308 matches
-
publice de convingere prin spectacole. Mai precis, utilizarea simbolurilor verbale și non-verbale în cadrul spectacolului întărește sau menține poziția politică a actanților. 4. Abordarea dialogică, în sfîrșit, prezintă un punct comun cu abordarea precedentă, fiind centrată pe două concepții ale comunicării: intersubiectivă (interacționism simbolic) și praxiologică (interacționism strategic). Modelul dialogic se fondează pe ideea că legitimitatea constă în consensul obținut prin discuție. Acest model perpetuează o tradiție filosofică ce urcă pînă la Aristotel și care a fost caracterizată prin consubstanțialitatea dintre politic
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
culturii, căci toate celelalte forme - artă, știința, mitul, religia, filozofia se servesc la rîndul lor de limbaj. Limbajul este definitoriu pentru ființă umană și asta pentru că " Pe de o parte este logos, înțelegere a ființei; pe de alta este logos intersubiectiv, forma și expresie a istoricității omului. Omul trăiește într-o lume lingvistică pe care o creează el însuși că ființă istorică. Acestea sînt cele două dimensiuni esențiale ale limbajului: dimensiunea subiect-obiect și dimensiunea subiect-subiect. Că limbaj în general, limbajul corespunde
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
355, 356, 357, ~ a vorbirii 25, 30, 34, 41, 99 lituaniana 88, 137, 140, 145, 164, 280, 281, 327, 344, 345 livonă (liv) 179, 281 loglan 231, 232, 233 logocentrism 40, 47 logograma 256, 285 logos 12, 17, 40, 118, ~ intersubiectiv 40 lomavren 116 luhya 281, 326 luo (dholuo) 211, 281, 326, 337 luviană 148 luvită 281 luxemburgheza 281, 327, 345 M maasai (maa) 171, 211, 282, 326 macedoneană 117, 146, 153, 165, 248, 282, 327 macendoneană veche (helenică, antică) 153
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
așa-numitele "determinări "psy"" (Kerbrat-Orecchioni, 1980, p. 19); acestuia i se poate asocia, în principiu, contextul psihologic (Durac, 2009, p. 18), "al intenției, credințelor și dorințelor interlocutorilor" (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31), al așteptărilor acestora (Nichols, 2009, p. 89); * contextul relațional/intersubiectiv (subsumat, cel mai frecvent, contextului social) reflectat în caracteristicile de ordin interpersonal ale situației de comunicare (vezi, de exemplu, trimiterea către "cine altcineva mai e de față" Nichols, 2009, p. 89 sau, particularizând, către cum spui "nu" fără a-l
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
este deja familiar din contexte similare etc.), după cum, pe de altă parte, etichetările, prejudecățile pot genera blocaje în comunicare. (2) Cum relaționează interlocutorul cu locutorul? Ce atitudine are față de acesta și față de situația de comunicare, în general? Variabila relațională/interpersonală/intersubiectivă a actului comunicativ implică, din partea interlocutorului, asumarea unui anumit rol în context, a unei anumite atitudini atât față de locutor, cât și față de actul comunicativ în ansamblu. Relevante sunt, în acest sens, stilurile de ascultare în care se poate plasa interlocutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Dimitriu * Universul din lingură. Despre terminologia alimentară românească, Petronela Savin 1 O perspectivă interesantă, în cazul contextului spațial, este punctată de J. Lohisse, care atrage atenția asupra existenței, într-o situație de comunicare, a unui "spațiu simbolic" "construit în relația intersubiectivă cu altul și cu ceilalți; spațiul ocupat de un altul, unde acesta își face simțită prezența (directorul în biroul său); spațiul de întâlnire cu ceilalți, care poate fi reprezentat de locurile unde se exprimă comunitatea (cafeneaua, clasa, biserica). [...] [spațiul] relațiilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
esențiali ai comunicării verbale - subiectul vorbitor, destinatarul și conținutul comunicării - care determină fiecare o altă funcție: a) de reprezentare (referențială, denotativă, informativă) - despre obiectul discutat; b) de expresie (subiectivă, numită mai târziu și interjecțională) - privitoare la vorbitor; c) de apel (intersubiectivă, conativă, persuasivă, retorică) - referitoare la receptor; Mai târziu, Bühler înlocuiește acești termeni cu simbol (a), simptom (b), respectiv semnal. Pornind de la modelul configurat de K. Bühler și luând în discuție actul lingvistic, mesajul, și factorii implicați în actul comunicării, Roman
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
este doar un fenomen etimologic, ci și unul cu relevanță sincronică, cel puțin într-o anumită măsură. Imaginea mentală subiacentă, care este în general un fenomen psihologic individual, posedă anumite elemente care sunt mai mult sau mai puțin stabile și intersubiective și care lasă urme în sensul figurat lexicalizat al unei UFC [în original: CFU = conventional figurative unit] (i.e., în sensul său efectiv) sau în acele părți ale planului conținutului său care sunt atribuite în mod tradițional pragmaticii. Aceste elemente ale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau să piară într-o apocaliptică etalare a violenței. Omul are de ales între asumarea deplină a iubirii christice și autodistrugere completă 18. Abia recunoașterea (și astfel gestionarea) violenței umane mimetice face soluția unei comunități prin iubire, bazate pe dialog intersubiectiv, viabilă. Abia în felul acesta adevărul și iubirea pot deveni una. Girard acordă Bisericii Catolice statut de instrument necesar în gestionarea acestei situații istorice noi (în care inocența victimelor mecanismului sacrificial nu mai poate fi ignorată, dar și în care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
individual. Introducere Formele de manifestare ale credinței sunt relative la caracteristicile culturale ale unei societăți și, în mod firesc, se schimbă odată cu acestea și sunt suspectate atunci că trădează credința adevărată. În judecarea credinței, reperele sunt supuse interpretării și validării intersubiective, de aceea întotdeauna vor fi creditate formulele verificate. Viteza schimbărilor antrenate de modernitate a dus la o suspiciune generalizată, astfel încât a devenit un loc comun că modernitatea este un timp al desacralizării și o lume a singurătății zgomotoase a omului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
are un statut ontologic special. Ea nu este nici concretă (fizică, ca o statuie) nici mintală (psihologică, ca senzația de lumină sau de durere) nici ideală (ca un triunghi). Ea este un sistem de norme, de noțiuni ideale care sunt intersubiective. Trebuie să se considere că ele există în ideologia colectivă, se schimbă o dată cu aceasta și sunt accesibile numai prin experiențe intelectuale individuale, bazate pe structura, sonoră a propozițiilor. 208 Problema valorilor artistice nu am examinat-o încă. Dar analiza precedentă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
naturale, în care substanță se cristalizează potrivit unei forme), ajungându-se, în final, la disciplinele umaniste (corespunzătoare obiectelor culturale, în care formă internă, de conștiință, își caută o substanță convenabilă pentru a se "întrupa" și, prin urmare, pentru a deveni intersubiectiva). Schemă lui Hașdeu permite o "citire" pe direcții contrare, în funcție de criteriul avut în vedere: fie generalitatea, fie "complicațiunea". Realizând-o, Hașdeu nu a ținut cont de clasificarea obiectelor făcută de Aristotel (în Fizică, ÎI, 2, 194a-b) în obiecte formale/matematice
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
din Los Angeles (UCLA) a re?inut din �nv???m�ntul newyorkez al lui Schutz (1967) c? realitatea social? este o construc?ie colectiv? a actorilor care, cu toat? specificitatea experien?elor lor personale, se acord? tacit asupra unei definiri intersubiective a lumii (Berger ?i Luckmann, 1966). Frapat de similitudinea sociologiei �savante� cu cea implicit? a actorilor sociali, Garfinkel a definit etnometodologia că pe ?tiin?a empiric? a metodelor prin care indivizii dau sens ac?iunilor lor cotidiene (1967). Revolu?ia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
J�rgen Habermas [a c?rui controvers? cu neoparsonsianul Luhmann (1971) a r?mas faimoas?] renun?? la critică neomarxist? a �ra?iunii instrumentale� pentru a c?uta, �n lumină sociologilor clasici cei mai diver?i, fundamentele langajiere ale comunic?rîi intersubiective f?r? de care nu ar exista ac?iunea social? (1981). �n Italia, unde sociologia este recunoscut? ?i �nv??at?, temele de cercetare s�nt str�ns legate de evolu?ia politic? ?i de problemele economice ?i sociale ale ??rîi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ale vieții sociale (precum cele legate de sănătate și până la un punct de educație), cât și, într-o măsură mai mică, unele aspecte ale vieții economice (precum folosirea pe scară largă a puterii mecanice în locul forței fizice umane). O abordare intersubiectivă a dezvoltării politice Scopul nostru aici nu este de a evalua cu precizie măsura în care este dezbătută dezvoltarea economică și socială, ci de a indica faptul că măruntele dezacorduri privind scopurile dezvoltării economice și sociale nu izvorăsc dintr-o
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
poate fi definită într-o manieră obiectivă, în timp ce dezvoltarea politică ar depinde de evaluarea subiectivă; toate aspectele dezvoltării se bazează pe evaluări subiective. Ne este mai ușor să operăm cu dezvoltarea economică și socială tocmai datorită faptului că nivelul înțelegerii intersubiective este considerabil mai ridicat, cel puțin în aparență (Turner, 1986: 188-328). Deoarece acceptarea caracteristicilor dezvoltării ("progresului") presupune un grad ridicat de consens de înțelegere intersubiectivă am putea căuta, la fel ca în cazul dezvoltării economice și sociale, o bază intersubiectivă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai ușor să operăm cu dezvoltarea economică și socială tocmai datorită faptului că nivelul înțelegerii intersubiective este considerabil mai ridicat, cel puțin în aparență (Turner, 1986: 188-328). Deoarece acceptarea caracteristicilor dezvoltării ("progresului") presupune un grad ridicat de consens de înțelegere intersubiectivă am putea căuta, la fel ca în cazul dezvoltării economice și sociale, o bază intersubiectivă pentru dezvoltarea politică. Scopul nu este de a descoperi un "sindrom" prin care elementele structurale ale dezvoltării politice ar reduce rolul jucat de elementele normative
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
intersubiective este considerabil mai ridicat, cel puțin în aparență (Turner, 1986: 188-328). Deoarece acceptarea caracteristicilor dezvoltării ("progresului") presupune un grad ridicat de consens de înțelegere intersubiectivă am putea căuta, la fel ca în cazul dezvoltării economice și sociale, o bază intersubiectivă pentru dezvoltarea politică. Scopul nu este de a descoperi un "sindrom" prin care elementele structurale ale dezvoltării politice ar reduce rolul jucat de elementele normative, ci de a vedea dacă unele valori au suficientă susținere în sfera politică încât să
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nu este de a descoperi un "sindrom" prin care elementele structurale ale dezvoltării politice ar reduce rolul jucat de elementele normative, ci de a vedea dacă unele valori au suficientă susținere în sfera politică încât să formeze baza unei abordări intersubiective a conceptului. Este limpede că nu se pot descoperi astfel de valori pornind de la perspective ideologice larg adoptate în anumite regimuri, precum egalitatea, democrația sau "schimbarea ordonată" (Pye, 1966: 29-48). Aceste concepte fac și așa obiectul prea multor dezbateri publice
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Apter în Choice and the Politics of Allocation, unde afirmă că dezvoltarea constă în "sporirea oportunităților de alegere", o noțiune care se referă în special la politică (Apter, 1973: 6). O asemenea abordare, deși normativă, este mai mult ca sigur intersubiectivă, deoarece pare să întrunească o acceptare largă. Aceasta nu înseamnă că nu pot exista conflicte legate de manifestările concrete ale acestor "oportunități", și nici că relația dintre dezvoltarea politică și sporirea oportunităților este universal acceptată, mai ales dacă privim problema
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
conflicte legate de manifestările concrete ale acestor "oportunități", și nici că relația dintre dezvoltarea politică și sporirea oportunităților este universal acceptată, mai ales dacă privim problema din perspectivă istorică. Totuși, această abordare ar putea oferi o bază mai solidă înțelegerii intersubiective, reducând astfel opozițiile care, la un moment dat, păreau să împiedice până și discuția pe tema dezvoltării politice în sine. Privire de ansamblu Conceptul de dezvoltare politică ridică probleme teoretice majore. Acestea sunt inevitabile, având în vedere natura intrinsec controversată
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dezvoltarea politică de norme pare să sugereze că analiza acestui concept trebuie să fie în întregime subiectivă. Trebuie să admitem că așa este, dar contrar părerilor generale, conceptul de dezvoltare socio-economică este și el subiectiv. Putem totuși căuta o definiție intersubiectivă, ca în cazul conceptelor de dezvoltare socio-economică. Definiția intersubiectivă a dezvoltării politice se poate obține pe baza sporirii oportunităților de alegere. Dacă se urmărește această abordare, analiza poate duce la o perspectivă mult mai precisă a conceptului de dezvoltare politică
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
acestui concept trebuie să fie în întregime subiectivă. Trebuie să admitem că așa este, dar contrar părerilor generale, conceptul de dezvoltare socio-economică este și el subiectiv. Putem totuși căuta o definiție intersubiectivă, ca în cazul conceptelor de dezvoltare socio-economică. Definiția intersubiectivă a dezvoltării politice se poate obține pe baza sporirii oportunităților de alegere. Dacă se urmărește această abordare, analiza poate duce la o perspectivă mult mai precisă a conceptului de dezvoltare politică și astfel poate contribui semnificativ la o înțelegere mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Huntington, Political Order in Changing Societies (1968), în special în primele capitole. Conceptul de capacitate a fost elaborat și dezvoltat de G.A. Almond și G.B. Powell în Comparative Politics (1966), în special spre finalul cărții. Despre noțiunea de înțelegere intersubiectivă vezi mai ales J.H. Turner, The Structure of Sociological Theory (1986: 188 și urm. și 328 și urm.). Pentru o prezentare a unui concept mai intersubiectiv al dezvoltării politice, vezi D.E. Apter, Choice and the Politics of Allocation (1973), în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Powell în Comparative Politics (1966), în special spre finalul cărții. Despre noțiunea de înțelegere intersubiectivă vezi mai ales J.H. Turner, The Structure of Sociological Theory (1986: 188 și urm. și 328 și urm.). Pentru o prezentare a unui concept mai intersubiectiv al dezvoltării politice, vezi D.E. Apter, Choice and the Politics of Allocation (1973), în special primele capitole. Capitolul 5 Legitimitate, integrare și coerciție Introducere În general se consideră că sistemele politice au nevoie de sprijin popular pentru a putea continua
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]