609 matches
-
negative de 1-2 mmHg (maxim 6-7 mm Hg). Deci în interstițiu se dezvoltă o presiune negativă cu efect de atragere a apei și a substanțelor solvite din sânge. Presiunea negativă interstițială este realizată de drenajul limfatic permanent și este rezultatul interrelației forțelor ce se exercită de o parte și de alta a peretelui capilar. Presiunea interstițială într-un țesut depinde de volumul spațiului interstițial și de complianța acestui compartiment. Ea este redusă în condiții normale de încărcare cu lichid, astfel că
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
integrare vegetativă, hipotalamusul primește informații din întreg organismul, care determină, după caz, fie răspunsuri somato-vegetative motorii sau psihoafective, fie diferite reacții neuroendocrine, cu participarea obligatorie a hipotalamusului antero-median, ca loc de formare a factorilor eliberatori ai celor șapte hormoni adenohipofizari. Interrelațiile neuroendocrine constituie cea de a treia formă de integrare vegetativă. Majoritatea aferentelor senzoriale specifice și nespecifice influențează (prin intermediul FR și al complexului hipotalamo-hipofizar) secreția glandei hipofize, prin mecanismul activării sau inhibării factorilor de eliberare a tropilor hipofizari, cu răsunet funcțional
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatici, cât și de către terminațiile postganglionare ale simpaticului colinergic (cutanat, muscular etc.) demonstrează că, în afara rolului său de mediator al fibrelor parasimpatice, aceasta asigură pe plan morfochimic și funcțional relații multiple de interdependență și stimulare reciprocă simpatico-parasimpatică. Prin astfel de interrelații se realizează antagonismul interstimulant dintre componenta simpatică și cea parasimpatică, necesar restabilirii echilibrului dinamic hemocirculator. Cataboliții acizi de tipul CO2, H+, ATP, ADP, adenozinei și acidului lactic sunt puternic vasodilatatori, permeabilizanți capilari și hipotensori. Prin efectele dilatatoare locale asigură creșterea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
periferice, însoțite de hipertensiune arterială. În porțiunea postero-mediană a complexului neuroreflex bulbar se găsesc centrii depresori vasodilatatori și cardioinhibitori, care influențează indirect funcția circulatorie, inhibând centrii vasoconstrictori și stimulând nucleul motor dorsal al vagului, prevăzut cu acțiuni cardioinhibitorii. Grație acestor interrelații morfo-funcționale ale centrilor organo-vegetativi bulbari, efectul cardioaccelerator coexistă cu cel cardioinhibitor însoțit de reacții vasodilatatoare. Înainte de a ajunge la nivelul centrilor vasomotori și al nucleului dorsal al vagului, majoritatea aferentelor vagale fac sinapsă în nucleul tradusului solitar (NTS). Prin intermediul acestuia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vederi - nu sunt mai neputincioase, mai puțin capabile să surprindă sunetul (sau lipsa lui), mirosurile, temperaturile și stările, preajma, multiplele niveluri de ființare pe verticală, de la sol spre vârful arborelui, ca și În varietatea formelor de viață și În subtilitatea interrelațiilor lor. Într-un anume fel, pădurile sunt ca marea, mult prea diversificate senzorial și mult prea necuprinse pentru a lăsa să li se surprindă altceva decât suprafețele sau lucirile. Amândouă ies biruitoare din Înfruntarea eu teleobiectivul, cu foaia de desen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
a căror natură este comună, dar diferă între ele prin numărul de cerințe. În aceste condiții se antrenează și se dezvoltă trebuințele de performanță și nivelul de aspirație al elevilor, care sunt factori motivogeni puternici. 7. Dezvoltarea motivației cognitive în interrelație cu capacitatea de trăire și înțelegere a semnificațiilor valorice (științifice, filosofice, morale, estetice etc.). Înțelegând principiile, legitățile și explicațiile științifice din diferite domenii, elevii dobândesc treptat și capacitatea de trăire și înțelegere a semnificațiilor valorice ale cunoștințelor. În raport cu natura și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de condițiile experimentării ele neavând gradul de generalitate al unei pulsiuni primare cum este foamea. J.Nuttin propune pentru studiul motivației o teorie care se bazează pe o concepție despre personalitate. Personalitatea se formează prin inserția în mediul înconjurător; contactele, interrelațiile cu mediul constituie însăși esența personalității și a modului său de manifestare. Trebuințele sunt pentru Nuttin "acele tipuri de interacțiune care se dovedesc indispensabile în funcționarea organismului și a personalității", trebuințe care nu sunt dobândite. La Nuttin trebuința include o
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
să-i controleze conductibilitatea (capacitatea de a conduce mediatic influențele educative între factorii educativi activi). Conceptul de mediere: impune trasmiterea indirectă a influențelor educative; accentuează latura organizatorică a mediului educativ; schimbă rolul învățătorului/ profesorului și al elevului; flexibilizează și naturalizează interrelațiile. „Medierea proceselor de învățare socială nu este numai de natură afectivă, ci se distinge o mediere internă individuală, de natură cognitivă, afectivă, motivațională, atitudinală și valorică, și o mediere externă, de natură interpersonală, psihosocială și socială”. (Pavel Mureșan, p. 96
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
și inevitabile manifestări la nivel stomatologic. Pornind de la posibilă implicare a patologiei generale în geneza afecțiunilor orale, dar și a rolului periodontitelor în favorizarea instalării accidentelor acute vasculare și a stărilor septico-inflamatorii, prezentul capitol urmărește să evidențieze complexitatea patogenică a interrelației local (cavitate orală) - general. Rolul firesc al fiziopatologiei ca știință fundamentală biologică și medicală constă în studierea legităților generale ale originii, apariției, dezvoltării și rezoluției proceselor patologice. Urmând acest scop, fiziopatologia elaborează principiile de profilaxie și terapie etiotropă și patogenetică
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
comune pentru toate procesele patologice și toate bolile, indiferent de cauza provocatoare, specia biologică, localizarea procesului patologic, fac parte următoarele: legitățile interacțiunii cauzei provocatoare și organismul în procesul apariției bolii; rolul factorului etiologic în procesul apariției și evoluției bolii; legitățile interrelațiilor dintre factorii patogenetici; rolul factorilor patogenetici în evoluția bolii; rolul reactivității organismului în apariția și evoluția bolii. Menționăm că efectele acțiunii factorului patogen poartă amprenta specificului acestuia. În funcție de localizarea leziunii la diferite niveluri ierarhice de organizare a organismului, sunt leziuni
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Începând cu secolul al XVIII-lea, când datorită cunoașterii anatomice, descoperirii sistemului circulator și a principalelor mecanisme fiziologice și fiziopatologice, organismul uman a fost transformat dintr-o entitate mistico-filosofică, Într-o structură materială cuantificabilă, formată din părți aflate Într-o interrelație perfectă. Progresele științelor pozitive (fizica, chimia, biologia) aveau să aibă un impact puternic și decisiv asupra dezvoltării științelor medicale, care de la vaccinarea jeneriană (antivariolică) de la Începutul secolului XIX, avea să Înregistreze un ritm extrem de rapid, ajungându-se la abordarea biotehnologică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
apărare sau coabitare, cărora aceste emoții le corespund. Astfel intuiția genială a lui Spencer că viața omului ca entitate biologică se derulează Într-o confruntare permanentă Între lumea ideilor și lumea emoțiilor a fost pe deplin demonstrată cu instrumentele științei. Interrelația dintre cele două componente ale sistemului nervos realizează În ultimă instanță comportamentul individual, care va depinde Întotdeauna de zestrea ereditară a individului În plan emoțional și rațional, În relație directă cu ceea ce societatea oferă În plan material, spiritual și moral
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
copil sănătos este În egală măsură o știință și o artă, dar și o datorie morală ce revine deopotrivă familiei și societății”. Starea de bine fizic, psihic și social - cum este definită sănătatea de către Organizația Mondială a Sănătății - este rezultatul interrelației ce se stabilește Între individ și mediul În care trăiește și se dezvoltă. Dacă la naștere omul apare cu ceea ce natura l-a Înzestrat, adică: fond genetic (care determină arhetipul) și structura biologică bazată pe cele trei elemente fundamentale (materie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mediul său de viață va căpăta fizionomia tipică omului social. Prin urmare mediul prin influențele sale vor determina aspectul fizic, structura psihică și comportamentală, starea de sănătate, evoluția În plan spiritual și social, longevitatea etc., toate Însă ca rezultat a interrelației evocate mai sus. În cadrul acestora, starea de sănătate ocupă locul central, ea condiționând În bună măsură celelalte aspecte și nu Întâmplător se spune că „sănătatea este expresia calității vieții”. Iată deci că sănătatea depășește cadrul strict individual, extinzându-se și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a creșterii varietății de forme evaluative ca și a formelor de învățământ și de organizare.” Diversificarea metodelor de evaluare abordate ar trebui să permită aprecierea unor capacități, atitudini și comportamente ca: * atitudinea față de învățare; * preferințele pentru anumite discipline de studiu; * interrelațiile din cadrul colectivului de elevi; * modul de utilizare a cunoștințelor în viața cotidiană; * atitudinea de responsabilitate; * predispozițiile pentru creație; * competențele sociale; * aptitudinile de organizare sau de metode etc. Echilibrul acțiunii educative este dat și de calitatea procedurilor de evaluare utilizate. Se
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
și setul de identități sociale. Fiecare din aceste elemente joacă un rol crucial în înțelegerea manierii în care conceptul de sine corelează cu impulsionarea, direcționarea și susținerea comportamentului în cadrul organizațional. Fiecare din aceste reprezentări de sine vor fi descrise, iar interrelațiile vor fi discutate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.1 Sinele Perceput Sinele perceput include percepțiile a trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Trăsături sunt etichete pentru o gamă largă de reacții care se regăsesc relativ
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
și a posibilităților de verificare a rezultatelor. Aceasta înseamnă că orice activitate practică de laborator implică procesele gândirii, concretizate în interpretarea fenomenelor observate, deducerea concluziilor, analiza și comparația datelor obținute, generalizarea unor cazuri particulare, transferul în alte contexte teoretice, sesizarea interrelațiilor dintre domeniile teoretice și cele aplicative. Apare posibilitatea formării și dezvoltării capacității de transfer și creativitate, deprinderea cu investigația științifică, crearea condițiilor pentru formarea si dezvoltarea aptitudinilor față de metoda experimentului de laborator. Experimentul este o observare provocată. A experimenta înseamnă
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
introducere treptată a copilului În mediul vorbitor, În vederea integrării ulterioare, sub diferite forme, În Învățământul general. Integrarea școlară reală nu se poate realiza decât În momentul În care copilul protezat de timpuriu posedă instrumentul de contact și de stabilire a interrelației prin intermediul limbajului vorbit. Evantaiul noțional care se utilizează atât În știință cât și În limbajul obișnuit pentru a denumi persoanele cu tulburări de auz este foarte lung și diferit. De exemplu: surdo-mut, surdovorbitor, surd, deficient de auz, disfuncțional auditiv, hipoacuzic
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
afirma că ‘’demutizarea’’ realizată pe baza compensării auzului deficitar constituie elementul principal În formarea și structurarea tuturor componentelor personalității deficienților de auz. Trebuie subliniat faptul că limbajul joacă un rol important În formarea și dezvoltarea personalității ca instrument principal de interrelație, de acces la viața socială, la informații, la organizarea conduitei, la analiza și exprimarea trăirilor și universului propriu interior. Procesul complex al demutizării de realizează pe baza legilor generale și speciale ale compensării ; dar atât demutizarea cât și compensarea nu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
CAPITOLUL al II-lea FUNDAMENTELE ȘTIINȚIFICE - PSIHOPEDAGOGICE ALE PROBLEMEI CERCETATE II. 1 Delimitări conceptuale II. 2 Factorii creativității II.2.1 Condiții și factori structurali intrinseci ai creativității II.2.2 Condiții și factori socio - educaționali / intrinseci II.2.3 Interrelația factorilor creativității II. 3 Etapele procesului de creație II. 4 Nivelurile creativității II. 5 Modalități de cultivare a potențialului creativ al elevilor II. 6 Factori care blochează manifestările creative ale elevilor II.7 Profilul psihologic al școlarului mic II. 8
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
oamenilor, strategia promovării ei fiind diferită nu numai de la o țară la alta, ci și de la o etapă la alta a dezvoltării ei. „Confruntare creativă cu prezentul în pofida necontenitelor transformări sociale înseamnă a determina viitorul (Erika Landau). II.2.3 Interrelația factorilor creativității Nici unul din factorii prezentați, luați separat, nu poate să asigure performanța creatoare. Astfel, nu este suficientă prezența unor factori intelectuali sau aptitudinali deasupra mediei, dacă factorii motivaționali sunt deficitari sau dacă lipsesc condițiile socioeducative minime. La fel se
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
respectiv, jucătorii își desfășoară acțiunile acolo unde fazele de joc îi prind, neglijându-se numărul de pe tricou, deci, specializarea pe un anumit post fix. De asemenea, apare tot mai frecvent în cadrul procesului de antrenament folosirea ca mijloace de instruire a interrelațiilor dintre compartimente (apărare - mijloc atac) încercându-se astfel obținerea modelului final - jocul. În aceste noi condiții tehnico tactice, jocul de fotbal contemporan solicită deosebit de intens organismul sportivului, astfel încât pentru a face față indicilor de efort crescuți, aparatele și organele organismului
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
fotbal. Principalele aspecte fiziologice ale jocului de fotbal Viteza de deplasare și de execuție, îndemânarea în manevrarea mingii, forța șuturilor și transmiterea mingii, rezistența pe parcursul celor 90 minute de joc sunt necesare și solicitate de fotbalul modern în raporturi și interrelații variate. Putem afirma, că din punct de vedere fiziologic, fotbalul reprezintă o activitate preponderent dinamică de intensitate variabilă, de la cea maximală și submaximală până la cea moderată, toate acestea separate de pauze scurte, când se creează posibilitatea revenirii parțiale a unor
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
și funcțiile îndeplinite de familie se subsumau creșterii, dezvoltării și educării tinerei generații, azi se petrece o adevărată "detronare a copilului" și se pune tot mai mult accent pe parteneriatul din interiorul familiei și pe rolurile pe care le joacă interrelațiile dintre membri acești având postura de colaboratori și parteneri de viață și reușită socială. Se stabilesc astfel noi relații între părinți, (redistribuirea responsabilităților în educarea și îngrijirea copiilor) și noi raporturi între părinți și copii. Așadar . Familia devine din ce în ce mai mult
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
în zonele cu impact mare al manei, se recomandă soiurile cu port mijlociu și înalt pentru evitarea infecțiilor primare; tratamente chimice. 2.6. Determinarea organismelor utile din agrobiocenoze Determinarea precisă a speciilor prezente într-o anumită agrobiocenoză creează posibilitatea exploatării interrelațiilor dintre acestea, în scopul reducerii populațiilor dăunătoare, dar permite și protecția speciilor utile (auxiliare) care au rol în polenizare sau combatere. În natură se cunosc câteva cazuri de interrelații, care constituie obiectul combaterii biologice a patogenilor. Astfel, relațiile de antagonism
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]