353 matches
-
simptome asociate cu paralizia emoțională. Ultimul grup de simptome sînt cele de excitație crescută persistentă. Tulburarea somnului (criteriul D1) pare a fi aproape universal în primele zile de după traumă. Unii supraviețuitori afirmă că le este teamă să adoarmă din cauza imaginilor intruzive și a coșmarurilor, iar în cazul altora, teama pentru siguranța proprie este suficient de puternică pentru a îi ține în stare de veghe. Aceste deficiențe se transformă adesea în probleme cronice, ajungîndu-se la instalarea unei igiene defectuoase a somnului. De
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să-și reia îndatoririle normale și crede că își va pierde slujba dacă nu face acest lucru cît de curînd. La interviu, a fost evident că, în ultimele 18 luni, avusese numeroase simptome specifice SSPT. A fost tulburat de imagini intruzive persistente, în special ale feței persoanei înarmate și ale armei, deși frecvența acestora s-a redus treptat. Avea coșmaruri de mai multe ori pe săptămînă, însoțite de transpirație excesivă și mișcări ale corpului și a început să doarmă într-o
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și luarea deciziilor. A afirmat că este hipervigilent cînd este plecat de acasă, mai ales noaptea (lucru pe care îl evită cu orice preț). Evoluția simptomelor în ultimele 18 luni a fost relativ stabilă, cu o ușoară ameliorare a simptomelor intruzive, însoțită de o amplificare a evitării și a anesteziei emoționale. O scurtă discuție cu soția dlui D. a confirmat spusele acestuia. Ea a subliniat în special retragerea socială și paralizia emoțională, afirmînd că acesta a devenit un om complet diferit
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
psihică gravă, întîlnită la un procent redus dintre supraviețuitorii unei traume. Este importantă stabilirea distincției dintre această reacție severă și reacțiile normale fie ele și foarte intense experimentate de majoritatea oamenilor după un eveniment traumatic. Tulburarea se caracterizează prin amintiri intruzive ale traumei, încercarea de a bloca acele amintiri și excitație persistentă. Posibilitatea apariției SSPT depinde de o interacțiune complexă între vulnerabilitatea pretraumatică, severitatea traumei și mediul în care are loc recuperarea posttraumatică. 25. Sindromul de stres posttraumatic Tratament Supraviețuitorii unei
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ședință de tratament (Foa și Rothbaum, 1998). Relaxarea musculară progresivă, exercițiile aerobice și reducerea administrării stimulentelor de tipul cofeinei sau nicotinei sînt potențiale intervenții utile, care ajută la dobîndirea unui anumit control asupra simptomelor fizice intense asociate cu hiperexcitația. Natura intruzivă a amintirilor traumatice și tendința multor supraviețuitori de a medita asupra experienței respective indică necesitatea unor intervenții cognitive directe. Unele dintre acestea, cum ar fi eliminarea gîndurilor sau tehnicile de distragere, sînt elaborate special pentru a facilita controlul asupra frecvenței
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în comparație cu 83% din grupul care a urmat terapia de sprijin. Studiul de evaluare efectuat la șase luni după încheierea tratamentului a înregistrat procente de 17, respectiv 67%; grupul care a urmat terapia cognitiv-comportamentală a înregistrat o ameliorare semnificativă a simptomatologiei intruzive, de evitare și depresive. Continuînd ulterior studiul, Bryant și colegii săi (1999) au descoperit că atît expunerea prelungită, cît și combinarea acesteia cu managementul anxietății s-au dovedit superioare consilierii de suport. Terapia combinată nu a dat rezultate superioare, ceea ce
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
amănunțit, la rîndul lor, în alte capitole. Printre alte sugestii se numără indicațiile referitoare la dietă, de exemplu, reducerea unor stimulente ca nicotina sau cofeina, precum și exercițiile aerobice. De obicei, strategiile cognitive oferă pacientului un sentiment de control asupra cognițiilor intruzive, însă aveți grijă să nu transmiteți mesaje contradictorii. Meditația asupra traumei nu este un lucru negativ dimpotrivă, va deveni ulterior o componentă centrală a tratamentului. Cu toate acestea, este important ca ea să se desfășoare într-un mod controlat, pe
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
lucru negativ dimpotrivă, va deveni ulterior o componentă centrală a tratamentului. Cu toate acestea, este important ca ea să se desfășoare într-un mod controlat, pe o perioadă de timp prestabilită de pe parcursul unei zile. Dacă gîndurile au un caracter intruziv constant, ele determină amplificarea detresei și incapacitatea de concentrare. Prin urmare, aceste strategii vor contribui la limitarea timpului consacrat gîndurilor despre traumă, reducînd detresa și facilitînd revenirea la funcționarea normală. Adesea, se apelează la tehnici de distragere, de la număratul invers
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
evenimente majore stresante. Rareori, simptomele nu se manifestă luni de zile sau chiar ani întregi după traumă. 1.3. Simptomele cele mai frecvente ale stresului posttraumatic SSPT se caracterizează prin trei mari grupuri de probleme. Acestea se clasifică în simptome intruzive, de evitare și de hiperexcitație. 1.3.1. Simptomele intruzive Amintirile, imaginile, mirosurile, sunetele și sentimentele asociate cu evenimentul traumatic pot deveni niște intruși în viața persoanelor cu SSPT. Acestea sînt legate de amintirea evenimentului și nu pot fi percepute
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
zile sau chiar ani întregi după traumă. 1.3. Simptomele cele mai frecvente ale stresului posttraumatic SSPT se caracterizează prin trei mari grupuri de probleme. Acestea se clasifică în simptome intruzive, de evitare și de hiperexcitație. 1.3.1. Simptomele intruzive Amintirile, imaginile, mirosurile, sunetele și sentimentele asociate cu evenimentul traumatic pot deveni niște intruși în viața persoanelor cu SSPT. Acestea sînt legate de amintirea evenimentului și nu pot fi percepute ca stimuli din prezent. Persoanele suferind de SSPT pot avea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
din nou; acest fenomen poartă numele de flashback sau retrăire a evenimentului. Cînd se confruntă cu un element evocator, persoanele respective suferă de detresă sau au reacții fizice specifice, de exemplu, transpirație, ritm cardiac accelerat, tensiune musculară. Cumulate, aceste simptome intruzive determină o detresă intensă și pot genera alte stări emoționale: suferință, vinovăție, teamă sau mînie. Simptomele intruzive ale SSPT Amintiri supărătoare sau imagini ale incidentului Coșmaruri legate de eveniment sau alte aspecte traumatizante Flashbackuri (retrăirea evenimentului) Întristarea la evocarea evenimentului
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
element evocator, persoanele respective suferă de detresă sau au reacții fizice specifice, de exemplu, transpirație, ritm cardiac accelerat, tensiune musculară. Cumulate, aceste simptome intruzive determină o detresă intensă și pot genera alte stări emoționale: suferință, vinovăție, teamă sau mînie. Simptomele intruzive ale SSPT Amintiri supărătoare sau imagini ale incidentului Coșmaruri legate de eveniment sau alte aspecte traumatizante Flashbackuri (retrăirea evenimentului) Întristarea la evocarea evenimentului Simptome fizice de exemplu, transpirație, ritm cardiac accelerat sau tensiune musculară determinate de evocarea evenimentului 1.3
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
gîndurile și sentimentele tind să fie respinse, pentru a proteja persoana de detresă. Rezultatul este că, deși amintirea poate dispărea un timp, necesitatea analizării ei nu a fost satisfăcută, astfel încît ea continuă să revină. Oscilarea de la gîndurile și sentimentele intruzive asociate cu trauma la evitare și paralizie emoțională poate continua apoi la infinit, dacă nu se intervine în acest sens. Prin această alternare între accesele scurte ale amintirilor dureroase și perioadele de evitare și paralizie emoțională, se perpetuează senzația de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în gînd Unu; cînd expirați, spuneți Relaxează-te; inspirați, spunînd Doi; expirați Relaxează-te; inspirați Trei și așa mai departe, cîte zece respirații lente de acest fel, repetate de mai multe ori pe zi. Nu vă alarmați dacă apar gînduri intruzive, reluați numărătoarea și calmați-vă. Concentrați-vă asupra unei suprafețe mici (de exemplu, un metru pătrat de pe peretele opus) sau a unui obiect și descrieți-l foarte amănunțit fiecare detaliu, umbră, formă. Concentrați-vă toate simțurile asupra locului în care
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
într-o metaforă a școlii asediate, factorii externi, fie, într-o credință iluzorie în autosuficiența școlii, exclusiv factorii interni, fie, într-un psihologism naiv, doar variabilele individuale. Violența în școală nu poate fi redusă la violența urbană, la o "criză" intruzivă provenită din cartier sau la o violență înnăscută, naturală și oricum fatală. Ea apare într-un context și, dacă se cuvine să ținem cont în același timp de variabilele sociale și individuale clasice, trebuie examinate și variabilele care explică în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
tehnologie, este, în cazul unor oameni cu deficiențe corporale, o trăsătură care nu mai pare a ține de hipertehnologizarea trupului, ci, mai degrabă, de umanizarea tehnologiei, „împrietenirea” dintre organ și proteză capătând deopotrivă sensul unei adaptări la celălalt, la „străinătatea” intruzivă, cât și al unei integrări sociale a individului protezat în lume. Însă, nu doar ființele cu deficiențe fizice intră în această paradigmă, ba, dimpotrivă, acest model existențial și tehnocultural poate fi extrapolat pentru condiția umană de la granița dintre mileniul al
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fi pur și simplu ornamental; poate îndeplini un scop retoric; și poate funcționa ca o parte esențială a structurii dramatice a narațiunii. ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Lintvelt 1981 [1994]; Weinrich 1964. Vezi și DESCRIERE, PAUZĂ DESCRIPTIVĂ, DISCURS, EVALUARE, NARATOR INTRUZIV, NARAȚIE. competență [competence]. 1. Vezi COMPETENȚĂ NARATIVĂ. 2. În terminologia greimasiană, ceea ce face posibilă acțiunea și, mai exact, calificarea SUBIECTULUI în raport cu axele dorinței (vrea să facă) și/sau obligației (trebuie să facă), ca și cu axele cunoașterii (știe să facă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe care se ridică turnurile". 2. În ficțiune, un pasaj care angajează vizibil responsabilitatea AUTORULUI, opusă celei a naratorului, un pasaj care se poate interpreta ca trădînd vocea autorului empiric. ¶Banfield 1982; Blin 1954; Genette 1980. Vezi și COMENTARIU, NARATOR INTRUZIV. ipoteza dublei voci [dual-voice hypothesis]. Ipoteza potrivit căreia DISCURSUL-INDIRECT LIBER rezultă din amestecul a două voci sau situații de limbă venind dinspre un narator și un personaj. ¶Pascal 1977. istorie [story/histoire]. 1. Planul de CONȚINUT al NARAȚIUNII în opoziție
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
contrastul între dicțiunea naratorului exemplar și dicțiunea personajelor este caracteristică pentru roman, în opoziție cu epopeea. ¶Hough 1970. narator expus [overt narrator]. Un NARATOR care prezintă situații și evenimente cu ceva mai mult decît o minimă mediere naratorială; un NARATOR INTRUZIV (Eugénie Grandet, Tom Jones, Tristram Shandy). ¶Chatman 1978. Vezi și NARATOR ESTOMPAT, NARATOR DRAMATIZAT, NARATOR MEDIAT. narator heterodiegetic [heterodiegetic narrator]. Un NARATOR care nu face parte din DIEGEZA (diégèse) pe care o prezintă; un narator care nu-i personaj în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și NARAȚIUNE AUTODIEGETICĂ, NARATOR HETERODIEGETIC, NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, INTRADIEGETIC. narator impersonal [impersonal narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT la maximum; un narator fără vreo însușire care să-l individualizeze, alta decît faptul că narează. ¶Ryan 1981. Vezi și NARATOR ABSENT, NARAȚIUNE NENARATĂ. narator intruziv [intrusive narrator]. Un NARATOR care comentează cu propria voce situațiile și evenimentele prezentate, relatarea lor și contextul; un narator care se bazează pe excursuri destinate comentariului sau pe intruziuni și e caracterizat de acestea (Eugénie Grandet, Tom Jones). ¶Blin 1954
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca atare, în acest fel (trilogia S.U.A.); REFLECTOR. ¶Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Magny 1972. omnisciență editorială [editorial omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența editorială caracterizează naratorul heterodiegetic, omniscient, ca și pe NARATORUL INTRUZIV (Război și pace). ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARATOR HETERODIEGETIC, OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT. omnisciență neutră [neutral omniscience]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE în clasificarea lui Friedman: omnisciența neutră caracterizează NARATORUL IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vîrsta rațiunii); (3) viziune din afară (similară punctului de vedere exterior; naratorul spune mai puțin despre anumite situații decît știe un personaj sau altul: Ucigașii). ¶Friedman propune o clasificare cu opt termeni, în ordinea proeminenței naratoriale: (1) OMNISCIENȚĂ EDITORIALĂ (NARATOR INTRUZIV, heterodiegetic, omniscient: Tess D'Urberville, Război și pace); (2) OMNISCIENȚĂ NEUTRĂ (NARATOR IMPERSONAL, heterodiegetic și omniscient, dar nonintruziv: Punct contrapunct, Împăratul muștelor); (3) EUL-MARTOR (naratorul este personaj secundar în situațiile și evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind văzute de la periferie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
TREIA (er-form) și pe o altă distincție, între trei moduri narative: obiectiv (naratorul vede situațiile și evenimentele, mai degrabă de la periferie decît de la centru și nu le evaluează ori comentează), retoric (naratorul vede situațiile și evenimentele de la periferie, dar este intruziv) și subiectiv (situațiile și evenimentele sînt văzute de la centru). În sfîrșit, Lintvelt propune o clasificare cu cinci termeni: (1) TIP NARATIV AUCTORIAL heterodiegetic (punctul de vedere este acela al naratorului heterodiegetic: Tess D'Urberville, Tom Jones); (2) TIP NARATIV ACTORIAL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este interesant să analizăm noile strategii de securitate ale SUA și UE. Elaborate și facute publice În 2002, aceste documente identifică aceleași pericole și vulnerabilități, dar propun soluții diferite. De exemplu, În cazul terorismului, Statele Unite adoptă o atitudine mult mai intruzivă, mai ales În alte state, În comparație cu Uniunea Europeană, care are o abordare pe termen lung și mai „aproape de casă”. Așa cum explica Gersdorf, diferențele În abordare sunt Între unilateralism și multilateralism (preferat de UE), atitudine preemptivă și atitudine preventivă și, În cele
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
are o anumită viziune asupra securității. În acest caz, exemplul cel mai elocvent este cel al SUA. Ca stat ce se proiectează ca apărător al lumii libere, SUA are o viziune a securității mult mai complexă și mai activă, aproape intruzivă, decât a celorlalte, care au o viziune mai degrabă defensivă. În plus, având În vedere misiunea „civilizatoare” și eliberatoare pe care și-o atribuie, SUA poate considera drept chestiuni de securitate factori care În alte cazuri nu ar intra În
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]