705 matches
-
bilingvismul ca semn al parodiei. Constatăm din start că titlul conține germenii deriziunii, făcând apel la etimologia greacă numai pentru ca, mai apoi, tonul inițial serios, gramatical, chiar academic să se piardă o dată cu aglomerarea faptelor "istorisite", unele dintre ele însă tot intertextual, deși sub forma povestirii în povestire, funcționând ca simple preluări ale povestirilor mileziene (fabulae milesiae), altele sub forma narației în devenire care își transformă naratorul (îl numim aici pe Encolpius) în coparticipant la acțiune, deseori chiar în "nefericit" și ironizat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
articolul An Age of parody. Style in Modern Arts, Umberto Eco în Șase plimbări prin pădurea narativă, David Lodge în Limbajul ficțiunii, Mircea Cărtărescu în Postmodernismul românesc) și teoretizează parodia, denumind-o la unison prin trei sau patru caracteristici: metaficțională/ intertextuală + comică/ umoristică. Mai mult, "parodia intertextuală traversează granițele genurilor fără nici un fel de rezerve": piesa lui Milan Kundera, Jacques și stăpânul său, subintitulată Un omagiu lui Diderot în trei acte, redă ceea ce autorul însuși numea o "întâlnire între doi scriitori
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
in Modern Arts, Umberto Eco în Șase plimbări prin pădurea narativă, David Lodge în Limbajul ficțiunii, Mircea Cărtărescu în Postmodernismul românesc) și teoretizează parodia, denumind-o la unison prin trei sau patru caracteristici: metaficțională/ intertextuală + comică/ umoristică. Mai mult, "parodia intertextuală traversează granițele genurilor fără nici un fel de rezerve": piesa lui Milan Kundera, Jacques și stăpânul său, subintitulată Un omagiu lui Diderot în trei acte, redă ceea ce autorul însuși numea o "întâlnire între doi scriitori, dar și între două secole. Și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
rezultat (și e caracterizată prin) apariția ideologemului, survenit o dată cu "intersectarea unor organizări textuale (o practică semiotică) date cu enunțurile (secvențele) asimilate în propriul său spațiu, pe care le trimite în spațiul textelor (practicilor semiotice exterioare)" și definit ca "acea funcție intertextuală care poate fi citită materializată la diferite niveluri ale structurării fiecărui text și care se întinde de-a lungul traiectului său, conferindu-i coordonatele istorice și sociale". Ideologemul leagă o structură comună multor opere (romanul) de alte structuri (non-literare), cum
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
coordonatele istorice și sociale". Ideologemul leagă o structură comună multor opere (romanul) de alte structuri (non-literare), cum ar fi discursul științific (spre exemplu, excursul anatomic pe care i-l prilejuiește lui Rabelais călătoria în "gura lui Pantagruel") într-un spațiu intertextual 324. Asigură continuitatea textelor, dar și ruptura lor; atunci când este depistat într-o operă literară, sesizăm joncțiunea aceleia cu alte creații anterioare cu care dialoghează. Mai înclinat spre metaforizare, Roland Barthes observă, în "Textul constelat" din volumul S/ Z, că
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
textul parodiat, nu originează în acesta, nu are "izvoare", el pur și simplu: "[...] le recitește, le rescrie, le redistribuie în spațiul său; le descoperă joncțiunile fundamentale, în același timp formale și ideologice, pe care le utilizează propria sa reuniune. Travaliul intertextual se extinde de asemenea asupra aspectului fonic, precum și asupra sintaxei și logicii imanente a textelor tratate, asupra relaționării tuturor suprafețelor textuale"333. Re-contextualizarea, schimbarea, dezacordul sunt, de altfel, datele centrale ale doctrinei promovate de Jean-François Lyotard, a cărui lucrare din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
textului nu poate fi confirmată, ci doar trucată. Iar rolul autorului Umberto Eco e și el trucat, tot parodic, unul modest, de simplu scrib care transcrie "din pură plăcere fabulatorie". Parodic este și incipitul propriu-zis al romanului, care face trimiteri intertextuale la Biblie pentru a ne arunca mai apoi în "cea mai neagră" confuzie. După un intertext solemn ("La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu."), se trece, pe un ton de moquerie didactică, la inversarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ilustrare a principiului subtilei corespondențe între greșeală și pedeapsă". Prețuind dihotomia bine/ rău, așa-zisul corp legislativ originează în tiparul biblic, Robinson fiind exponentul care citează din memorie fragmente întregi din Biblie și, în același timp, le folosește ca pilde intertextuale întotdeauna marcate prin caractere italice. Naufragiul însuși este văzut de protagonist ca o replică modernă la episodul din Arca lui Noe, iar momentul, construit cu dublu înțeles, în care își botează insula are menirea de-a le stârni hazul cititorilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nici de-a lungul evoluției sale inegale. Ea a ajuns să fie înțeleasă și practicată ca un gen în sine, ale cărui trăsături trebuie delimitate cu precizie și reprezentate cu talent. Dintre acestea, câteva sunt general valabile: prezența unor aluzii intertextuale prin care hipertextul trimite evident la hipotext, plăcerea ludică a stilizării, existența unor similarități notabile între model și textul produs prin parodiere, dublată de semnalarea, prin procedee specifice, a distanței ideologice și artistice între "copie" și "original". A vorbi deschis
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
of similitude is replaced by difference, and Borges' laughter is a "laughter that shatters" (Foucault, 1966) Parody = constestation and distortion (Macherey, 1966) Parody = comic (and modern parody = pseudo-transgression), but carnival (re Bakhtin) = serious transgression (and contributes to the dialogic or intertextual Menippean and polyphonic traditions) (Kristeva, 1966) Parody = critical of reality (Foucault, 1971) Parody = insane (Hassan, 1971) Parody = lack of power, intentionality, and difference (Baudrillard, 1972) Parody = non-mastery (Derrida, 1978) Parody = intertextual but sometimes also crude (todorov, following Bakhtin and Kristeva
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Bakhtin) = serious transgression (and contributes to the dialogic or intertextual Menippean and polyphonic traditions) (Kristeva, 1966) Parody = critical of reality (Foucault, 1971) Parody = insane (Hassan, 1971) Parody = lack of power, intentionality, and difference (Baudrillard, 1972) Parody = non-mastery (Derrida, 1978) Parody = intertextual but sometimes also crude (todorov, following Bakhtin and Kristeva on Bakhtin, 1981) Parody = a "minimal transformation of a text" (Genette, 1982) Parody = modern and satiric; pastiche (balnk parody) = post-modern and normless (Jameson 1983) Parody = repetition with difference but need also
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pomenește la granița dintre două lumi, una dintre ele străină și chiar potrivnică lui. După cum am menționat deja, închisoarea Marfino constituie cel mai important "cerc" în arhitectura romanului. Este important de spus că șarașka reprezintă un cerc și în sens intertextual: ea este primul cerc al infernului concentraționar, metaforă care își are sursa în Divina comedie a lui Dante. În roman, informațiile despre șarașka sunt introduse mai întâi din perspectiva unor deținuți transferați din lagăre. Se petrece astfel intersectarea celor două
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
on which is constructed this novel. Each chronotope represents a circle within fictional world of the novel is being emphasized. The special prison Marfino constitutes the most important "circle" in the architecture of the novel but it also represents an intertextual circle: it is the first circle of the concentric Inferno, a metaphor originating from Dante's Divine Comedy. Solzhenitsyn's conclusion is that country itself is a circle, an enclosed space where you cannot escape from. The question of imprisonment
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o manifestare expresivă și o formă de comunicare care reflectă experiența compozitorului și care explorează modalități ale comunicării muzicale cum ar fi metamorfozele tematice, implicațiile formei și genului sau aluziile intertextuale. Pentru Newcomb cultura este purtătoarea unor arhetipuri narative: și care favorizează înțelegerea și interpretarea liturghiilor, picturilor, filmelor și întâmplărilor din existența umană. Considerând importanța relației dintre aceste modele mentale, așa cum apar în muzică, și modelele care favorizează înțelegerea evenimentelor din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de la linearitate: . În Narrative Cartography Ryan se referă și la situația în care textul tinde spre condiția hărții sau poate chiar să devină hartă. Este cazul cărții A Humument: A Treated Victorian Novel de Tom Phillips care constituie un palimsest intertextual, o revizuire picturală a romanului A Human Document . J. Paginile cărții lui Mallock sunt modificate de Phillips prin eliminări, raturi sau adaosuri picturale. În această formă de negociere, în acest gen de mixted-media text cuvintele rămase vizibile după intervenția pictorului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ca dispunere, aranjare, ca mapping . Această extensie care poate oferi audienței un suport vizual suplimentar în înțelegerea relațiilor spațiale se reflectă într-un fel inedit în comentariul din Narrative Cartography. Aici A Humument: A Treated Victorian Novel,înțeles ca palimsest intertextual este o revizuire picturală a romanului A Human Document, modificat de Tom Phillips prin eliminări, raturi și adaosuri picturale, este o formă de negociere, un mixted-media text în care cuvintele rămân vizibile după intervenția pictorului, condensează narațiunea originală și spun
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o manifestare expresivă și o formă de comunicare care reflectă experiența compozitorului și care explorează modalități ale comunicării muzicale cum ar fi metamorfozele tematice, implicațiile formei și genului sau aluziile intertextuale. Pentru Newcomb cultura este purtătoarea unor arhetipuri narative: și care favorizează înțelegerea și interpretarea liturghiilor, picturilor, filmelor și întâmplărilor din existența umană. Considerând importanța relației dintre aceste modele mentale, așa cum apar în muzică, și modelele care favorizează înțelegerea evenimentelor din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de la linearitate: . În Narrative Cartography Ryan se referă și la situația în care textul tinde spre condiția hărții sau poate chiar să devină hartă. Este cazul cărții A Humument: A Treated Victorian Novel de Tom Phillips care constituie un palimsest intertextual, o revizuire picturală a romanului A Human Document . J. Paginile cărții lui Mallock sunt modificate de Phillips prin eliminări, raturi sau adaosuri picturale. În această formă de negociere, în acest gen de mixted-media text cuvintele rămase vizibile după intervenția pictorului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ca dispunere, aranjare, ca mapping . Această extensie care poate oferi audienței un suport vizual suplimentar în înțelegerea relațiilor spațiale se reflectă într-un fel inedit în comentariul din Narrative Cartography. Aici A Humument: A Treated Victorian Novel,înțeles ca palimsest intertextual este o revizuire picturală a romanului A Human Document, modificat de Tom Phillips prin eliminări, raturi și adaosuri picturale, este o formă de negociere, un mixted-media text în care cuvintele rămân vizibile după intervenția pictorului, condensează narațiunea originală și spun
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală a lui Schumann este o manifestare expresivă și o formă de comunicare care reflectă experiența compozitorului și care explorează modalități ale comunicării muzicale cum ar fi metamorfozele tematice, implicațiile formei și genului sau aluziile intertextuale. Pentru Newcomb cultura este purtătoarea unor arhetipuri narative: și care favorizează înțelegerea și interpretarea liturghiilor, picturilor, filmelor și întâmplărilor din existența umană. Considerând importanța relației dintre aceste modele mentale, așa cum apar în muzică, și modelele care favorizează înțelegerea evenimentelor din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de la linearitate: . În Narrative Cartography Ryan se referă și la situația în care textul tinde spre condiția hărții sau poate chiar să devină hartă. Este cazul cărții A Humument: A Treated Victorian Novel de Tom Phillips care constituie un palimsest intertextual, o revizuire picturală a romanului A Human Document . J. Paginile cărții lui Mallock sunt modificate de Phillips prin eliminări, raturi sau adaosuri picturale. În această formă de negociere, în acest gen de mixted-media text cuvintele rămase vizibile după intervenția pictorului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ca dispunere, aranjare, ca mapping . Această extensie care poate oferi audienței un suport vizual suplimentar în înțelegerea relațiilor spațiale se reflectă într-un fel inedit în comentariul din Narrative Cartography. Aici A Humument: A Treated Victorian Novel,înțeles ca palimsest intertextual este o revizuire picturală a romanului A Human Document, modificat de Tom Phillips prin eliminări, raturi și adaosuri picturale, este o formă de negociere, un mixted-media text în care cuvintele rămân vizibile după intervenția pictorului, condensează narațiunea originală și spun
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
231. Pornind de la asemenea premiză, Ligia Tudurachi se delimitează atât de perspectiva psihologistă prin care au fost interpretate romanele criticului în interbelic, cât și de teoriile structuraliste de mai târziu, ce explică fenomenul indeterminării generice ca "ilustrare a unui mecanism intertextual", pentru a demonstra în schimb, foarte convingător, valoarea pragmatică a limbajului în poetica romanului lovinescian, edificat la început pe tiparele genului dramatic (mai exact, ale tragediei percepută de Lovinescu, în opinia mea, ca specie asimilabilă genului "vieților romanțate") și, ulterior
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
N-a lovit în Eminescu,/Ci, prin el, s-a sinucis". 179 Interesante mi s-au părut și observațiile Lăcrămioarei Petrescu privind influența tiparelor melodramatice (în special a motivului "damei cu camelii") asupra literaturii lui Camil Petrescu. Vezi subcapitolul "Re-scrierea intertextuală. La Dame aux Camélias", în volumul Poetica personajului în romanul lui Camil Petrescu, Editura Junimea, Iași, 2000, pp. 184-185. 180 Un fragment consistent din celebrul "roman" poate fi citit și în versiune românească vezi volumul Sacher Masoch, Venus în blană
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se scrie o carte - și ce înțeles poate avea o asemenea lucrare de Mircea Ivănescu. În epoca modernă, scriitorii au dezvoltat o tehnică din ce în ce mai sofisticată de construire a titlurilor, fiind exploatate maximal valorile metaforice ale limbajului, resu rsele metatextuale și intertextuale. În cazul poeziilor cărora autorul nu lea atribuit un termen de intitulare, sa generalizat practica selectării primului vers/a unei secvențe din incipit drept titlu. Alături de titlu, incipitul și finalul (desinitul/excipitul) constituie repere strategice ale textului literar, având rolul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]