1,253 matches
-
Partidul pentru noi, apoi numește un caporal să ne citească din presă și iese, bucuros că În ierarhia unității e cineva mai jos ca el care să-l scape de sarcina asta. Caporalul, pentru că e un tip stupid, citește cu intonație. Din nou realizările Partidului și alte chestii pe care le-a zis Tovarășul la Întoarcerea În țară din Camerun, sau din Mozambic, sau din Nigeria, sau din altă țară pretenă. Habar nu avem că zilele Întîiului CÎrmaci sînt pe ducă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
America. — Are, da, mă aud spunînd. — Deci știi. — D-da, știu. SÎnt deja cu doi pași mai aproape de prăpastie. — Și știi, bineînțeles, că are de gînd să-i scrie. — D-daaa...? Lungesc această unică silabă și reușesc să-i dau o intonație interogativă. Evident, e un truc atît de subțire, Încît nu am cum să-l continui - un fel de a da din mîini cu intenția de a zbura deasupra hăului care tocmai mi s-a căscat sub picioare. Cine nu știe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
patru implicați În bătaie așteaptă În holul Îngust, aliniați, cu niște figuri lungi, pe care se mai vede amenințarea arestului. Îl las pe mirele din patul de deasupra să-și consume dorul de mireasa lui aproape ilegală - Îmi citește cu intonație scrisorile de la ea. Bogdan s-a dus și el la patul lui rumegînd momentul și Încercînd să priceapă de la ce s-a iscat bătaia. Adorm, Încercînd la rîndul meu să Înțeleg de ce curajul omului funcționează pe sărite. În fața CI-stului m-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
în timp ce înconjura, plimbându-se, circulara grădiniță din centru, și-și scoase din buzunarul pantalonului alb o batistă cu care, despăturind-o, se șterse de sudoare pe frunte. - Fantastic de cald! întări domnul Andronescu, alături, de el. În spusele lor, ca intonație, în ținuta vestimentară precum și în mica plimbare în jurul grădiniței, aveau ceva din secolul trecut, cam după războiul de Independență, ceea ce scotea în evidență impresia aceasta era mersul lor tacticos, cu mâinile la spate, mustățile răsucite “în furculiță” ale domnului Andronescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
din care Își amintea doar melodia, fără cuvinte. Pentru a fi și mai preciși: Își amintea totuși niște cuvinte, dar dintr-o limbă străină, pe care nu o Înțelegea. La fel, din ce-i spusese Michel, Îi rămăseseră În memorie intonația, timbrul vocii sale, cadența frazelor, sau amănuntul că, În timp ce conversau, se stinsese felinarul, dar nici un element din care să poată extrage vreun Înțeles, ori pe care să-l poată reproduce În propriile cuvinte. În schimb, Își amintea cu ușurință cum
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
puneau o oală cu apă la fiert și plimbau plicurile prin aburi. Încleiate prost, se desfăceau numaidecât. Nu țin minte ce și cum scriau oamenii: pe noi ne Înveselea la culme să-l auzim pe Mișu cum le citea cu intonație și cum pocea cuvintele. Pentru că el le sluțea din mai multe pricini: una, că nu știa să citească prea bine - abia se descurca, la școală, cu literele de tipar; a doua, că le scriseseră prost expeditorii; a treia, că Mișu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
al persoanei citate. Simplu de realizat, stilul indirect implică: prezența unui verb de declarație și a unei conjuncții subordonatoare: că, dacă etc. În procesul transpunerii din stilul direct în stilul indirect, propozițiile enunțiative devin completive, exclamativele și imperativele își pierd intonația caracteristică, iar dacă sunt construite cu modul imperativ, în subordonată apare conjunctivul [...], în timp ce pronumele personale și verbale la persoana I și a II-a trec la persoana a III-a. (Roșca, 2004, p. 132) Întâlnită ocazional în reportaj, relatare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o definiție semantică a limbajului științific [rez.], ContrPLM, 1982, p. 64-66. [129] GUGUI, AGLAIA; RĂDULESCU, ELENA, Limba română. Culegere de texte tehnice și exerciții lexico gramaticale. Foraj-extracție. Ploiești, [CMIPGP], 1982, 147 p. multigr. (IPG). [130] GUIU, MARIANA, Observații asupra însușirii intonației limbii române de către studenții străini, LM, 1982, 42-48. [131] H[ANGIU], I., Dezbaterea: Aspecte ale predării limbii române în condițiile generalizării învățămîntului. Simpozionul: Bibliografia națională retrospectivă, obiectiv major al progresului științelor filologice (Alba Iulia, 1 - 2 decembrie 1981). în: BulSȘF
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
din manuale vechi, video proiector,material PPT,semințe, vase c)forme de organizare individual,frontal,În grupă Clasa: a ÎI -a Lb. română Bucuroși de oaspeți? Cuvântul Recapitularea unității(Înainte de evaluare) sistematizare și consolidarea cunoștințelor -să citească pe roluri ,cu intonația corespunzătoare,textele studiate În cadrul unității (Crăiasa Zăpezii;Uite ,vine Moș Crăciun!; Cu sania) -să recite ,cu intonație ,poezia Iarnă; -să cunoască autorii textelor și conținutul lor, răspunzând la Întrebări; -să -și consolideze cunoștințele despre propoziție,cuvânt; să găsească cuvinte cu
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Clasa: a ÎI -a Lb. română Bucuroși de oaspeți? Cuvântul Recapitularea unității(Înainte de evaluare) sistematizare și consolidarea cunoștințelor -să citească pe roluri ,cu intonația corespunzătoare,textele studiate În cadrul unității (Crăiasa Zăpezii;Uite ,vine Moș Crăciun!; Cu sania) -să recite ,cu intonație ,poezia Iarnă; -să cunoască autorii textelor și conținutul lor, răspunzând la Întrebări; -să -și consolideze cunoștințele despre propoziție,cuvânt; să găsească cuvinte cu același Înțeles și cu sens opus pentru cuvinte date; -să folosească corect semnele de punctuație și să
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Anunțarea temei După cum ați aflat astăzi vom recapitula u.Î. Bucuroși de oaspeți? pentru a ști mai bine la evaluarea ce va urma . Reactualizarea cunoștințelor Se vor citi textele Crăiasa Zăpezii,Uite ,vine Moș Crăciun!, Cu sania pe roluri ,cu intonația corespunzătoare,respectându se semnele de punctuație . Se va recita poezia Iarnă. Se vor pune câteva Întrebări despre autorii textelor,personaje și conținutul lor. Cum comunicăm unii cu altii?(cu ajutorul cuvintelor) Ce alcătuim din cuvinte?(propoziții) Din ce sunt alcătuite cuvintele
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
închegate, cu înțeles, de urmărire și dezvoltare a unor idei, de prezentare a unor fapte etc. Aceste forme de activitate dezvoltă la elevi exprimarea vie și colorată, gândirea creatoare. Expunerea orală apelează, de obicei și la alte elemente: gesturi, mimică, intonații particulare, repetiții, pauze specifice, interjecții, rapiditatea debitului, din partea celui care face expunerea. În învățământul primar, expunerea orală a unei compoziții trebuie adaptată exigențelor psihologice, obiectivelor și conținuturilor acestui nivel școlar. 2. CLASIFICAREA COMPUNERILOR La clasele I IV, independența în elaborarea
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
timpul a determinat o responsabilitate sporită în redactarea lui, expeditorul căutând să găsească cele mai potrivite mijloace de expresie pentru mesajul pe care dorește să-l trimită. Dacă exprimarea orală beneficiază de unele elemente care îi sporesc expresivitatea mimica, gestica, intonația etc.cea scrisă trebuie să compenseze lipsa acestora printr-o judicioasă valorificare a posibilităților lexicale, sintactice și stilistice ale limbii. Corespondența, publică sau privată, constituie o valoroasă sursă documentară , oferind informații unele inedite asupra vieții și preocupărilor unor personalități. De
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
decât ale mele. Sigur, exista așa-numita „vizionare”, în care echipa de activiști, cenzori, securiști etc. veghea la puritatea ideologică a spectacolului și scotea replici, cuvinte, scene întregi. Numai că, în spectacolele propriu-zise, cum ar fi putut cenzura gesturile actorilor, intonațiile acestora, pauzele semnificative dintre cuvinte? Din acest punct de vedere, cu totul senzațional mi s-a părut un spectacol al trupei „Divertis” din anii ’80, pe vremea când se întrerupea mereu electricitatea. Spectacolul începea pe întuneric cu replica: „Cine a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu știu dacă există. Pot lua drept bună o relatare sau alta și descopăr că se spun fel de fel de lucruri, dar desigur că nu acceptați relatări despre demoni, diavoli, și câte altele despre care se vorbește cu aceeași intonație a vocii și cu aceeași convingere. Iar misticul, dacă viziunea sa este veridică este probabil convins de existența Diavolului dar eu nu știu dacă există"208. Pentru Copleston o ființă "contingentă" este o ființă care nu conține în ea însăși
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
manieră personală de a transmite acel conținut, dar și modul personal al interlocutorului de a interpreta, de a acorda semnificații conținutului respectiv. Frazele pe care le formulam conțin cuvinte, dar acestea sunt însoțite, susținute și de componentă nonverbală (postura, mimica, intonație etc.) care indică modul în care trebuie înțeles sau interpretat mesajul în contextul relației: că o sugestie, un ordin, o glumă, o amenințare etc. Pe atare baza, în comunicare este nevoie să înțelegem conținutul mesajului, dar și să interpretăm manieră
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
se perfecționează pronunția, astfel încât cuvintele învățate înlocuiesc tot mai frecvent exprimarea prin gesturi. Cu toate acestea, deficiența de auz va influența și în continuare modul de exprimare și calitatea vorbirii subiectului care se va menține deficitară pe linia exprimării, a intonației, a ritmului, a calității articulației, ceea ce afectează inteligibilitatea vorbirii; persoana cu anacuzie nedemutizată operează cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici legate de concretism, rigiditate, șablonism, îngustime
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
simbolice. Gestul însoțește vorbirea încă de timpuriu; pe de-o parte, pot fi distinse gesturi cu o accentuată semnificație, cum sunt, gesturile simbolice, demonstrative, figurative, iar pe de altă parte, gesturi care contribuie la integrarea vorbirii și care acompaniază ritmul, intonația, intensitatea discursului. Se poate observa că producerea unui gest este asociată mai frecvent cu momentele de tăcere în discursul verbal sau în situațiile când subiectul are dificultăți în redarea ideilor. În același timp, gestul pune în evidență și starea subiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
analizatorilor; - emiterea și formarea vocii (exerciții cu ajutorul onomatopeelor și palparea laringeală); - emiterea și automatizarea pronunțării sunetelor; în paralel se realizează și corectarea erorilor de pronunție, coarticularea, ordinea de emitere a sunetelor; - învățarea și asimilarea elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent, intonație); - metodologia educării auzului și tehnica protezării (indicații și contraindicații în utilizarea și reglarea protezelor auditive). Articularea și producerea sunetelor în limba română - locul/zona de articulare: a) vocalele: - pentru vocalele e și i - vocale anterioare sau prepalatale - rezonatorul se formează
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lecturii de la momentul întreruperii altui elev sau pentru a urmări textul atunci când citesc alți elevi); - exerciții de scriere după auz (dictare audibilă); dictarea se realizează întâi fără paravan, apoi cu paravan; - exerciții pentru distingerea elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent, intonație). Organizarea și desfășurarea activităților de educare a auzului trebuie să înceapă de la vârste cât mai mici1 și presupun respectarea unor condiții de ordin tehnic, psihologic și metodologic. Condițiile de ordin tehnic se referă la organizarea spațiului de lucru, protezarea adecvată
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar și întârzierea în dezvoltarea generală a vorbirii. g) tulburări ale limbajului, bazat pe disfuncții psihice (dislogii, ecolalii, jargonofazii, bradifazii etc.). Această clasificare cuprinde, majoritar, zona foneticii și fonologiei (articulare, ritm, fluență, voce, intonație). Din perspectiva dezvoltării limbajului s‑au diferențiat următoarele tulburări: - limbaj întârziat, cu model patologic (limbaj nedezvoltat); - limbaj întârziat, cu model normal; - întreruperea dezvoltării limbajului; - limbaj calitativ diferit de limbajul normal. Clasificarea modelelor dezvoltării poate fi utilizată în depistarea modului de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu comunicarea nonverbală. Această clasificare corespunde criteriului aplicat dificultăților de învățare a limbajului de către L. Bloom: 1. Dificultățile de învățare a formei limbajului se referă la aspectele fonologice, morfologice și sintactice: - învățarea fonologică presupune însușirea fonemelor, silabelor și prozodiei (accent, intonație); - învățarea morfologică presupune însușirea de cuvinte (substantive, adjective, verbe, adverbe, conjuncții, prepoziții etc.); - învățarea sintactică presupune însușirea ordinii, ierarhizării și raporturilor convenționale consacrate de logica lingvistică în limbă. 2. Dificultățile de învățare a conținutului limbajului se referă la aspectele semantice
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pronunție, calitatea vocabularului, citire V.2.1. Reproducerea de poezii, relatarea de povestiri Consemn: Recită poezia... Povestește „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici” (se poate alege și altă poveste cunoscută de copil) Criteriu de evaluare: Copilul recită corect, cu intonație, sau relatează pe larg povestea folosind fraze scurte și respectând regulile gramaticale. V.2.2. Citirea unui text Indicație: Se dă copilului un text literar ușor. Consemn: Citește acest text. Criteriu de evaluare: Copilul citește corect și expresiv textul. • Comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de furie), de cunoscut preferințele și găsite metodele de atragere pentru a veni cu plăcere la Centrul Logopedic. Comunicarea nu trebuie forțată, să i se acorde timp pentru acomodare. Să se evite Întrebările directe, Întrebările să fie clare, simple, repetitive, intonația, gesturile controlate, fără raportare la situația dată. Uneori, autiștii repetă doar alocuțiunile de interdicție ale adultului. Se poate Întâmpla ca ecolalia să fie Întârziată (repetă anunțurile de la radio). Alteori apar niște fixații pe planul motor al gurii (scrâșnitul dinților, suflatul
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
scrisă; "importanța unui element sintactic e apreciată după criterii strict subiective, variabile de la caz la caz, potrivit momentului psihologic și situației propriu-zise, adică împrejurărilor exterioare" (Iordan 1975: 250). Astfel, elipsa prin ezitare sau întrerupere, însoțită de un tip special de intonație, devine un mijloc indirect de expresie foarte frecvent în limba vorbită. 8. SUBSTANTIVIZĂRILE ÎN LIMBAJUL SPORTIV Pentru că numărul adjectivelor categoriale este mai mare în limbajele de specialitate, conversiunile acestora sunt mai frecvente și mai transparente decât în limbajul obișnuit. Gabriela
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]