827 matches
-
ale Americe, este explicabilă prin pozițiile privilegiate pe care aceste state le ocupau în sistemul interstatal al secolului al XIX-lea. Tocmai aceste avantaje le-au permis acestor state, în calitatea lor de puteri dominante în matricea geopolitică a sistemului interstatal, "să reziste presiunilor la nivel de sistem ce favorizau educația de masă și să rămână agățate de forme mai vechi de organizare care le-au adus succese în trecut, chiar dacă o asemenea rezistență avea să se dovedească ca fiind dezavantajoasă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
angaja în construirea instituțională a unui sistem de învățământ public de masă. Resortul pe educația publică de masă a fost parte a soluției prin care statele europene au încercat (cu succes) să răspundă la presiunile exercitate asupra lor de către sistemul interstatal în cadrul căruia statele europene se aflau în competiție unul cu celălalt. Mobilizarea națională a populației prin educație patriotică de masă a devenit, în acest context competițional interstatal, mijlocul prin care statele și-au urmărit interesele geopolitice. Educația publică de masă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au încercat (cu succes) să răspundă la presiunile exercitate asupra lor de către sistemul interstatal în cadrul căruia statele europene se aflau în competiție unul cu celălalt. Mobilizarea națională a populației prin educație patriotică de masă a devenit, în acest context competițional interstatal, mijlocul prin care statele și-au urmărit interesele geopolitice. Educația publică de masă sponsorizată statal a devenit parte integrantă a "modelului european de societate națională" (Ramirez și Boli, 1987, p. 9). Trei transformări structurale pe dimensiunile culturală, politică și economică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Trei transformări structurale pe dimensiunile culturală, politică și economică au permis emergența acestui model european al societății naționale: a) Reforma și Contra-reforma; b) apariția ideologiei naționaliste, din ai cărei germeni ideatici s-au configurat ca realitate politică statul-națiune și sistemul interstatal în decursul secolului al XIX-lea; c) "marea transformare", cum o numește K. Polanyi (2013) [1944], care a produs "societatea de piață" (Market Society) bazată pe economia de schimb. Modelul societății naționale elaborat de F.O. Ramirez și J. Boli
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XIX-lea a instituit națiunea drept "comunitatea terminală" de apartenență, dincolo de care nu se poate extinde solidaritatea socială (R. Emerson citat de Geertz, 1994, p. 29). Către sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conservării mediului În ideia supraviețuirii omului, pentru că omul este pe punctul de a deveni victima propriei civilizații. Pentru că poluarea aerului și apelor a făcut ca noțiunea de frontieră, de exemplu, să-și piardă sensul, nocivitatea poluării resimțindu-se la scară interstatală și chiar planetară. Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât astăzi se cunoaște cu precizie faptul că Terra, cu uscatul, oceanele și atmosfera sa, constituie un sistem dinamic, unic, În care materia și energia sunt transferate dintr-o parte
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cazul unei unit]ți de resurs] care ajut] la reducerea unui r]u mai mic în cadrul propriei societ]ți decât la diminuarea unui r]u mai mare în cadrul altei societ]ți. Aceasta este una dintre sursele rezistenței fâț] de ajutorul interstatal, rezumat] prin sintagma „caritatea începe de acas]”. Termenul „cas]” este folosit în acest context că sinonim pentru „propria societate”, iar implicațiile sunt acelea c] actul de „caritate” se și termin] în cadrul propriei societ]ți. Este ins] evident c] lucrurile nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
După această sumară prezentare a evoluției studiului literaturii apocrife de-a lungul secolelor, nu putem să nu remarcăm aplecarea cercetătorilor mai mult asupra lucrărilor apocrife cu un conținut religios și mult mai puțin asupra celor care tratează problemele politice, relațiile interstatale și interumane din diverse epoci. Nu trebuie însă să pierdem din vedere faptul că scrierile apocrife prezintă partea secretă, tăinuită a diverselor perioade ale istoriei universale, atât din punct de vedere social cât și cultural. Dacă am putea compara literatura
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; România respinge planul Valev în 1964; acesta își propunea să transforme România împreună cu Bulgaria și Nordul URSS într- un spațiu interstatal bazat pe dezvoltarea agriculturii. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
securității colective.<footnote Situl Oficial al Organizației Națiunilor Unite (http://www.onuinfo.ro/despre onu/, data accesării:28 februarie 2010); footnote> „Mulți cercetători au observat evoluția unor organizații precum Liga Națiunilor sau Națiunile Unite și au conturat câteva importante relații viitoare interstatale în secolul XIX.”<footnote Stephen Ryan, The United Nations and international politics, Editura Martin`s Press, New York, 2000, p. 5; footnote> Carta O.N.U. este cea care conturează obiectivele majore ale organizației: menținerea păcii și securității internaționale,dezvoltarea relațiilor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
făceau parte din acest sistem cum ar fi fost istoria actuală a omenirii? Este într-adevăr o întrebare dificilă cu atât mai mult pentru că trecutul nu poate fi schimbat dar totuși din trecut se poate învăța. După numeroase conflicte interetnice, interstatale și două războaie mondiale, omenirea este conștientă de semnificația unor confruntări directe. Iar distrugerea inamicului astăzi nu mai poate fi considerată o victorie ci mai degrabă o înfrângere adusă la adresa umanității. Războaiele au existat, există și vor exista, fac parte
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
lui Iuda, care pentru treizeci de arginți l-a vândut pe mentorul său, Isus Hristos, călcând peste propriile convingeri morale și etice este doar unul dintre evenimentele istorice importante legate de mari cazuri de corupție. Constituirea unor instituții supranaționale, integrarea economică interstatală și tendința de mondializare a diferitelor relații existente între oameni au determinat extinderea și amplificarea fenomenului infracțional la scară planetară și odată cu aceasta, a corupției; De cele mai multe ori crima organizată, corupția, evaziunea fiscală și alte tipuri de infracțiuni își extind
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
cel mai mare dușman al democrației. În prevenirea și combaterea corupției există însă și destule motive de optimism. Instituirea democrației și a economiei de piață, constituie cea mai bună bază pentru lupta împotriva corupției. Constituirea unor instituții supranaționale, integrarea economică interstatală și tendința de mondializare a diferitelor relații existente între oameni au determinat extinderea și amplificarea fenomenului infracțional la scară planetară și odată cu aceasta, a corupției. O inițiativă foarte importantă o reprezintă cea a grupului constituit din cele 12 bănci internaționale
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
de confruntare au depășit cu mult orice posibil câștig urmărit de participanți. Această constatare demonstrează cât se poate de elocvent, din punctul de vedere al liberalilor, faptul că războiul pur și simplu nu este o opțiune. Aceeași respingere a violenței interstatale poate fi făcută și dintr-o perspectivă morală. Intenționând schimbarea naturii hobbesiene, presupusă de realiști. Pentru ca securitatea colectivă să poată fi transpusă în practică, statele trebuie să accepte trei principii importante cu privire la modul de instituire a relațiilor între ele. Mai
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
-l rezervă statele suverane în a hotărî felul în care sunt dispuse să acționeze etc. toate acestea slăbesc forța aplicării principiului toți pentru unul. Dintr-o perspectivă mai largă, chiar dacă este departe de a fi soluția universală împotriva conflictelor armate interstatale, securitatea colectivă se poate dovedi un mijloc eficient în limitarea acestora. După cum afirmă Charles și Clifford Kupchan, partizani ai acestei instituții, chiar și atunci când nu funcționează, în cel mai rău caz al său (în care toate statele membre, altele decât
Securitatea colectivă. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
puteri nucleare, situația poate scăpa de sub control și poate escalada într-un război nuclear. Atenție însă armele nucleare fac războiul nuclear improbabil și inacceptabil, dar nu și războiul convențional între puteri nucleare sau nonnucleare. 2. La nivel diplomatic, al relațiilor interstatale pe de altă parte, războiul a devenit o instituție inacceptabilă la nivelul sistemului internațional, în condițiile în care folosirea armei nucleare putea conduce la dispariția societății umane organizate. Armele nucleare au fost folosite în istorie mai degrabă la nivel diplomatic
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
recurg la mijloace violente în reglementarea diferendelor, iar altele nu? Lipsa autorității centrale, de natură să impună ordinea în lume, este una dintre cele mai folosite explicații ale apariției războaielor. Anarhia sistemului internațional nu este suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având anarhia imatură la un capăt și anarhia matură la celălalt. În anarhia
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
de a extinde zona de pace democratică 1. Cauze principale Cum și de ce democrațiile ar conduce, în ultimă instanță, la pace a fost explicat de-a lungul timpului prin avansarea unor serii de variabile dintre care amintim: Construirea unei comunități interstatale pe baza valorilor, instituțiilor și culturii politice comune. Conform acestui argument, democrațiile sunt caracterizate de norme pașnice de contestare politică. Populațiile democratice și liderii lor sunt socializați în evitarea soluțiilor violente, iar medierea și negocierea vor prevala. Apariția și răspândirea
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
riscurilor de neînțelegere prin capacitatea de a transmite și interpreta corect informațiile. Împărtășirea acestor valori și elementul reciprocității este esențial ar juca un rol principal în posibilitatea transferului efectelor pozitive ale democrației din domeniul sferei domestice în cel al relațiilor interstatale. Concomitent, politicile democratice sunt mult mai ușor create și menținute dacă și sferele de interacțiune socială din afara aparatului guvernamental operează în mod democratic. Astfel, este important ca oganizațiile societății civile să supravegheze activ instituțiile puterii și să le conteste pașnic
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
neo)realismului, atacându-i acestuia din urmă elementele centrale. Posibilitatea existenței unei păci separate și permanente între democrații așa cum este ea susținută de teoreticieni ai pacifismului democratic subminează fundamentul viziunii tragice a realismului în Relațiile Internaționale, și anume iminența războiului interstatal ca urmare a condiției anarhice a sistemului internațional. Din această perspectivă, punctul forte al pacifismului democratic îl constituie negarea supremației factorilor sistemici în explicarea relațiilor internaționale și aducerea structurilor domestice în prim-planul analizei. Așa cum s-a arătat în capitolele
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
susțin că elementele esențiale ale relațiilor internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din urmă constituie, în accepțiunea realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste ale competiției interstatale pentru asigurarea propriei securități prin înarmare, formarea de alianțe și, în ultimă instanță, război sunt formulate prin analiza factorilor sistemici, precum condiția de anarhie și distribuția puterii în sistemul de state, indiferent de natura democratică sau totalitară a acestor state
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
Keohane și Nye Power and Interdependence (1977) are o importanță specială în acest context, pentru că impune un model de înțelegere a politicii mondiale: interdependența complexă. Asumpțiile situate la baza acestui model erau următoarele: 1. societățile sunt conectate prin multiple canale: interstatale (canalele normale asumate de realiști); transguvernamentale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele acționează coerent, ca unități); și transnaționale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele sunt singurele unități cu rol de
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele acționează coerent, ca unități); și transnaționale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele sunt singurele unități cu rol de actori în politica internațională); 2. agenda relațiilor interstatale constă dintr o multitudine de teme, care nu sunt aranjate într-o ierarhie clară sau consistentă; 3. guvernele nu utilizează forța militară acolo unde prevalează interdependența complexă. Interpretat, de regulă, drept o critică devastatoare la adresa realismului, modelul interdependenței complexe este
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
doilea război mondial. Desigur, preocupările legate de natura relațiilor dintre state, cauzele războiului, problemele păcii, cooperării internaționale, recunoașterii actorilor internaționali au precedat cu milenii apariția domeniului academic. Istoricul Tucidide a meditat în secolul al V-lea î.Hr. asupra cauzelor conflictului interstatal. Creatori de sistem în filosofia politică precum Machiavelli (secolul al XVI-lea) și Thomas Hobbes (secolul al XVII-lea) au studiat raportul dintre natura umană și relațiile interstatale. Juriști de marcă precum Hugo Grotius (la începutul secolului al XVII-lea
Introducere: domeniul Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
Tucidide a meditat în secolul al V-lea î.Hr. asupra cauzelor conflictului interstatal. Creatori de sistem în filosofia politică precum Machiavelli (secolul al XVI-lea) și Thomas Hobbes (secolul al XVII-lea) au studiat raportul dintre natura umană și relațiile interstatale. Juriști de marcă precum Hugo Grotius (la începutul secolului al XVII-lea) au încercat să codifice juridic practici ale relațiilor internaționale, iar economiști precum Adam Smith (secolul al XVIII-lea) s-au interesat foarte serios de impactul politicilor economice interne
Introducere: domeniul Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]