care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Marcarea definitudinii 16 1.2.2 Demonstrative nespecializate 18 1.2.3 Gramatica dublă a determinantului cel 19 1.2.4 Domeniul prenominal 20 1.3. Structuri discontinue 22 2 Cadru teoretic 23 2.1 ACORD și INSERARE. Trăsături sintactice: interpretabile, valorizate. Trăsături EPP 25 2.2 Faze și periferii sintactice 28 2.3 Parametrul centrului 30 2.4 "Parametrul" configuraționalității. Configuraționalitate vs nonconfiguraționalitate. Configuraționalitate discursivă 33 3 Metodologie 34 3.1 Periodizare 34 3.2 Corpus 34 3.3 Metode
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
supra mai sus (lat. supra) v. vezi * * * [] grup sintactic - legătura dintre afix și bază = cliticizare pronominală √ elipsă ø desinență zero X0 centru sintactic XP grup sintactic EPP trăsătură EPP trăsături phi (trăsături de acord) i (cu referire la trăsături sintactice) interpretabil u (cu referire la trăsături sintactice) neinterpretabil (engl. uninterpretable) t urmă a deplasării sintactice (engl. trace) * * * ASPP / ASP0 Grup al Aspectului (engl. Aspect Phrase) / centrul sintactic Aspect CP / C0 Grup al Complementizatorului (engl. Complementizer Phrase) / centrul sintactic Complementizator DP / D0
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
bazată pe Cinque (2005) (DEMP = engl. Demonstrative Phrase; QP = engl. Quantifier Phrase; NUMP = engl. Number Phrase; NP = engl. Noun Phrase): (44) DP > DEMP > QP > (> NUMP >) NP Asupra detaliilor vom reveni la locul cuvenit. 2.1 ACORD și INSERARE. Trăsături sintactice: interpretabile, valorizate. Trăsături EPP Operațiunile care conduc valorizarea trăsăturilor sintactice sunt ACORDUL31și INSERAREA (scrise astfel, cu căpităluțe, pentru a reflecta termenii englezești agree și, respectiv, merge), iar trăsăturile sintactice (notate cu F; engl. feature) au două dimensiuni, intepretabilitate și valoare. Îi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]