301 matches
-
de influențare (de către stat) asupra activității economice și sociale. 9 Hoanță N., op.cit., p. 152 10 A se vedea Filip Gh. (coord.), Finanțe publice, Ed. Junimea, Iași, 2002, p. 226 19 Analizele macroeconomice privind echilibrul general dezvoltate pe baza doctrinei intervenționiste iau În considerare impozitul ca element cu rol stabilizator În viața economică și socială, inclusiv ca instrument utilizat În realizarea alocării optime a resurselor În măsura În care mecanismele pieței nu o pot face. Prezența impozitelor În viața economică și socială a dus
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Spre deosebire, alți autori 19 nu se referă explicit la funcțiile impozitelor, ci la rolul ce revine acestora, conceput pe mai multe planuri și evidențiinduse un rol financiar de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice; un rol intervenționist de impulsionare sau frânare a activităților economice; un rol social de redistribuire a unei părți importante din produsul intern brut Între grupările sociale și indivizi. Este, Însă, de admis că cea de-a doua abordare include În sine substituirea noțiunilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu reducerea impozitelor și deci a veniturilor bugetare are ca obiectiv creșterea cererii solvabile a populație și a capacității de a investi din partea Întreprinzătorilor. Din aceeași perspectivă, a promovării de soluții axate pe utilizarea de către stat a impozitului În scop intervenționist, pledează reprezentanții neokeynesismului care au Îmbogățit doctrina lui Keynes. Aceștia consideră că statul trebuie să-și utilizeze puterea pentru a schimba repartiția veniturilor, În scopul asigurării unei mai bune echități sociale și a corectării deficiențelor pieței libere. În același cadru
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a promovat teza că oferta Își creează propria cerere, iar cheia succesului o reprezintă micile Întreprinderi suple, inovatoare, creatoare de locuri de muncă și nu marile monopoluri. Economiștii ofertei au conceput o „terapie” care viza schimbarea politicii economico-financiare de natură intervenționistă promovată anterior de guvern prin alta, nuanțată de anumite elemente 57. Între acestea, un loc prioritar este atribuit reducerii intervențiilor directe ale statului, atât În lumea afacerilor, cât și În programele de natură socială, acestea reprezentând și premisă a reducerii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
incluzând și perfecționarea mecanismelor de așezare și colectare a acestora, s-au produs pe fondul asumării unor sarcini sporite de către state și promovării intervenționismului prin instrumentele financiare aflate la dispoziția autorităților publice. S-a conturat, astfel, folosirea impozitului În scop intervenționist, În condițiile confruntării societății capitaliste cu fenomene necunoscute anterior, de tipul crizelor economice și șomajului, care au bulversat economia și societatea, În ansamblu 87. Începuturile intervenționismului statal se plasează În perioada primului Război Mondial, când În țările beligerante a fost
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
pentru reluarea ascensiunii economice și sociale au fost asumate ca sarcini ce reveneau autorităților statale. În noile condiții, statul s-a implicat pregnant și prin decizii menite să susțină reglarea și dezvoltarea economiei, ceea ce a imprimat acțiunilor sale un caracter intervenționist. În acest cadru, modificările de ordin conceptual privind impozitul se referă, În esență, la luarea lui În considerare, nu numai ca resursă financiară a statului, ci și ca un instrument de intervenție a acestuia În viața economică și socială. Devine
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
aprecia că mărimea ratelor de impozitare este stimulativă pentru dezvoltarea economiei. 133 Se constată, de altfel, că pentru evoluția societății contemporane, apare caracteristică tendința de asumare de către guverne, pe lângă sarcinile tradiționale, a preocupării de promovare a unor acțiuni cu scop intervenționist bazate pe implicarea sistemului de impozite, alături de alte instrumente În influențarea vieții economice și sociale, și că, pe ansamblu, se manifestă o tendință generală de creștere a fiscalității. Aceasta nu exclude ca În perioadele În care guvernele se orientează spre
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
contează, cu excepția unuia singur: Canadienii (ibid: 61). La fel ca în cazul discursului critic populist promovat de partidul american Tea Party, Reformiștii au identificat vinovații de serviciu în intervenționismul de stat sau în acele partide sau grupruri care susțin politicile intervenționiste. Partidul Reformei a identificat "poporul" cu cetățenii de rând, care muncesc din greu și care sunt trași pe sfoară de o coaliție a partidelor de modă veche, de anumite grupuri de interese, de birocrații guvernului care susțin un sistem redistributiv
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
stânga a blocului Suveranist Eurosceptic condus de fostul prezentator de știri și fost europarlamentar independent Jana Bobošíková. Cu toate că nu apelează la retorica anticomunistă, partidul lui Bobošíková - un amalgam de grupări independente și facțiuni, format în 2009 - are un program economic intervenționist, naționalist și euroseptic, formulat în termeni populiști, ca o critică adresată elitelor indolente și corupte, amintind suprinzător de mult de Sládek și de SPR-RSČ-ul anilor '9012. La fel ca SPR-RSČ, blocul Suveranist depinde în mare măsură de profilul liderului carismatic
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
doua obiecțiuni: că liberalismul se reazămă pe o pătură prea strâmtă, numai pe pătura burgheză de la orașe. [...] Conducătorii liberalismului din generația trecută s-au depărtat de principiile generale ale teoriei ce le definea programul. Într-adevăr, ei s-au arătat intervenționiști când a fost vorba să se exploateze latifundiile, protecționiști, când a fost vorba să apere începuturile grele ale unei industrii în țara noastră. Socot că nu este prea îndrăzneață afirmația, că în faza în care intrăm astăzi, când această revoluție
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
punea ea. Vorbea despre Comitetul Francez de Întrajutorare și auzea, ca răspuns, un scurt discurs despre țelurile imperialiste ale Occidentului sub masca filantropiei burgheze. Ea evoca dorința lor de a se înapoia la Moscova și apoi... Ecoul o întrerupea: forțele intervenționiste ale străinătății și dușmanii de clasă dinăuntru erau pe cale de a sabota reconstrucția din tânăra Republică a Sovietelor... După un sfert de ceas de astfel de discuție, Charlottei i-a venit să strige: „Vreau să plec! Asta-i tot!” Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
funcții nespecifice, remodelarea spațiului și a activităților, În corespondență cu funcția majoră a acestui perimetru, funcția de contact social; ▪ cel de-al doilea privește spațiul politic și juridic, vizând o caracteristică a mersului istoric contemporan și care constă În atitudinea intervenționistă a statului În scopul atenuării tensiunilor de diferite naturi care s-ar putea crea. Descongestionarea centrului orașului de unele funcțiuni nespecifice, eliberarea unor spații valoroase din punct de vedere arhitectural și istoric, a necesitat introducerea În profilul rețelei de comerț
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
și cu măsurile în privința igienei, și ea acorda statului o poziție de arbitru, o intervenție publică de tip reglementar. După butada lui Émile Cheysson, "inginer social" și discipol al lui Frédéric Le Play: "Am adormit liberali și ne-am trezit intervenționiști"70. Convingerea că liberul arbitru al pieței nu garantează nici solidaritatea, nici o guvernare eficace a dezvoltării urbane nu este doar a comuniștilor și a solidariștilor. Este una împărtășită și de un mare număr de conservatori, juriști, igieniști, ingineri, care așteptau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
produce locuințe urgent și în masă) și justificarea ideologică (admirabila influență a unghiului drept asupra spiritului uman), apărea mai prudent să-l parodieze pe Max Weber și să vorbească despre "afinitățile elective" dintre etica urbanistică și un stat cu spirit intervenționist -fapt de altminteri observabil în diferite țări, indiferent de regimul politic. Idealul de urbanism al Mișcării moderne a dat credit proiectului puterilor publice de a domina urbanul. Acest proiect legitima un salt cantitativ și calitativ al intervenției statului în societate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vedere rolul asumat al statului în viața colectivității, adoptă legislații care să corespundă acestor deziderate. Din punct de vedere al concepției generale despre sport, studiul nostru a evidențiat abordări ale legislațiilor sportive care pot fi încadrate în trei tipuri: abordarea intervenționistă, abordare liberală și abordare mixtă (tabelul 10.1.). În cazul statelor cu o cultură intervenționistă se manifestă, de regulă, următoarele caracteristici: sportul este considerat un serviciu public; statul își asumă răspunderea promovării și dezvoltării sportului; statul își asumă, în diverse
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Din punct de vedere al concepției generale despre sport, studiul nostru a evidențiat abordări ale legislațiilor sportive care pot fi încadrate în trei tipuri: abordarea intervenționistă, abordare liberală și abordare mixtă (tabelul 10.1.). În cazul statelor cu o cultură intervenționistă se manifestă, de regulă, următoarele caracteristici: sportul este considerat un serviciu public; statul își asumă răspunderea promovării și dezvoltării sportului; statul își asumă, în diverse proporții și rolul administrării și controlului în cadrul politicilor sportive; organizațiilor sportive li se atribuie, ca
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
tipului de abordare a legislației sportive care este o abordare mixtă România se încadrează între statele (Franța, Anglia, Germania,Spania, Suedia, Austria, Ungaria ș.a.) cu o concepție modernă privind activitatea sportivă, caracterizată prin promovarea unor elemente comune tendințelor liberale și intervenționiste, care ar trebui să conducă la realizarea unui raport optim între caracterul liber și voluntar de practicare a activităților sportive și funcțiile sectorului public, la o intervenție echilibrată a statului și organismelor nonguvernamentale în managementul general al activității sportive. Dacă
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
exprimîndu-și "credința în ei"7. În săptămînile care vor urma, Iorga și-a pus tot mai mult încrederea în Statele Unite. Ziarul său relata despre orice cuvîntare a președintelui Roosvelt și despre orice creștere în domeniul înarmării Americii. Știrile privind curentul intervenționist din cadrul Statelor Unite erau analizate cu grijă (și speranță). Regele Carol a transformat în grabă Frontul Renașterii Naționale (FRN) într-un "Partid al Națiunii" totalitarist, oferind legionarilor trei ministere în noul său guvern, unul dintre acestea lui Horia Sima, "Comandantul Legiunii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prefigura relațiile comerciale europene și coordonarea economică franco-germană din anii următori. În „Jeune Europe”, club fondat În 1933 de tineri gânditori și politicieni dornici de schimbare În politica economică, viitorul eurofil și om de stat belgian Paul-Henri Spaak schimba idei intervenționiste cu contemporani cu vederi similare de pe tot continentul, inclusiv cu Otto Abetz, viitorul administrator nazist al Parisului ocupat. „Planificarea”, pe scurt, avea o istorie complicată. Mulți dintre adepții ei căpătaseră experiență ca funcționari și manageri În cadrul unui regim de ocupație
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Încredere În stat. În multe țări domina impresia bine Întemeiată (și confirmată de experiența războiului) că, În absența oricărei alte instanțe de reglementare sau distribuție, singura forță care putea salva individul de sărăcie rămânea statul. Dar entuziasmul vremii pentru statul intervenționist nu izvora din disperare sau interes personal. Clement Attlee, al cărui Partid Laburist i-a Învins pe conservatorii lui Churchill În dramaticele alegeri din 1945, exprima o stare de spirit generală când observa că necesare, Înainte de toate, erau „orașe, parcuri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
trăsături comune. Furnizarea de servicii sociale privea În primul rând educația, locuințele și Îngrijirea medicală, dar și zonele de recreere urbană, transportul public subvenționat, arta și cultura finanțate din bugetul de stat, precum și alte beneficii indirecte asigurate de un stat intervenționist. Securitatea socială consta În principal În asigurarea de stat - care acoperea boala, șomajul, accidentele și vicisitudinile vârstei a treia. În anii de după război, statele europene furnizau sau finanțau, mai mult sau mai puțin generos, majoritatea acestor beneficii. Diferența consta În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
toate la incapacitatea statului de a asigura echilibrul promis. Transformările de pe piața internațională de capital și din comunicațiile electronice moderne au alterat capacitatea guvernelor de a concepe și aplica măsuri economice la nivel național. și, mai ales, Însăși legitimitatea statului intervenționist a fost subminată: pe plan intern, de rigiditatea și ineficiența agențiilor și producătorilor din sectorul public, iar pe plan extern, de dovada clară că statele socialiste din blocul sovietic sufereau de represiune politică și disfuncții economice severe. Dar acest moment
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe care o are un proiect politic tradițional, propus de o clasă de politicieni cunoscuți, aleși prin vot direct. În măsura În care „Europa” avea un țel distinctiv, strategia sa economică se baza Încă pe calculele și ambițiile anilor ’50. În ceea ce privește politica, tonul intervenționist și sigur al edictelor Comisiei Europene, Împreună cu felul autoritar și generos În care experții europeni se aplecau asupra regiunilor Îndepărtate trădau un stil de guvernare ancorat În epoca de aur a social-democrației de la Începutul anilor ’60. Cu toate eforturile lor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acela că gama de servicii sociale și avantaje cu care se obișnuiseră occidentalii nu era viabilă. Al doilea, frecvent În Marea Britanie (unde economia națională se târâse din criză În criză În toată perioada postbelică), era că, viabil sau nu, statul intervenționist era un impediment pentru creșterea economică. Statul, insistau acești critici, trebuie să stea cât mai departe de piața bunurilor și a locurilor de muncă. Nu trebuie să dețină mijloace de producție, să aloce resurse, să exercite sau să Încurajeze monopoluri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
perioada guvernelor Thatcher, stânga britanică a traversat un deceniu zbuciumat. Nucleul militant și sindicalist al partidului vedea lumea la fel ca prim-ministrul, dar din cealaltă parte a oglinzii: Marea Britanie avea de ales Între un stat protecționist, colectivist, egalitarist și intervenționist sau piețe libere, competiție nelimitată, privatizarea resurselor și un minimum de bunuri și servicii comune. Alternativa, grație Doamnei de Fier, era din nou clară: socialism sau capitalism. Moderații tradiționali din Partidul Laburist, ca și omologii lor conservatori, erau disperați. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]