73,117 matches
-
pragmatismului ambrozian, C&C, 5-1/, 2010, 11-30. footnote> a realizat în practică va face Augustin în teorie: este vorba despre opera de catehizare, care nu este altceva decât o interpretare graduală a textului revelat. Ce vreau să spun în această introducere? Voi răspunde în cele care urmează. Dacă ar fi să răspund la întrebarea : „Ce este virtutea la Augustin? ”, două lucruri mi-ar reține atenția: definitio brevis et vera virtutis, ordo est amoris (De civitate Dei, XV, 22); virtus nihil aliud
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
că lucrarea aceasta apare din necesități practice. Care este povestea ei? Iat-o ! Deogratias, diacon la Cartagina și prieten al lui Augustin, cere îndrumări pentru instruirea catecumenilor: cu ce să încep?, cu ce să termin? Tratatul lui Augustin cuprinde o introducere (cap. 1-2), o parte teoretică (cap. 3-14) și una practică (cap. 15-27). Lucrarea tratează despre materia învățământului religios, metoda lui și despre personalitatea catehetului<footnote Vezi în limba română Grigore Cristescu, Câteva momente din activitatea catehetică teoretică și practică a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu lucrul pământului (bonus agricola, bonus colonus) (praef. 2), dar nu insensibil la foloasele pecuniare ale negoțului și cămătăriei (praef. 1 și 3; 2, 7), dar și câte ceva din specificul civilizației romane - caracterul rustic, pragmatismul, spiritul organizatoric, ritualismul religios. Scurta introducere (p. 5-7) și notele clare, precise și foarte necesare mai ales pentru înțelegerea unor termeni tehnici (p. 148-166) asigură ediției, alături de traducerea limpede și frumoasă, o ținută academică deosebită. Nelu Zugravu Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași z nelu@hotmail.com
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vedea și mai jos. Ediția mai cuprin de o pagină cu Sigle (p. 23) și altele cu Variantele manuscriselor latine (p. 81-91), reproduse integral din ediția Jean Molager (nu se specifică paginile acesteia). Probabil tot de aici au fost preluate introducerile la cele șase paradoxuri (p. 29, 37, 43, 51, 59, 69), dar editorul n-o recunoaște. Multe dintre numele de persoane și de locuri sunt redate inconsecvent și eronat, fie pentru că traducătorul le-a preluat din ediția franceză, fără să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
beneficiază de o ediție monumentală (peste 660 de pagini!), editorul nelăsând deoparte ni mic din ceea ce ar putea contribui la cunoașterea autorului, a conținutului și importanței operei, a valorii limbii și stilului compendiului. În acest sens, se remarcă, mai întâi, introducerea consistentă (p. 7-87), care înfățișează pe larg tradiția manuscrisă și edițiile moderne (p. 8-19), titlul operei (p. 19-25; „è tuttavia probabile che breviarium figurasse realmente nel titolo originario” - p. 23), data scrierii (p. 25-30; „sarà pertanto più saggio attenersi alle
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în 2005, la care se adaugă Cronica epigrafică a României, redactată în revista institutului de arheologie bucureștean Studii și cercetări de istorie veche și arheologie. Lucrarea ce face obiectul acestei prezentări este structurată în patru părți. La acestea se adaugă introducerea (p.7-8), în care autorul expune pe scurt motivația ce a determinat apariția volumului și oferă unele explicații de ordin metodologic. Prima parte poartă titlul de Getica (p. 15-70), fiind dedicată perioadei istorice cuprinse între colonizarea greacă în bazinul Mării Negre
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
privitoare la istoria Daciei romane. De asemenea, au introdus o notă asupra ediției (p. 9-11) și un Cuvânt înainte (p. 13-15). Cartea lui Vasile Christescu cuprinde trei părți, fiecare fiind împărțită în mai multe capitole. Ele sunt precedate de o Introducere, numită Cucerirea Daciei de romani (p. 19-47). Partea I, Dacia în apărarea Imperiului Roman (p. 49-100), este divizată în șase capitole (acestea au mai multe sub capitole), după cum urmează: I. Organizarea provinciei Dacia de către Traian (p. 49-64); II. Hadrian și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
datele și analiza istorică oferite de studiul lui Vasile Christescu. Addenda mai conține abrevierile editorului utilizate în notele infrapaginale (p. 273-277), tabla celor 26 de ilustrații incluse în text, un index (p. 281-303) și o hartă a Daciei romane. În cadrul Introducerii, autorul prezintă succint războiul daco-roman din 101-102 și 105-106 p.Chr., confirmat de izvoarele literare (în speță, Cassius Dio), sursele iconografice (Columna lui Traian) și epigrafice. Vasile Christescu relatează conflictul respectiv într-un mod organizat, prezentarea fiind clară și concisă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
militar în Dacia romană. Lucrarea de față reprezintă, de fapt, teza de doctorat susținută în anul 2006 și coordonată de Doina Benea. Volumul este împărțit în mai multe secțiuni: cuvânt înainte din partea coordonatoarei Doina Benea (p. 7-8), abrevieri (p. 9-10), introducerea autoarei (p. 11-14), cele șase capitole ale lucrării (p. 15-157), concluziile (p. 158-162), un rezumat în limba engleză (p. 163-178), o bibliografie consistentă (p. 179-198), repertoriul materialului epigrafic (p. 199-246), un catalog al reprezentărilor figurative (p. 247 261) și câteva
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
engleză (p. 163-178), o bibliografie consistentă (p. 179-198), repertoriul materialului epigrafic (p. 199-246), un catalog al reprezentărilor figurative (p. 247 261) și câteva diagrame cu repartiția cultelor în cadrul militarilor din Dacia (p. 262-263). Cele șase capitole ale lucrării sunt: 1. Introducere în religia militară romană (p. 15-23; conține subcapitolele 1.1. Stadiul cercetărilor referitoare la religia militarilor în Imperiul Roman și 1.2. Religia militarilor din provincia Dacia. Stadiul cercetărilor); 2. Câteva considerații privitoare la armata Daciei romane (p. 24-35; conține
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în anii 2002 și 2007) la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca (România), dl. Carbó García a putut cunoaște în mod direct realitățile religioase din provincia Dacia. Cunoașterea limbii române i-a asigurat accesul la bibliografia de specialitate. Discuția terminologică din „Introducere” (I. 1. Introduccíon, p. 1436) vădește o bună cunoaștere a bibliografiei referitoare la studiul religiilor antice. De remarcat precisa delimitare a noțiunilor „religii orientale” - „culte orientale” și selecția operată în alegerea cultelor ce sunt tratate. Astfel, autorul se oprește la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
bibliografiei referitoare la studiul religiilor antice. De remarcat precisa delimitare a noțiunilor „religii orientale” - „culte orientale” și selecția operată în alegerea cultelor ce sunt tratate. Astfel, autorul se oprește la tratarea mitraismului, a cultelor egiptene, siriene, microasi atice, renunțând la introducerea printre cultele orientale a cultului lui Dionysos - Bacchus (ca F. Cumont și R. Turcan) sau a cultului „zeilor cavaleri” din Illyricum (ca R. Turcan). De asemenea sunt excluse din analiza sa, pe bună dreptate, iudaismul și creștinismul, expresii ale unei
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
canalul Realitatea Tv (diletant, cu intreruperi sonore și cu imaginile lui Emil Boc și Paul Păcuraru mișcând mărunt din buze). Referitor la această fugă, forul internațional olimpic s-a sesizat din oficiu și, transmit vreo câțiva corespondenți de presă, studiază introducerea unei noi discipline sportive la o ediție viitoare a Jocurilor Olimpice: fuga de răspundere.
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
pasiune în mai multe domenii lingvistice - istoria limbii, gramatica, istoria lingvisticii, albanologia, tracologia, dialectologia - astfel încît cronicarul chiar nu știe cu ce să înceapă. În istoria limbii române, din care a publicat recent un prim volum de foarte utilă sinteză (Introducere în istoria limbii române, vol. 1, București, 2002), profesorul reușește de mulți ani să-și atragă studenții și să facă interesantă, amuzantă, chiar pasionantă o materie care poate la fel de bine să înspăimânte prin dificultate, prin mulțimea cunoștințelor necesare (de istoria
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
făcut parte din colectivul condus de Mihai-Dan Pavelescu. Volumul lui, Literatura Science Fiction (cam lipsite de imaginație aceste titluri), din care o bună parte a fost publicată sub formă de serial în paginile Ziarului de Duminică, nu este doar o introducere nepretențioasă, dar și un eseu bine documentat asupra tuturor teoriilor care s-au preocupat de originile SF-ului. Din această cauză, nefiind așadar un studiu teoretic solid precum lucrarea lui Florin Manolescu, titlul este puțin inexact. Mai bine spus, prea
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
și atașamentul pentru literatura SF (onorabile în sine și de înțeles) pe alocuri transmise necontrolat în frază. Fără a avea însă intenția originalității și a unei abordări exhaustive, volumul lui Mircea Naidin este, dacă nu mai mult, măcar o binevenită introducere în chestiunea încă problematică a „părinților fondatori” ai SF-ului. Mircea Naidin, Literatura Science Fiction, Editura Fundației Pro, București, 2003, 270 p.
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
cărui secțiune etimologică era foarte detaliată și plină de sugestii interesante în seria veche, coordonată de Sextil Pușcariu, a redus la minimum această parte, în volumele apărute după 1965, suprimînd comentariile (dar păstrînd, din fericire, acuratețea explicației). Toată această lungă introducere are rolul de a justifica satisfacția cu care salutăm o reeditare: Dicționarul etimologic al limbii române. Elementele latine, de I.-A. Candrea și Ov. Densusianu. Publicat prima oară în fascicule, între 1907 și 1914, din păcate neterminat (se oprește la
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
din lucrările prestigioase, permanent citate și intens utilizate de specialiști de la apariție pînă în prezent. Retipărit acum în ediție anastatică, la Editura Paralela 45 (2003), completat cu o bibliografie și o listă de abrevieri, e însoțit de o foarte utilă introducere aparținînd profesorului Gr. Brâncuș. Introducerea fixează cu precizie și claritate reperele istorice ale textului, îi subliniază importanța și interesul actual, rezumă istoria cercetărilor etimologice românești, îl compară cu celălalt dicționar al elementelor latine, publicat în germană, în 1905, de Sextil
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
și intens utilizate de specialiști de la apariție pînă în prezent. Retipărit acum în ediție anastatică, la Editura Paralela 45 (2003), completat cu o bibliografie și o listă de abrevieri, e însoțit de o foarte utilă introducere aparținînd profesorului Gr. Brâncuș. Introducerea fixează cu precizie și claritate reperele istorice ale textului, îi subliniază importanța și interesul actual, rezumă istoria cercetărilor etimologice românești, îl compară cu celălalt dicționar al elementelor latine, publicat în germană, în 1905, de Sextil Pușcariu. Reeditările unor lucrări clasice
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
de Daniel Vighi); poeții - Ioan Alexandru (de Ion Bălu), Cezar Baltag (de Mircea A. Diaconu), Ana Blandiana (de Iulian Boldea) și, foarte de curând, Nichita Stănescu (de Vasile Spiridon) și Mircea Ivănescu (de Al. Cistelecan). O discuție aparte ar comporta introducerea în „canon” a unor monografii despre criticii șaizeciști, eroii legitimizatori ai canonului neomodernist: Eugen Simion (de Andrei Grigor), Nicolae Manolescu (de M. Vakulovski) și Matei Călinescu (de Ștefan Borbely). Criticii fac canonul, dar nu intră ei înșiși în canon. Arhitectul
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
se spală și se introduc într-un singur rând, într-un cazan cu apă încălzita până la fierbere. Cantitatea de apă trebuie să fie de 4 ori mai mare decât volumul cutiilor, pentru că temperatura să nu scadă sub 85°C la introducerea cutiilor, iar nivelul să nu fie sub 25 cm deasupra capacelor acestora. Cutiile se țin în apă 5..7 minute. Apariția unor bule de apă pe suprafața cutiei indică neermiticitatea ei. Controlul sterilității. Acest control se exectă prin : încercări la
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
al produsului finit este normat,la minimum 72%. În realizarea unei rețete de fabricare pentru dulceața trebuie intervenit în folosirea proporțiilor de zahăr și fructe. În acest sens pot fi 2 linii de orientare: ●întocmirea unei rețete care să prevadă introducerea de cantități fixe de fructe și zahăr care să nu depășească limitele consumurilor specifice.În acest caz vor rezulta cantități variabile de dulceața ●întocmirea unei rețele în care să se țină cont de consumurile specifice,dar să se obțină mereu
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Z=cantitatea de zahar introdusă în rețetă (kg.) În practică apar pierderi de substanță solubila,care se datoreaza peliculei de sirop ce rămâne pe utilaje,erorilor de citire refractometrică, etc. Pentru corelarea cu practică, formula Ep xZFxEf P )100()( necesită introducerea unui coeficient de corecție k = 0,3-0,8% la numărător. În practică de productie este important calculul necesarului optim de fructe pentru a asigura raportul minim de fruct în produsul finit,care este influențat de modul în care decurge operația
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
carte la carte, ideile câștigă În profunzime, unele judecăți de valoare se impun definitiv, unghiul percepției este tot mai nuanțat, Încât George Popa este considerat (deocamdată de voci singulare) drept cel mai de seamă eminescolog al ultimelor decenii. Într-o introducere de autor, intitulată Arhetipul sinelui eminescian, acesta se află În căutarea nucleului originar activ al poetului Eminescu, pe care Îl găsește În acele cuvinte repetitive „ce exprimă totodată chintesența operei respective”. Beneficiind de largi deschideri În orizontul liricii universale, George
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
textualiști", ci la toți acei autori contemporani care își asumă prea dezinvolt priorități discutabile. Sunt și alte domenii în care Eugen Simion constată întâietăți eliadești sau abordarea timpurie de către Eliade a unor tehnici, subiecte, motive literare. Criticul vorbește astfel despre introducerea eseului în roman, practicată mai târziu de G. Călinescu și, după el, de N. Breban sau Al. Ivasiuc. Despre eliminarea tabuurilor privitoare la experiența sexuală într-o literatură care fusese pudică până la el. Despre respingerea calofiliei , ca "reacție motivată într-
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]