7,824 matches
-
una din formele sale de transcendență prin artă: "Slăvitestii reprezintă încă pentru mine dragostea ta de vară (foarte diferită de cea de iarnă), apoi marele culcuș al pădurii, apoi mișcarea trufașa a colinelor deasupra pădurii care uneori îmi dă sentimentul intimității cu Dumnezeu". Sau această caligrafie a descinderii cochet-prozaice în poezia rurală: "Marea, lacul reprezintă izvoarele prospețimii și în picioarele mele există o viguroasa chemare pentru umblat. Voi duce această scrisoare în sat care, din clipă în clipa, va fi aureolat
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
Manolescu, Istoria critică a literaturii române. Potrivit dihotomiei terminologice a lui Virgil Nemoianu, "Romantismului înalt" sau "romantismului culminant" ("High-romanticism") "al grandioaselor fantezii și viziuni" îi succede o epocă "Biedermeier", caracterizată prin "înclinația spre moralitate, un amestec de realism și idealism, intimitate și idilism, lipsa presiunii, tihna, sentimentul de satisfacție, glumă nevinovată, tradiționalismul, resemnarea". Toate aceste forme ale micului romantism de sorginte germană sunt scoase în evidență de studiul lui Regman, care folosește însuși termenul de "romantism minor" cu aceeași accepție că
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
copilului dar și al adultului sunt proceduri dominante într-o veritabilă vânătoare față de propriul eu, dar și față de parteneri, referenți - repere apte să marcheze pe viață gândirea și comportamentul eroinei (pianista octogenară, maestrul, bătrâna hoață etc.). Tentația escavării într-o intimitate inepuizabilă, frizând jurnalul liric gen "mon coeur mis à nu", este surdinizată de arta digresiunii dar și a portretului-robot, incisiv. Autoarea nu pregetă să folosească tonalități de aquaforte pentru a zugrăvi climate, figuri și scene criante, grotești, ale mizeriei fiziologice
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
tînără n-o mai cunosc deloc, sau o cunosc extrem de vag, mai curînd prin cartea pe care a scris-o acum cîțiva ani despre Ion Țuculescu decît prin expoziții ori prin prezența publică nemijlocită, artista a continuat să trăiască în intimitatea creației artistice, a creației în general și a creației proprii. Rezultatul acestei așteptări este proiectul unei cărți de autor, intitulată Chipuri și locuri, - un fel de album tematic alcătuit exclusiv din desene -, care deplasează interesul artistei din cîmpul mărturiei asupra
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
scrutare în straturile adînci ale memoriei, ele nu recuperează, așa cum s-ar putea crede la prima privire, o geografie anume și formele ei diverse de civilizație rurală, ci readuc în actualitate o conștiință artistică adevărată. O pictoriță care, deși în intimitatea creației sale visează o lume stabilă și profu P.S. Despre Televiziunea publică s-au spus multe: printre altele, că ar fi una dintre instituțiile care au conservat cele mai pure deprinderi și cele mai înalte (sau joase) mentalități de tip
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
unui destin inevitabil al omenirii - nu e decît o formă de ipocrizie, de neînțelegere a tragicului ce constituie miezul erotismului. O reacție, de asemenea pe o largă scară socială, la acest rîs sarcastic o reprezintă pudoarea, dorința de disimulare a intimității sentimental-senzuale. Din care pricină erotismul privit prin prisma tragică nu e decît o răsturnare a situației comune. În poezia noastră actuală, există două poete ce ilustrează o atare situație: Angela Marinescu, printr-o gravitate fiziologică a inversiunii (revelația masturbantă și
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
care o citează frecvent autorul. Ce-i drept, cîteodată lansează ipoteze relativ interesante, cum e aceea referitoare la cruzimea copilului Pu Yi, care își terorizează prin capricii și furii supușii și alaiul de servitori, justificată printr-o lipsă acută de intimitate. Legătura dintre mizantropie și absența unui spațiu privat nu e prea subtilă, poate, dar plasată în contextul potrivit ea are cel puțin un efect retoric. Cred că lui Behr îi lipsește, pentru a fi un biograf de forță, o știință
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
unor perioade intrate demult în istoriei artei, iar ca semnificație simbolică și ca valoare artistică, patrimoniului național. Pe scurt, restauratorul lucrează în spiritul și în substanța marilor maeștri, rememorează tehnici și procedee specifice și, foarte important, experimentează dinlăuntru, din chiar intimitatea operei, gestul major și anvergura performanței. El este, în consecință, un profund cunoscător al materialelor - suport, preparații, pigmenți, aditivi etc. -, al tehnicilor, de multe ori puternic particularizate, și al intimității creatorilor investigați, al metabolismului lor artistic, altminteri greu, sau chiar
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
și procedee specifice și, foarte important, experimentează dinlăuntru, din chiar intimitatea operei, gestul major și anvergura performanței. El este, în consecință, un profund cunoscător al materialelor - suport, preparații, pigmenți, aditivi etc. -, al tehnicilor, de multe ori puternic particularizate, și al intimității creatorilor investigați, al metabolismului lor artistic, altminteri greu, sau chiar imposibil, de sesizat din afară. Expoziția lui Dinu Săvescu descinde, pe de o parte, direct din aceste spații ale istoriei artei, mai exact din istoriile particulare ale unor mari pictori
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
care Misugi i le pune la dispoziție autorului. Toate i-au fost trimise lui, în clipe esențiale; conțin decizii sau mărturisiri fundamentale, iar cele ce le-au scris sînt trei femei care nu doar l-au cunoscut pe Misugi în intimitatea lui psihologică, dar i-au împărtășit totodată - sau cel puțin așa am crede - gîndurile, intențiile, temerile și resentimentele, într-un fel de complicitate adîncă, macbethiană, care definește individualitatea insului în fața sau împotriva restului lumii. Autoarele scrisorilor sînt soția sa, Midori
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
Macbeth, sau Anna Karenina și Vronski: ceea ce-i unește este un sentiment de împotrivire față de univers. Legătura dintre crimă (nu doar moarte) și iubire e foarte importantă în întreaga tradiție literară. Trece adesea neobservat suficient faptul că prima scenă a intimității fizice și sentimentale dintre Karenina și Vronski e descrisă de Tolstoi în termenii unei crime. Corpul Annei e corpul victimei, iar Vronski e criminalul care îl măcelărește cu sărutări și mîngîieri. Însă nicăieri nu am întîlnit mai explicită această legătură
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
fiecare din noi se află un șarpe, cum îi spusese cîndva Misugi. Acest șarpe e eul secret, pe care nu ajungem să-l cunoaștem cu adevărat decît în clipa morții, cînd e prea tîrziu să ne mai bucurăm de singura intimitate posibilă, cea cu noi înșine. Yasushi Inoue, Pușca de vînătoare, în românește de Lia și Platon Pardău, Editura Humanitas, București 2000, 94 pagini, preț nemenționat.
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
negînd/ în spulber sînt gemeni cenușii" (cu ochii la cerul de ieri). Chiar simțămîntul limpede montat al "înstrăinării" de lume e încă o dovadă a prezenței lumii în conștiință, e drept că pe muchia pătrunderii în universul subiectiv, în "peștera" intimității depline. "Înstrăinarea" e încă o formă a obiectivității ce năzuiește a se preface în subiectivitate autarhică: "stelele-n larg cu numele lumină/ nu mai au har și muzica nu are/ nici luna destrămîndu-se pe mare/ străine-mi sînt și eu
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
a limbajului, voit stridentă uneori, sau aproape reprimat lirică alteori. E un truism adeseori repetat despre Nabokov acela că ar fi printre cei mai valoroși stiliști ai limbii engleze. Alăturarea de Pynchon dovedește că truismele nu merită luate în seamă. intimitatea lui Nabokov cu limba engleză este una atent controlată, politicoasă, ceremonioasă chiar, pe cînd a lui Pynchon e brutal senină, indolentă și de aceea spectaculoasă. Rezultatul e lesne de văzut: Nabokov e (ceva) mai ușor de tradus, pentru că actul traducerii
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
aceea pentru mașini, într-un efort zadarnic de comunicare și apropiere. Își vînd mașina. Cînd tranzacția s-a încheiat și fostul proprietar a plecat, în urmă rămîne un dezolant ocean al deșeurilor, care e, în ultimă instanță, un ocean al intimității fiecăruia: o pagină ruptă dintr-o carte de telefoane, un petic de fustă, un bilet vechi la cinematograf, timbre, mărunte obiecte fără rost, dar care și-au avut cîndva locul într-un univers personal. Licitația, metonimic anexată metaforei testamentului, precum și
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
se adresează în primul rând publicului de peste hotare, înlesnind inițierea cititorilor străini în cunoașterea celeilalte realități (căci, se știe prea bine, poezia prin chiar natura ei, mizează foarte mult pe o relație de tip special între text și destinatar, pe intimitatea care se stabilește între cei doi, în spațiul protector al foii albe, eventual la lumina veiozei de pe noptieră, ceea ce înseamnă până la urmă foarte mult.) Însă, deși reprezintă ea însăși un fel de limbă universală, un idiom sui generis, poezia spre deosebire de
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]
-
impersonal, globalizant și deci cu aspirații de a da glas unui verdict colectiv, profesonalizat, naționalizat, internaționalizat, celălalt este mai curînd semnul unei idiosincrasii, mărturisire implicită a unui gust, sau a unei pasiuni personale, care mai curînd se scuză retrăgîndu-se în intimitatea celui care o împărtășește, decît se impune celorlalți cu argumente și arțag. Ambele forme de monumentalizare se regăsesc explicit dintr-o anchetă, care m-a surprins inițial, făcută de revista Times Literary Supplement în ultimele săptămîni ale anului trecut. Întrebarea
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
chiar cînd nu era de aceeași părere. Avea parcă pudoarea de a nu etala cunoștințele sale chiar în domenii în care era foarte bine informat, făcînd haz de aceia care, lăsați să vorbească, se încurcau în propriile lor ițe. În intimitate era, dimpotrivă, comunicativ, glumeț, interesîndu-se de tot ce i se raporta, fără a pune o stavilă protocolară în audiențele ce se țineau șezînd, iar nu în picioare, ca la Carol... Modestia noului rege ceda adesea pasul majestuoasei regine Maria, care
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
critice de atunci, desprinse din presa vremii sau reinterpretările de astăzi. Din acest puzzle uriaș - sînt peste 200 de persoane abordate - se formează, în complexitatea ei, personalitatea artistului. Și trebuie spus că toate comentariile se opresc doar la creație, respectînd intimitatea vieții lui George Constantin, așa cum el însuși a făcut-o ca pe o sfîntă taină. De fapt, aceste explorări analitice nu își propun și nu au cum să fie o abordare exhaustivă, dar îl descoperă pe actor, neîmprăștiind misterul actului
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
cădite pentru sugari, cu perii, periuțe, cuiere și dulăpioare de baie. Pe aceeași stradă, fructele exotice și jucăriile ieftine, iar ceva mai încolo intri în lumea săpunurilor, a fixativelor, a lenjeriei a mijloacelor tradiționale contraceptive, a fardurilor, parfumurilor și a intimității feminine. Puțin mai departe, pe aceeași stradă a optimismului, băuturi, țigări și cafea, dulciuri și îndulcitoare, apoi casete cu muzica, iar dacă dai colțul, iti reamintești, pe largă autostradă pe marginea căreia așteaptă ceapă, cartofii, fasolea, porumbul de floricele, roșiile
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
trasarea evidență a graniței care-l desparte pe "alături" de teritoriul propriu. În salonul incomod și prăfuit, construit pe scena de scenograful Helmut Stürmer, e întuneric; lumină crudă pătrunde din cînd în cînd tăios prin ușile batante, atît de improprii intimității. Colțurile de mobila și figurile din tablouri își dezvăluie treptat întregul, prevenindu-ne parcă în legătură cu ce va urma, o poveste încîlcita cu personaje care înțeleg greu ceea ce văd și nu prea reușesc să pună cap la cap ceea ce li se
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
împăca, a conviețui cu visele tale cele mai rele, refuzându-le orice caracter de premoniție și chiar când își permit ignominia de a te aruncă în conflicte cu defuncții și, desigur, venerații părinți ori te pun în situații de scandaloasa intimitate cu cine n-ai gândit, este semnul puterii câștigate prin timp, fie și plătită la prețul ei de obiect de lux. Bineînțeles că angoasa, izgonita în timpul zilei își ia revanșa în vis, se lăfăie, te întoarce cum vulgar se spune
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
frînturi de lumi din 1001 de nopți, precum și din Hughenoții sau Robert le Diable, opere ale lui Meyerbeer la modă în Parisul anului 1835, unde sînt plasate cam două treimi dintre evenimentele românului. Personajul principal e văzut doar rareori în intimitate și încă și mai rar făcînd ceva - altceva decît lungi și variate conversații. În majoritatea timpului pozează sau se face că pozează. Printre măștile pe care le adopta și pe care ceilalți n-au nici o dificultate în a le recunoaște
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
pătruns în case și s-a instalat în suflete. Imaginația fiecărui ascultător a fost ațițata, provocată să zburde liberă, să creeze, la rîndul ei, un spectacol propriu, în fel și chip, născut pe viu și condus de voci. Voluptate și intimitate, în același timp. Creație și complicitate. Libertate. Teatrul radiofonic a împlinit 70 de ani. Pentru această aniversare a fost organizată o seară caldă și nonconformista, găzduită de UNITER. Actori, regizori, dramaturgi, critici, tehnicieni, realizatori, ascultători, șoapte, voci, chipuri, personaje. Și
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
Nici unul dintre supraviețuitorii de la Flossenburg pe care am reușit să-i găsesc nu a putut, pînă acum, să-mi spună ceva, nici macar cel care afirma că mi-a cunoscut soțul; din nefericire, n-a existat între ei nici un fel de intimitate (e un ins greoi gen comis-voiajor) și nu mi-a adus nimic de la soțul meu, nici un cuvînt, nici un gest semnificativ, nici cel mai mic mesaj. Simplă evocare a imaginilor fizice a fost însă de-ajuns ca să-mi devină intolerabila. N-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]