19,025 matches
-
al ediției pe care o reeditează acum, renunțînd la secțiunea variante întrucît, stăruie d-sa, scrierile lui Slavici n-au, de fapt, variante pentru că lipsesc manuscrisele, renunțînd chiar și la segmentul receptare critică și a diminuat mult în dimensiune studiul introductiv. I-a adăugat, în schimb, o cronologie iar al VII-lea volum al ediției e constituit dintr-un dicționar monografic de opere literare și dicționar de personaje fructificînd lucrările editorului, firește anterioare, cu caracter bio-bibliografic din 1968, 1970 și 1973
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
în Timpul (28 martie 1882) o recenzie pătrunzătoare la volumul lui Slavici în care recunoaște, și el, existența unui curent valid, producător de "literatură sănătoasă" pentru că eroii "au fondul sufletesc al poporului, gîndesc la fel." Ioan Slavici, Opere, 7 volume. Studiu introductiv și cronologie de D. Vatamaniuc. Editura Național. Colecția "Opere ale literaturii române", 2001.
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
șef d-na Violeta Borzea) că i-a prilejuit dlui D. Vatamaniuc să-și reediteze ediția sa critică din opera lui Slavici. Și încă în astfel de condiții de eleganță bibliofilă și bun gust. Ioan Slavici, Opere, 7 volume. Studiu introductiv și cronologie de D. Vatamaniuc. Editura Național. Colecția "Opere ale literaturii române", 2001.
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
studii și eseuri din sumar (din care aș aminti cel despre "Călători străini și naționalism românesc", efectiv substanțial) pentru a mă opri la cel mai amplu și voit cuprinzător, despre opera filosofului C. Rădulescu-Motru. Acesta a fost la origine studiul introductiv la ediția Scrierilor politice ale cugetătorului, apărută, în 1998, în cadrul colecției, finanțată de Fundația Soros, "Cărți fundamentale ale culturii românești". Aici dl Cristian Preda îl analizează pe filosof exclusiv ca scriitor politic, trecînd prea senin peste polemicile din epoca interbelică
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
care o iubea efectiv) în care rolul evreilor s-a manifestat cu pregnanță. Și acesta a fost, cu siguranță, mișcarea de avangardă, care și-a cucerit o îndreptățită faimă mondială care ține și astăzi afișul. Mă așteptam ca acel capitol introductiv (Evreii în mișcarea de avangardă) să fie mai dezvoltat și să cuprindă și un examen de antropologie culturală care să expliciteze de ce evreii au aglomerat, întreținut și dezvoltat mișcarea românească de avangardă. Din păcate, această modalitate de abordare antropologică a
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
afle locul, ca un prieten bun la care să tot revii, și pentru bucurie, și la necaz. A.P. Cehov, Stepa și alte povestiri. Traduceri de Anda Boldur, Alexandra Bărcăcilă și Natalia Radovici, Otilia Cazimir și Nicolae Guma, Xenia Stroe. Studiu introductiv, tabel cronologic și note de Sorina Bălănescu. Ed. Polirom, 2001.
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
profesor de filosofie la universitatea din Cluj, apărută într-o ediție bilingvă, alături de textul original, și însoțită de un foarte util index terminologic, poate fi considerată un eveniment. Aristotel. Politica. Ediție bilingvă. Traducere, comentarii și index de Alexander Baumgarten. Studiu introductiv de Vasile Muscă. Editura IRI, București, 2001. Ba nici fericiți, nici virtuoși Filosofia (cu atât mai mult politica) are puțin de-a face cu virtutea, îl contrazicea Nietzsche pe Aristotel. Morala e o frână, o îndeletnicire a mediocrilor, fericirea nu
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
adăugat, lăudabil, în sumar, o addenda constînd în fragmentul de roman neîncheiat și eseuri strălucitoare, inclusiv unul, intitulat chiar Romanul fantastic. Dl Mircea Braga a făcut, prin restituirea întreprinsă, o faptă de istoric literar demnă de toată lauda. Iar studiul introductiv e învățat, pătrunzător, călăuzind fericit lectura. Oscar Lemnaru, Omul și umbra. Ediție îngrijită și prefață de Mircea Braga. Editura Alfa, 2000
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
a fi selectat din Biblioteca Academiei și din biblioteci personale materialele necesare alcătuirii acestui volum consistent. El cuprinde lucrarea dedicată filosofului Petre Andrei (căruia Pavel i-a fost asistent la universitate), Krinonis sau treptele singurătății, cele două manifeste, o lucrare introductivă la teza de doctorat - și multe altele. Descoperim astfel un autor al sugestiilor, chiar și în locurile comune ori mai puțin inspirate. Intuițiile sale desfășoară în permanență un război de gherilă cu cantitatea. Importantă mi se pare însă înaintarea constantă
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
ca Ali Pașa) al cărei pretext sînt Balcanii. Toate acestea fac subiectul celor unsprezece articole ale cărții Marinei Marinescu, publicate inițial separat, în cataloagele expozițiilor cu tematică balcanică, sau în reviste germane de specialitate. Articolele se depărtează însă de tonul introductiv al studiilor publicate în asemenea contexte, iar atunci cînd spațiul nu-i permite autoarei să dezvolte un subiect, cititorul poate să recompună cu ușurință fundalul problemei, din unele detalii pe care cercetătoarea le menționeză aparent doar în treacăt. Autoarea numără
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
se reflectă în mărci temporale de tipul: "în timp ce", "între timp". Formula finală - "Cam asta a fost" - implică o acceptare a limitelor transpunerii visului în limbaj. în Jurnalul lui Mircea Zaciu (vol. IV, însemnare din 22 ianuarie 1987) regăsim o formulă introductivă ("Vis cu C."), aproximarea ("era un fel de cîmp", "nu părea"), alternarea de imperfect și prezent; naratorul încearcă să disocieze planurile conștiinței ("știam din vis", "realizam asta încă din vis"). La Corin Braga (Oniria, Jurnal de vise, 2 septembrie 1985
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
a neputinței intelectuale și a ambiției sufletești. Cartea lui Al. Claudian din 1945 a fost reeditată de dl Constantin Schifirneț în colecția, de el dirijată, "Ethos" a Editurii Albatros. E o bună inițiativă, întregită de un dens, deși succint, studiu introductiv și de cîteva note finale bine venite. Alexandru Claudian, Antisemitismul și cauzele lui sociale. Schiță sociologică. Studiu introductiv, îngrijire de ediție și note de Constantin Schifirneț. Editura Albatros, București, 2000.
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
Constantin Schifirneț în colecția, de el dirijată, "Ethos" a Editurii Albatros. E o bună inițiativă, întregită de un dens, deși succint, studiu introductiv și de cîteva note finale bine venite. Alexandru Claudian, Antisemitismul și cauzele lui sociale. Schiță sociologică. Studiu introductiv, îngrijire de ediție și note de Constantin Schifirneț. Editura Albatros, București, 2000.
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
mult stăruie asupra rolului Junimei ca factor de presiune asupra spiritului public al epocii, fără să se gîndească, totuși, că ar fi fost necesară dezvoltarea ideii valorii încă actuale a maiorescianismului. Titu Maiorescu, Critice. Ediție îngrijită de Domnica Filimon. Studiu introductiv de Dan Mănucă. Editura Elion, 2000.
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
splendoarea de altă dată, cînd arta italiană și manierele alese din secolul al XVI-lea făceau din curtea lui Petru Cercel sau a lui Constantin Brâncoveanu faruri alese, pline de lumină ale culturii latine în orient! Și motto-ul capitolului introductiv trădează, nu un orgoliu ostentiv, ci doar conștiința apartenenței la o prestigioasă tradiție culturală; aceeași pe care o vom întîlni într-o formă, la fel sau mai puțin explicită, nu numai la Guarnieri sau Mazzoni, ci la toți italienii care
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
fenomenele deja observate. Sînt incluse și unele cazuri noi, înrudite. Și pe parcurs, dar mai ales în capitolul final, fenomenele descrise sînt plasate în cadrul mai larg al transformărilor din perioada 1969-1999. Structura volumului a rămas în mare măsură aceeași: capitolul introductiv e urmat de o parte dedicată gramaticii (fenomenelor de acord, de regim, erorilor în folosirea prepozițiilor și a conjuncțiilor, greșelilor și tendințelor speciale legate de substantiv, pronume, verb, adverb; anumitor tipuri de construcții defectuoase ale frazei), apoi de o parte
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
din Alba Iulia și face parte dintr-un proiect mai amplu de cercetare interdisciplinară, intitulat Preiluminism și iluminism politic în Transilvania (pe această temă s-a ținut la Universitatea belgrădeană un simpozion științific). Autoarea ediției este drd. Laura Stanciu (studiu introductiv, rezumat în limba engleză, bibliografie selectivă și indici), prefața este semnată de prof. univ. dr. Iacob Mârza, iar glosarul și nota asupra ediției sunt întocmite de conf. univ. dr. Mihai Alin Gherman. Ediția are și o valoare bibliofilă pentru că paginile
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
încărcat de semne exterioare, povestea se înțelege greu. Claudiu Istodor (Scriitorul) își găsește greu un ton adecvat, simulează parcă un soi de concentrare avînd, ce-i drept, în spectacol rolul cel mai ingrat. Dacă regizoarea ar mai fi scurtat textul introductiv, ar fi reușit o tensiune scenică reală, care așa este construită cu efort și cu elemente inutile. Fata - Ihoko Ian și prima scrisoare-monolog o au ca protagonistă pe Simona Mihăescu. Apariția ei mi s-a părut că se înscrie, cap-coadă
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
Aflăm, aici, totul, pînă la infinitul mic, despre opera poetului, de la geneză, la variante pînă la receptare adusă, la fiecare ciclu (volum) pînă la data apariției volumului. Dar, firește, se pot închipui și alt tip de ediție, cu un studiu introductiv și mici note, bibliografie, felul cum se prezintă ediția Pleïade. D-na Cornelia Pillat, încă în 1983, a optat pentru un tip de ediție mediană. A respectat, mai întîi, cu pioșenie sumarul primului volum al ediției definitive din 1944. Iar
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
118. 42 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor, traducere și note de Preot Prof. Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 29, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 219. 43 Sf. Grigorie Taumaturgul, Discursul adresat lui Origen, cap. XV, studiu introductiv, traducere, note și indici de Preot Prof. Const. Cornițescu, în Col. PSB., vol. 10, Editura IBMBOR, București, 1984, p. 34. 11 Sfinții Părinți - tâlcuitori autoriza i ai Sfintei Scripturi și misionari destoi l, operele rat inspirate, deosebindu-se de celelalte
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
I, p. 92. 134 Sf. Iustin, Dialogul cu iudeul Trifon, cap. CXVI, în Apologeți de limbă greacă..., p. 302. 135 Prof. Nicolae Chițescu, Introducere, la Tertulian, Despre pocăință, în Col. PSB., vol. 3, p. 202. 136 Actele martirice, 26, studiu introductiv, traducere și note de Preot Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Editura IBMBOR, București, 1997, p. 99. 137 Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, 8, P.G. XXXVII, col. 452 AB. 138 Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, 1, în Col. PSB., vol. 81..., p.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
680 pagini format mare, cu textul pe două coloane deși pretindea că adună întreaga operă eminesciană (proză, traducere, poezie) e departe de a fi integrală. Prefața era ditirambică și bombastică, cu atacuri voalate la adresa lui Maiorescu, cerînd îngăduința cititorilor ca studiul introductiv să apară mai tîrziu. (N-a mai apărut.) Negreșit, e o ediție elaborată cu trudă, cu destule texte inedite și 64 de texte de proză politică. Arbitrară și hilară efectiv e clasificarea poeziei și ordinea așezării ei în sumar. Dl
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
unde fusese invitată întîmplător și unde aude diverse fragmente de conversație, bîrfă, mici certuri, pe care încearcă să le deslușească. Povestea se întrupează din asemenea eforturi de înțelegere, din curiozitate și lipsă de discreție. Opțiunea autoarei pentru o asemenea strategie introductivă e interesantă, pentru că îți lasă impresia că te strecori pe furiș în viața cuiva, că tragi cu urechea, fără ca pînă la urmă să înțelegi tot. Maryna este o făptură enigmatică, apropierea de ea se izbește în cele din urmă de
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
În plus exegeza romanului, gen prin origine și prin definiție burghez, activează o funcție inerțială a culturii, de a reproduce simbolic o realitate pierdută, lucru pe care, de altfel, autorul îl și declară, pentru cine știe să citească, în eseul introductiv. Corinticul? Corinticul are etiologia și rostul lui, care s-ar cuveni explicate cândva mai pe larg. Pe lângă faptul că este un principiu de omologare a romanului-parabolă, a alegoriei politice, el nuanțează evoluționismul mult prea rigid al teoriilor moderniste. Este, poate
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
Gheordunescu și Directorului Accademiei di Romania din Roma, Dan Eugen Pineta, al autorităților locale, profesorii de Limba și Literatura Română Gheorghe Carageani (Universitŕ "La Sapienza" di Roma) și Bruno Mazzoni (Universitŕ di Pisa), "consultanți științifici" în cadrul premiului, au prezentat comunicări introductive despre limba și cultura română. Pentru prima oară în istoria manifestării, în acest an prezentările operelor în concurs au fost solicitate autorilor înșiși. Iată cîteva gînduri cu care Mircea Cărtărescu a încredințat cititorului italian Nostalgia, fascinant triptic narativ dedicat lumilor
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]