KorAP: Find »[drukola/base=intuițiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...15 >

368 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

-nceput citatele reprezentații se numesc noțiuni intelectuale pure, cari se aplică apriori la obiecte, ceea ce logica generală nu poate face. {EminescuOpXIV 398} {EminescuOpXIV 399} În acest mod se nasc tocmai pe-atîtea noțiuni intelectuale pure cari se aplică apriori asupra obiectelor intuițiunei pe câte funcțiuni logice s-au văzut a fi în toate județele posibile pe tabla premergătoare; căci inteligența e pe deplin epuizată prin numitele funcțiuni, și facultatea sa măsurata cu totul. Aceste noțiuni le vom numi, ca și Aristoteles categorii

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Ființă - neființă Necesitate - cazualitate Aceasta este lista tuturor noțiunilor primordial-pure ale sintezei pe care inteligența le conține apriori în ea și în respectul cărora numai ea este inteligență pură; de vreme ce numai prin ele ea poate să priceapă ceva în diversitatea intuițiunei, adică poate să-și cugete un obiect al acesteia. Această împărțeală a rezultat sistematicește dintr-un princip comun, adică din facultatea de-a judeca (care-nseamnă tot atâta cât facultatea de-a cugeta) și nu s-a iscat rapsodic din

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
se deschide în respectul lor și creează experiența, care din parte-i conține două elemente foarte eterogene, și anume: materia pentru cunoștință, împrumutată de la simțuri, și o formă oarecare de a le orândui pe acelea, răsărită din izvorul intern al intuițiunei și cugetărei pure, cari acestea două se pun în aplicație și produc noțiuni abia venind în contact cu cele dentăi. O asemenea adurmecare a primelor silințe pe cari puterea noastră de cunoștință le face spre a ajunge de la percepții singuratece

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
fi trebuit să cerșească de la filozofie un act de constatarea originei legitime a noțiunei ei fundamentale de spațiu. Dar întrebuințarea noțiunei se și aplică în această știință numai la lumea exterioară a simțurilor, pentru care spațiul e forma pură a intuițiunei ei, în care așadar cunoștința geometrică nebazîndu-se decât pe intuițiune apriorică are evidență nemijlocită și fiindcă obiectele (după forma lor) sânt date apriori în intuițiune prin cunoștința aceasta. Dară cu noțiunile intelectuale pure începe și trebuința fără încunjur de a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
originei legitime a noțiunei ei fundamentale de spațiu. Dar întrebuințarea noțiunei se și aplică în această știință numai la lumea exterioară a simțurilor, pentru care spațiul e forma pură a intuițiunei ei, în care așadar cunoștința geometrică nebazîndu-se decât pe intuițiune apriorică are evidență nemijlocită și fiindcă obiectele (după forma lor) sânt date apriori în intuițiune prin cunoștința aceasta. Dară cu noțiunile intelectuale pure începe și trebuința fără încunjur de a căuta deducțiunea transcendentală nu numai pentru ele, ci și pentru

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
această știință numai la lumea exterioară a simțurilor, pentru care spațiul e forma pură a intuițiunei ei, în care așadar cunoștința geometrică nebazîndu-se decât pe intuițiune apriorică are evidență nemijlocită și fiindcă obiectele (după forma lor) sânt date apriori în intuițiune prin cunoștința aceasta. Dară cu noțiunile intelectuale pure începe și trebuința fără încunjur de a căuta deducțiunea transcendentală nu numai pentru ele, ci și pentru spațiu, fiindcă ele, nevorbind despre obiecte prin predicatele intuițiunei și a sensibilității, ci prin acelea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
forma lor) sânt date apriori în intuițiune prin cunoștința aceasta. Dară cu noțiunile intelectuale pure începe și trebuința fără încunjur de a căuta deducțiunea transcendentală nu numai pentru ele, ci și pentru spațiu, fiindcă ele, nevorbind despre obiecte prin predicatele intuițiunei și a sensibilității, ci prin acelea ale cugetărei apriorice pure, se și referă general la obiecte, lipsite de toate condițiile sensibilității și, nefiind bazate pe experiență, nu pot nici arăta în intuițiunea apriorică vrun obiect asupra căruia s-ar întemeia

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
spațiu, fiindcă ele, nevorbind despre obiecte prin predicatele intuițiunei și a sensibilității, ci prin acelea ale cugetărei apriorice pure, se și referă general la obiecte, lipsite de toate condițiile sensibilității și, nefiind bazate pe experiență, nu pot nici arăta în intuițiunea apriorică vrun obiect asupra căruia s-ar întemeia înainte de orice experiență sinteza lor; excitând prepus nu numai în privirea valabilității obiective și a hotarelor întrebuințărei lor, ci și prin aceea că fac echivocă noțiunea spațiului, arătîndu-se aplecate de a o

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
asupra căruia s-ar întemeia înainte de orice experiență sinteza lor; excitând prepus nu numai în privirea valabilității obiective și a hotarelor întrebuințărei lor, ci și prin aceea că fac echivocă noțiunea spațiului, arătîndu-se aplecate de a o întrebuința în afară de condițiile intuițiunei sensibile, ele au făcut necesară o deducere transcendentală a ei. Deci trebuie să-l convingem pe cititor despre necesitatea ne-ncunjurabilă a unei asemenea deduceri transcendentale înainte de a face el un singur pas pe terenul rațiunei pure; căci îndealtfel ar procede

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ușurință cum de ele, ca cunoștințe apriorice, trebuie cu toate aceste să se refere la obiecte, și cum fac cu putință o cunoștință sintetică a lor, neatîrnătoare de orice experiență. Căci un obiect neputând apărea, adică neputând fi obiect al intuițiunei empirice decât numai prin mijlocul acestor forme pure ale sensibilității, spațiul și timpul sânt prin urmare intuițiuni pure, cari conțin apriori condiția putinței obiectelor ca fenomene, deci sinteza între acestea are valabilitate obiectivă. Categoriile inteligenței dimprotivă nu reprezintă defel condițiile

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cum fac cu putință o cunoștință sintetică a lor, neatîrnătoare de orice experiență. Căci un obiect neputând apărea, adică neputând fi obiect al intuițiunei empirice decât numai prin mijlocul acestor forme pure ale sensibilității, spațiul și timpul sânt prin urmare intuițiuni pure, cari conțin apriori condiția putinței obiectelor ca fenomene, deci sinteza între acestea are valabilitate obiectivă. Categoriile inteligenței dimprotivă nu reprezintă defel condițiile sub cari ni se dau obiecte în intuițiune; deci ni pot apărea obiecte într-adevăr fără ca ele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pure ale sensibilității, spațiul și timpul sânt prin urmare intuițiuni pure, cari conțin apriori condiția putinței obiectelor ca fenomene, deci sinteza între acestea are valabilitate obiectivă. Categoriile inteligenței dimprotivă nu reprezintă defel condițiile sub cari ni se dau obiecte în intuițiune; deci ni pot apărea obiecte într-adevăr fără ca ele să se refere cu necesitate la funcțiuni ale inteligenței și fără deci ca aceasta să conție apriori condițiile lor. Aici se prezintă o dificultate pe care pe terenul sensibilității n-am

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sensibilității n-am aflat-o, adică: cum se poate ca condiții subiective ale cugetărei să aibă valoare obiectivă, adică să constituie condiții ale posibilităței oricărei cunoștințe despre obiecte; căci fără funcțiuni ale inteligenței fenomene totuși ni pot fi date în intuițiune. Iau de ex. noțiunea cauzei, care înseamnă un mod deosebit al sintezei, punîndu-se, după o regulă, după ceva A ceva cu totul deosebit B. Apriori clar nu-i de ce fenomene trebuie să conție așa ceva (căci experiențe nu se pot cita

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
căci experiențe nu se pot cita drept probe, trebuind a se dovedi apriori valoarea obiectivă a acestei noțiuni), și este așadar apriori îndoielnic dacă o asemenea noțiune nu-i cumva deșartă, necorespunzîndu-i nici un obiect între fenomene. Este clar că obiectele intuițiunei sensibile să trebuiască a se conforma cu condițiile formale ale sensibilității imanente sufletului, căci dealmintelea n-ar fi obiecte pentru noi. Dar e mai greu de-ntrevăzut concluzia de ce, afară de asta, ele trebuie să fie conforme cu condițiile ce-i trebuiesc

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nimic ce ne-ar da nouă o regulă a sintezei și ar corespunde cu noțiunea cauzei și efectului; așa încît această noțiune ar fi deșartă, nulă și fără însemnătate. Cu toate acestea fenomenele și în așa caz ar permite obiecte intuițiunei noastre, căci intuițiunea nu are defel nevoie de funcțiunile cugetării. Dacă cineva ar socoti să se dizbăreze de osteneala acestor cercetări zicîndu-și " Experiența prezintă într-una exemple a unei asemeni regularități a fenomenelor care dau îndestulă cauză de a se

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ar da nouă o regulă a sintezei și ar corespunde cu noțiunea cauzei și efectului; așa încît această noțiune ar fi deșartă, nulă și fără însemnătate. Cu toate acestea fenomenele și în așa caz ar permite obiecte intuițiunei noastre, căci intuițiunea nu are defel nevoie de funcțiunile cugetării. Dacă cineva ar socoti să se dizbăreze de osteneala acestor cercetări zicîndu-și " Experiența prezintă într-una exemple a unei asemeni regularități a fenomenelor care dau îndestulă cauză de a se secreta de la ele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
prin mijlocul voinței) totuși reprezentația este apriori determinativă în privirea obiectului ei dacă numai prin ea ni-i cu putință de a cunoaște ceva ca obiect. Există însă numai două condiții sub cari cunoștința unui obiect e cu putință; întîi, intuițiunea prin care el este dat, dar ca fenomen numai, al doilea, noțiunea prin care se cugetă un obiect ce-ar corespunde acelei intuițiuni. Din cele de mai sus rezultă clar că prima condiție, adică aceea sub cari singură numai obiecte

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ceva ca obiect. Există însă numai două condiții sub cari cunoștința unui obiect e cu putință; întîi, intuițiunea prin care el este dat, dar ca fenomen numai, al doilea, noțiunea prin care se cugetă un obiect ce-ar corespunde acelei intuițiuni. Din cele de mai sus rezultă clar că prima condiție, adică aceea sub cari singură numai obiecte pot fi intuite, este în sufletul nostru cuprinsă apriori, servind obiectelor de bază cât privește forma lor. Toate fenomenele s-acordă cu necesitate

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
obiect în general; căci în asemenea caz toată cunoștința empirică a obiectelor va trebui neapărat să se conformeze acestor noțiuni, căci fără supoziția lor nimic n-ar fi cu putință ca obiect al experienței. Să vedem. Toată esperiența conține, afară de intuițiunea simțurilor prin care ceva este dat, încă și o noțiune despre un obiect carele este dat în intuițiune sau care apare; prin urmare drept fundament al experienței vor premerge la toată cunoștința acestora noțiuni despre obiecte în genere, ca condiții

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
acestor noțiuni, căci fără supoziția lor nimic n-ar fi cu putință ca obiect al experienței. Să vedem. Toată esperiența conține, afară de intuițiunea simțurilor prin care ceva este dat, încă și o noțiune despre un obiect carele este dat în intuițiune sau care apare; prin urmare drept fundament al experienței vor premerge la toată cunoștința acestora noțiuni despre obiecte în genere, ca condiții apriorice ale acelei cunoștințe; prin urmare valoarea obiectivă a categoriilor, ca noțiuni apriorice, se va-ntemeia pe aceea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
110r numai prin mijlocul lor. Deducerea transcendentală a tuturor noțiunilor apriorice are așadar un principiu asupra căruia trebuie să fie țintită toată cercetarea și care este că ele trebuiesc să fie recunoscute ca condiții apriorice a posibilității experiențelor (fie a intuițiunei ce se găsește-n ea, fie a cugetărei). Noțiuni ce constituiesc fundamentul obiectiv al posibilității experienței sânt tocmai de asta necesare. Iar dezvoltarea experienței în care ele se pot găsi nu este deducția (ci ilustrația) lor, căci cu așa manieră

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
deși el n-ar fi implicite conținut în noțiunea unei experiențe posibile, nici ar consta din elementele unei asemenea. Căci în așa caz n-ar {EminescuOpXIV 404} {EminescuOpXIV 405} avea nici un conținut, pentru că nu i-ar corespunde nici o noțiune, de vreme ce intuițiunile constituiesc terenul sau mai binezis obiectul deplin a experienței posibile. O noțiune apriorică care nu s-ar referi la ea ar fi numai forma logică pentru o noțiune eventuală, iar nu o noțiune însăși, prin care să se cugete ceva

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ar fi străină de oricare alta, izolată oarecum și desparțită de ea, atunci nu s-ar naște niciodată ceea ce numim cunoștință, care este un întreg de reprezentații comparate și combinate. Dacă eu [î-]i atribuiesc simțului, pentru că conține diversitate în intuițiunea sa, o sinopse, atuncea acestei sinopse îi corespunde întotdeauna o sinteză, așa că receptivitatea numai combinată cu spontaneitate face cu putință cunoștințe. Aceasta este rațiunea unei triple sinteze care provine în mod necesar în orice cunoștință, și anume; aprehensiunea reprezentațiilor ca

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
acestei sinopse îi corespunde întotdeauna o sinteză, așa că receptivitatea numai combinată cu spontaneitate face cu putință cunoștințe. Aceasta este rațiunea unei triple sinteze care provine în mod necesar în orice cunoștință, și anume; aprehensiunea reprezentațiilor ca modificații ale sufletului în intuițiune, reproducția lor în imaginație și recognițiunea lor în noțiune. Aceasta ne conduc la trei izvoare subiective ale cunoștinței cari fac cu putință inteligența și prin ea toată esperiența, ca un product empiric al inteligenței ce este. MENȚIUNE PREALABILĂ Deducerea categoriilor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ale inteligenței. Din aceste considerante lectorul nu va putea evita obscuritatea relativă, care pe un drum neîmblat încă e inevitabilă la început, dar care sper că în capul menționat se va chiarifica în deplină transparență. 1. Despre sinteza aprehensiunei în intuițiune Răsară reprezentațiile noastre de unde or voi, fie cauzate prin influința obiectelor esterioare sau prin cauze interne, nască-se apriori sau empiric ca fenomene; totuși, ca modificațiuni ale sufletului, ele aparțin simțului interior și ca atari toate cunoștințele noastre sânt în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]