3,529 matches
-
cameral a cuprins sonate și piese de J.S. Bach, G. Tartini, W.A. Mozart, N. Paganini, H. Wieniawski, G. Enescu, B. Bartok și a constituit o piatră de încercare pentru un tânăr de 16 ani. Andrei Radu are posibilități nelimitate, interpretativ și instrumental. Analiza muzical - instrumentală și finisarea amănuntelor este impresionantă pentru vârsta lui, ceea ce mă determină să cred că evoluția sa, ca interpret, va fi constant ascendentă. Programul foarte greu și lung a fost, împreună cu distinsa pianistă și organistă, Olga
C?mpina, stagiunea muzical? 2012-2013 by Cornelia BRONZETTI () [Corola-journal/Journalistic/84005_a_85330]
-
dus niciodată lipsa de talente muzicale, mai ales că acolo au existat mereu dascăli pasionați. Astăzi, în acest domeniu la loc de frunte se situează Cristian Simionică, nu o dată în postura de a-și pune în planul doi propria cariera interpretativa în favoarea elevelor sale. Propria lui fiica, talentata Maria Sabina, i-a lansat de curand compoziția „Să fim prieteni”, alte două, „Muzica-i pasiunea mea” și „Ce să-ți dăruiesc, mămico?”, fiind cantate împreună cu colega ei Isabela Badea (Șimi
Trei fete cucuiete by Lidia MOISE () [Corola-journal/Journalistic/84030_a_85355]
-
interpretarea în prima audiție a lucrării “Zăpadă” aparținând tânărului compozitor Andrei Petrache, elev în clasa a IX-a la Liceul de Muzică “George Enescu” din București. Încă o dată, Corul “Symbol” a etalat în prezentarea acestei prime audiții, o maturitate interpretativă specială, rezolvând cu ușurință aspecte armonico-melodice modale, probleme tensionale deosebit de pretențioase și redând prin acestea și dincolo de acestea o mare profunzime ce impresionează în creația unui tânăr compozitor. Concertul a cuprins însă și lucrări religioase șlagăr, mesaje deosebit de valoroase și
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
ce demonstrează că puțini dintre editori au mai avut curiozitatea sau dispoziția să consulte originalul. Unei astfel de erori de transcriere i-a căzut victimă însuși G. Călinescu. În Opera lui Mihai Eminescu, divinul critic ajunge la un adevărat delir interpretativ ca urmare a citirii și citarii greșite a unui vers din Memento mori: Când în straturi luminoase basmele copite cresc". În realitate, în versul lui Eminescu nu era vorba despre copite, ci despre copile. Pornind însă de la o singură consoana
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
Române de Cântări și Muzică, actualul Cor „Ion Vidu”. Demn urmaș al unei galerii de providențiali dirijori care au marcat evoluția cântului coral românesc lugojean (Iosif Czegka, Ion Vidu, Filaret Barbu și Dimitrie Stan), Remus Tașcău a atins culmile perfecțiunii interpretative, suprema măiestrie artistică. Sunetul diafan al corului său, înnobilat cu splendide irizări cristaline, era asemuit cu cel al unei viori Stradivarius. Era supremul ideal al maestrului, care-i avea ca modele artistice pe Marin Constantin și camerala sa, mirificul „Madrigal
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
În Salonul de muzică al Muzeului Național “George Enescu” Ecaterina STAN Între cei care urmărim talentele interpretative românești încă de la apariția lor, numele lui Aron Cavassi era cunoscut de pe când acesta era la vârsta copilăriei. Născut în 1995, fiul violoncelistului Dan Cavassi și al compozitoarei Carmen Cârneci este vlăstarul cel mai tânăr al unui neam ale cărui
În Salonul de muzică al Muzeului Național ”George Enescu” by Ecaterina Stan () [Corola-journal/Journalistic/84104_a_85429]
-
premiul „Noul Talent al anului” care venea să se alăture altor mari premii internaționale. Încă de atunci am admirat imensul talent care se manifesta prin toată ființa lui, gândind că, dacă ar fi trebuit să recomandăm vreo figură a artei interpretative pentru un prototip al Artistului, cu siguranță alegerea s-ar fi oprit la Gauthier Capuçon. Cu atât mai mare a fost mulțumirea când am asistat la interpretarea acestei pagini enesciene care a fost considerată stranie la data apariției ei, dacă
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
dual, prima imagine referindu-se la impresia lăsată de personalitatea în sine, pe urmă plasată în contextul unui anume eveniment. Interpretarea lui Sir Neville Marriner a relevat tocmai acest aspect în ideea realizării unui contrast care să convină actualelor tendințe interpretative dar să și păstreze echilibrul caracteristic epocii, acea distincție și reținere specific engleze atunci când vine vorba de exteriorizarea trăirilor. Introducere și Allegro pentru orchestră de coarde op.47 - cu care a început seara - a avut drept țel final să etaleze
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
teme importante. În fapt este un fel alcătuirea care vizează neobarocul, un concerto grosso răsădit la începutul secolului al XX-lea, care permite instrumentelor o multitudine de intervenții solistice care la rândul lor dau posibilitatea etalării virtuozității participanților la actul interpretativ. Această lucrare este considerată ca fiind „provocatoare” și se concentrează pe exhibiții tehnice mai ales la partida de vioară și de bass, astfel că și prin această alegere s-a pus în evidență - dacă mai era nevoie - calitatea acestei renumite
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
după o conferință a compozitorului Pekka Jalkanen, pe care am organizat-o în Sala Studio a Universității de Arte Teatrale, Eva Alkula a oferit studenților și profesorilor și un workshop, în care a prezentat și a demonstrat posibilitățile tehnice și interpretative oferite de kantele-ul contemporan. În concertele de la Palatul Culturii din Târgu Mureș și de la Palatul Cantacuzino din București, Eva Alkula a cântat Vecernie pentru kantele solo și lunga și dificila sa partitură din Concert pentru kantele și orchestră de coarde
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
demonstrat că a ajuns la maturitate, a căpătat aplomb și ușurință în cânt, aria din actul al II-lea fiind o elocventă realizare în acest sens. De altfel, baritonul ne-a demonstrat în ultima vreme că și-a câștigat personalitatea interpretativă pe care unui spectacol-eveniment. Cele două artiste, soprana Simona Neagu și mezzosoprana Sidonia Nica în Frasquita și Mercedes, prietenele lui Carmen, au cântat frumos, formând un tandem onorabil din punct de vedere artistic. Liviu Indricău și Valentin Racoveanu, în Dancairo
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
activă (altfel zis, o „muzică cu doi pași”), acesta ar fi, de fapt, subiectul nostru. Adică o comunicare în care fiecare gest artistic articulat să dea seamă de o structură profundă integral asumată. Este vorba despre un anume limbaj (comportament interpretativ) urmând a fi învățat și practicat metodic spre a accede la această Lume a comunicării muzicale. Adoptăm în integralitate, deci, ipoteza gramaticilor generative în sensul lui Chomsky. O anume logică a formării operei muzicale se afirmă și funcționează doar în
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
Nicolae Brânduș, Interferențe - Ed. Muzicală, București, 1984, pp. 75-82 și 126-134. footnote>. Aceasta va duce spre o ocultare conștientă a nivelului paradigmatic generator și spre coerența implicită (implicată) a enunțului sintagmatic, încărcat de sens (interioritate), astfel dobândite prin uz. Gestul interpretativ apare simplu, total, în întreaga sa încărcătură culturală. Ce putem deocamdată afirma despre modelul structural al invenției în timp performativ? După cum îi spune și numele, acesta este un corolar al principiilor formative puse în joc prin decizie, să-i zicem
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
sensibil și viguros, primește și transmite prin voința și cu arta interpretei afirmarea înțelesurilor, scintilațiilor, umbrelor și spațiilor luminiscente, de virtuozitate și de cantilenă. Spun toate acestea, pentru că Georgeta-Ioana Iordache este o violonistă cu largi și reale disponibilități tehnice și interpretative, este fremătătoare, fermă, inteligentă și în mod volitiv și în mod mental. Georgeta-Ioana Iordache are 20 de ani. Studiază vioara de la 6 ani. La nceput cu profesoara Magdalena Ursu, la Liceul de muzică „Dinu Lipatti” și apoi la Colegiul Național
Tinere?e ?i adev?r by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84211_a_85536]
-
V-a în si bemol major D 485 de Franz Schubert. Comentariul de față se referă la prestația artistică de excepție a celor doi pianiști. Dana Borșan, solistă a orchestrelor și corurilor Radio, este un nume de rezonanță în arta interpretativă contemporană. De-a lungul timpului, s-a remarcat printr-o activitate concertistică și camerală prodigioasă pe scenele din țară și din străinătate. Domnia sa îmbină armonios activitatea de pianist concertist cu aceea de profesor universitar și de îndrumător de doctorate la
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
jocul de ritmuri, caracterul umoristic al disonanțelor, pe care le-a înveșmântat într-o paletă coloristică sclipitoare. Prestația plină de vervă și prospețime a transmis un sentiment de entuziasm debordant și o paletă amplă de stări sufletești pozitive. La reușita interpretativă au contribuit substanțial dirijorul Mihail Agafița și orchestra, care au evidențiat împreună cu soliștii frumusețea, strălucirea și ineditul muzicii compozitorului francez. La bis, dou- ul pianistic a interpretat cu fantezie și eleganță o altă creație a lui Poulenc, intitulată Vals-Musette. Prestația
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
2009, Corul academic al Filarmonicii din Iași și dirijorul Doru Morariu au susținut un concert de muzică ortodoxă în Catedrala Mitropolitană, lăcaș ideal pentru această muzică, în care, la finele veacului al 19-lea, Gavriil Musicescu aducea o nouă manieră interpretativă, în rezonanță cu Orientul și cu Occidentul deopotrivă. A XV-a ediție n-a adus vreo schimbare în bine în privința bugetului, dimpotrivă. Și din nou artiștii s-au dovedit generoși, au înțeles și au acceptat compromisul. Cele două gazde ale
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Vertiges de la Lontaneité?» Ecce opus! Cinci căderi în orizont, cinci absorbții în necunoscut, cinci bătăi de inimă, redate sonor prin două oboaie, două clarinete, două fagoturi și doi corni.” În privința Dixtuorului enescian, interpreții au probat mult curaj, inițiativă și valoare interpretativă. Aceasta cu atât mai mult cu cât ultima interpretare (și înregistrare pe disc) a avut loc cu mai bine de treizeci de ani în urmă (în 1980), în ilustra interpretare a suflătorilor orchestrei super ieșene, sub conducerea lui Ion Baciu
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
mi-era drag prin forma lui sobră amintea clavicordul din trecut. De altfel, se și numea “Pianochord”. Lucram cu frenezie mai ales la Humoreasca de Schumann, care mi se potrivea de minune, însă cu toată dificultatea atât tehnică cât și interpretativă, am izbutit s-o cânt perfect. Din când în când mai auzeam clopotele de labiserica noastră care anunțau apropierea avioanelor dușmane, care însă treceau peste comuna noastră cu nepăsare. N-aveau motive de bombardament. Trenurile se auzeau însă de la o
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
univ. Clementina Ciucu). A urmat celebrul Capriciu nr. 24 de N. Paganini (în aranjamentul pentru patru viori realizat de Ioana și Gabriel Croitoru), redat cu impetuozitate și verva de studenții Florian Cristea, Radu Buimistru, Criști Chiru și Alexandru Mihai. Versiunea interpretativa a celor Patru melodii sileziene de Witold Lutoslawski, realizată de Andreea Bernevic, Iulia Bândilă, Marius Nițu și Arpad Fejer, s-a bucurat de aprecierea publicului. Spre bucuria celor prezenți în sală, în program a figurat și inspiratul Dans țărănesc de
De la Bach la contemporani by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84233_a_85558]
-
plecat”, versiunea românească a șlagărului ”Tu t’en vas”, cântată în duet cu Petre Geambașu). Petre Geambașu s-a căsătorit în 1971 cu Cristina, care-i este și acum alături. Rodul iubirii lor, Călin, a moștenit întrutotul talentul componistic și interpretativ al tatălui său, fiind la rându-i absolvent al UNMB și laureat al festivalului de la Mamaia. Fostul component de bază al “Școlii vedetelor”, faimosul colectiv al lui Titus Munteanu, a interpretat cu lacrimi în ochi, la pieptul părintelui său, tulburătoarea
Jumătate de veac pe scenă! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84223_a_85548]
-
interpret, restul cadrului fiind într-un semiîntuneric au condus la crearea unei ambianță speciale care ne ducea cu gândul la concertele din perioada Barocului, care aveau loc la lumina lumânărilor. Alexandru Tomescu a ajuns la o maturitate în domeniul artei interpretative: stăpânirea stilului, inteligența muzicală, eleganța frazei, conducerea vocilor în fugile lui Bach, în care vioara se transformă într-un instrument polifonic, pasiunea cu care cântă, mergând până la transfigurare, iată doar câteva din atributele unei interpretări care îl înscriu pe Alexandru
Stradivarius, la malul mării by Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/84238_a_85563]
-
a contextului în care dirijatul contemporan se situează pe sine, și chiar o laborioasă și riguroasă decelare a factorilor ce marchează contex-tualizarea și funcționarea șefiei de orchestră în peisajul vieții muzicale actuale. Sondarea tuturor acestor posibile însemne ale unui model interpretativ, văzut prin lentilele de contact ale șefului de orchestră, se cade a fi săvârșită cu acuitate, urmărindu-se precizia definirii și a determinării, ceea ce va plasa preponderent întregul edificiu analitic în emisfera concretului. Cealaltă emisferă, a abstractului, se va contura
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
luminoase, amintiri, stări de melancolie sau calm, generate de bucuriile simple ale vieții mediului țărănesc. Epica discursului muzical a fost reliefată prin impunerea unui tempo just, consistență sonoră, gesturi de mare precizie și o frazare încărcată de expresivitate. Viziunea sa interpretativă s-a evidențiază printr-o frazare încărcată forță expresivă. În prelungirea ultimilor acorduri vom asculta în viitorul apropiat Simfonia a II -a și Simfonia „Manfred”...
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
Liviu DĂNCEANU Nu cred că de la un anumit grad de virtuozitate în sus, diferențele valorice tind să se stingă, totul fiind permis, așa încât nimic nu mai poate tulbura ordinea axiologică din arta sunetelor. În primul rând pentru că virtuozitatea, fie ea interpretativă ori componistică, nu rezolvă decât problemele estetice și, eventual, cele psihologice ale muzicii. În nici un caz nu poate acoperi temele ce țin de nivelurile etic și spiritual pe care le presupune limbajul muzical în complexitatea lui ideală. În al doilea
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]