2,516 matches
-
literatura din Țările Române într-o epocă în care stadiul lor de dezvoltare istorică era foarte diferit, în zilele noastre poate exista p. în literatura română. Au apărut importante sinteze de critică, istorie și teorie literară aplicată care au identificat, investigat și legitimat filonul postmodernist în literatura română contemporană (Liviu Petrescu, Gheorghe Perian, Mircea Cărtărescu, Mircea A. Diaconu, Maria-Ana Tupan, Adrian Dinu Rachieru ș.a.), iar comparatiști ori specialiști în literaturi străine (Dan Grigorescu, Mihaela Constantinescu) au publicat pertinente cercetări vizând fenomenul
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
franceze, editat în țară, și care voia să atragă atenția asupra unora dintre cele mai fertile momente din literatura franceză. Lucrarea se înscrie în rândul celor mai bune întreprinderi de acest gen, dovedind nu numai o excelentă familiarizare cu literatura investigată, dar și o specială priză la obiect, o apetență sporită pentru analiză, o sugestivă punere în pagină a ideilor critice. Cu o viziune coerentă de ansamblu, M. pune clasicismul francez în relație cu spiritul cartezian năzuind spre claritate, echilibru și
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
nitriții). ESU poate fi determinat de către orice medic, în ambulator; atunci când există probe numeroase, se preferă citirea automată a virajului de culoare de către un aparat, care eliberează un mic buletin-tip. Trebuie introdusă figura la tehnoredactare Care sunt elementele clinice investigate și informațiile oferite de către examenul sumar de urină? • pH-ul urinar variază în mod fiziologic, în funcție de tipul de alimentație (predominant proteică - pH acid sau predominant vegetariană - pH bazic), de la 4,5 la 8; acesta este și intervalul pe care îl
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de drama Bătrânul, și, în esență, de tot ce e piesă de teatru scrisă de P.-B. Mai mult ca orice, elementul care le unește, făcându-le precursoare nemijlocite ale romanelor, este deschiderea spre o ambianță umană mai largă, zona investigată fiind mediul familial. Personajele ies din cadrul restrâns al introspecției sau al reflecției intime și cu atât mai mult din cel al reveriilor romanțioase spre a se concentra mai mult asupra problematicii relațiilor omenești. Solitudinii și pasivității Manuelei, de exemplu, le
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Din literatura populară l-a interesat îndeosebi proza. Deși nu ilustrează teme și motive noi, poveștile pe care le-a cules, după modelul lui I. Pop-Reteganul, Petre Ispirescu și D. Stăncescu, sunt importante pentru valoarea documentară, sub raportul psihologiei mediilor investigate. Au rămas în manuscris numeroase culegeri și însemnări referitoare la credințele populare, colindele, descântecele, legendele, strigăturile și snoavele adunate din zona cuprinsă între Brașov, Săcele, Covasna și Săliște. Tot în manuscris se află și paisprezece texte lirice culese înainte de 1880
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
se arată însă încadrarea finală a lui Aurel Pântea („El se numără printre acei poeți, foarte puțini, care [...] creează gustul în virtutea căruia vor fi judecați”), de vreme ce o asemenea afirmație e mai degrabă efectul grilei de lectură utilizate decât al operei investigate. De altfel, acest studiu indică limitele criticii lui P.: subtilă și eficiența în analiza imanenta a textului, metoda se relevă failibila sub aspectul contextualizării istorice, unde, ca urmare a adeziunii interpretului la operă și în absență componenței „tehnice” care să
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
o valabilitate tendențială. Din cauza acestor interacțiuni, chiar dacă ipotezele sunt corecte, imaginea empirică poate fi confuză. Pentru a realiza o verificare empirică eficace a ipotezelor cauzale este deci nevoie de a controla, într-un fel sau altul, intervenția factorilor exteriori relației investigate. În științele naturii, factorii exteriori sunt controlați în primul rând prin tehnicile experimentale. Acestea pot organiza situația empirică în așa fel încât influența diferiților factori exteriori să poată fi eliminată sau cel puțin discriminată de procesul cauzal urmărit. În sociologie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
influenței creștinismului în detrimentul altor curente religioase și apoi (sau, mai bine zis, pe parcurs) acesta a fost dezvoltat în direcția în care societatea acelei vremi avea nevoie. În măsura în care însă dinamica socială devine tot mai conștientă, soluțiile alternative sunt mai sistematic investigate, selectarea uneia sau alteia tinzând să devină obiectul unei decizii colective. Pentru aceasta, determinarea diferențelor cantitative între soluțiile alternative devine o problemă crucială. Sociologia însăși tinde să devină tot mai mult, dintr-o disciplină explicativă, o disciplină constructivă, o „inginerie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
naturale ale intuiției umane. Una dintre cele mai cunoscute este metoda Delphi. Pentru exemplificare voi utiliza o analiză asupra calității vieții care folosește o asemenea metodologie pentru a reface complet un calcul de beneficiu funcțional (Dalkey, Rourke, Snyder, 1970). Problema investigată este calitatea diferitelor stiluri de viață. Persoana se află mereu în fața opțiunii între diferite stiluri, moduri de viață. Ea le evaluează după diferitele criterii și, pe această bază, alege unul sau altul. Pentru a determina valoarea diferitelor stiluri de viață
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În concepția sa, știința nu evoluează prin respingerea formală a unor teorii acceptate anterior, ci prin abandonarea lor. O paradigmă științifică își stabilește singură problemele de cercetat. În calitate de viziune dominantă, aceasta decide care sunt subiectele stabilite și care se cer investigate în continuare. Ea dictează ce dovezi sunt necesare și ce metode ar trebui folosite în colectarea lor. Paradigma dominantă influențează chiar și desemnarea unor evenimente drept anomalii sau poate conduce la ignorarea completă a unor fenomene. Voi da un exemplu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
prezența observatorului, sau ascunse vederii, putând constitui o parte a unei mulțimi de persoane neimplicate în cercetare, sau folosind măsurări discrete cum ar fi locații secrete sau aparate de înregistrat. Observațiile pot fi făcute detașat de persoanele sau de evenimentele investigate, sau ca participant la evenimentele respective care împărtășește înțelegerile și emoțiile subiecților. Avantajul unei observații efectuate ca instrument de cercetare îl constituie contactul direct. Cercetătorul devine astfel foarte sigur de datele sale deoarece este martorul a ceea ce se întâmplă și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu fie reprezentări ale întregului. Cealaltă tehnică de colectare de date prin întrebări este interviul cu elite. Persoana de intervievat este selectată nu ca un mărunt component al unei acumulări mai ample ci datorită unor calități speciale legate de subiectul investigat. Spre deosebire de situația sondajului de masă, în acest caz răspunsurile furnizate de către fiecare subiect particular sunt considerate importante. Spre a se putea descoperi datele relevante, subiecții sunt adesea supuși unui tratament non-standardizat. Intervievatorul are nevoie de destulă libertate pentru a putea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pentru variabila independentă pentru toate observațiile din studiu. Științele sociale se ocupă nu doar de concluziile derivate în mod formal din efectul variabilei independente asupra celei dependente, ci și de indivizii umani, ale căror decizii asigură interesul esențial acordat subiectului investigat. Există un risc - al unor inferențe nerezonabile, chiar dacă, din punct de vedere statistic, corecte - inerent fiecărui studiu deviat prea mult de la indivizii umani, care constituie interesul nostru intelectual principal. Astfel, cel mai bun test este și cel mai potrivit cu teoria
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
evalua ipotezele cauzale. III. Cvasi-experimentele: analiza univariatătc "III. Cvasi‑experimentele\: analiza univariată" Cvasi-experimentul acceptă desemnarea de valori care se găsesc în realitate în lume și folosește metodele matematice pentru a decide dacă există sau nu o relație sistematică între variabilele investigate. În mod implicit, orice discuție privind testarea cvasi-experimentală necesită o introducere ceva mai detaliată în statistica științelor sociale. Inferența statistică nu este proprie doar cvasi-experimentelor, dar cvasi-eperimentele nu pot funcționa fără inferența statistică. De fapt, există doar trei concepte de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Similar, putem considera paradigmele ca poziții ale caleidoscopului. Există numeroase poziții ale caleidoscopului. Ele se numesc: Émile Durkheim, Karl Marx, Max Weber, Sigmund Freud, George H. Mead, George Homans, Peter Blau, Talcott Parsons, Robert K. Merton ș.a. Schimbând paradigma, lumea investigată oferă o altă imagine. Afirmându-ne deschis atașamentul față de o imagine fundamentală generată de caleidoscop nu Înseamnă să le respingem ab initio pe celelalte. Nimic nu ne dă dreptul să-i excludem din comunitatea științifică pe adepții unei paradigme de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
are, desigur, o mare importanță, dar Înțelegerea mesajului rămâne un aspect important. Acest lucru nu constituie decât un argument substanțial care certifică Îngrijorarea privind relația Între media și violență. Recomandările făcute chiar Consiliului Europei, din multiplele aspecte ale violenței cotidiene investigate, pun În evidență sarcina care Îi revine Consiliului Europei În două domenii prioritare: violența În media și dimensiunea de gen a violenței. Bibliografie Bandura, A. (1962). Social learning through imitation. În M.R. Jones (ed.). Nebraska Symposium on Motivation. Lincoln, Neb
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de sociologi coordonată de Attias-Donfut arată că, de-a lungul celor trei generații, modelele de educație s-au modificat. Educația autoritară, larg răspândită În cadrul generației mai În vârstă (G1), nu mai constituie o normă printre tineri. Datele culese de la familiile investigate permit evocarea evoluției stilurilor de educație, de la educația primită de vârstnici și până la cea care este dată nepoților lor. Dihotomizând tipurile de educație În autoritare, stricte sau severe, pe de o parte, și tolerante, permisive sau flexibile, pe de altă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și tehnici de cercetare a realității sociale. Astfel, profesorul V. Miftode (1995) scoate În evidență următoarele dezavantaje: opiniile Înregistrate sunt deseori distorsionate, din cauza „intervenției” unor factori identificați și neidentificați; „imaginea” obținută În urma analizei răspunsurilor nu ne oferă certitudine asupra universului investigat, din cauza că este studiată doar o parte a acestui univers, chiar dacă se consideră a fi reprezentativă; exigențele metodologice, În special cele statistico-matematice, sunt atât de mari, Încât erorile nu pot fi evitate; deseori concluziile obținute nu justifică cheltuielile, mai ales
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cetățeanului” (6,5%) și „guvernarea legii” (5,9%). Acestea sunt răspunsurile populației la Întrebare deschisă. În cadrul studiului „Monitorul social: cercetare de opinie publică”, realizat În octombrie 2004, respondenții au fost, de asemenea, Întrebați despre semnificația democrației. Astfel, În opinia populației investigate, guvernarea democrată se exprimă prin: drepturile omului (35%), bunăstare materială (28%), egalitatea oamenilor În fața legii (24%) și legalitate și respect față de lege (23%). Doar 5% din respondenți nu au oferit un răspuns. Graficul 1. În opinia dvs., care cuvinte redau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Bulgaria. Cercetările s-au derulat În cadrul unui proiect internațional care a debutat În 2002 și urmează să se Încheie În 2005. Ca tehnici de cercetare s-au folosit observația, interviul biografic și analiza de conținut a presei scrise din zonele investigate. În Estonia, unde au fost absorbite fonduri europene masive și s-au implementat programe comune cu Suedia, transformarea lumii rurale Înregistra evidente elemente pozitive, În timp ce În Bulgaria și Rusia situația nu părea deloc diferită de cea de la noi (cu menționarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
felul) are aceeași demnitate de ordin istoriografic ca și alte tipuri de abordare. Până la construcțiile „deductoare”, abstracte este bine să trecem prin translările „inductoare”, concrete, purtate de protagoniști. Cu o condiție totuși: să nu preluăm aceleași instrumente valorizatoare specifice mediului investigat - ceea ce talentatul istoric demonstrează că se poate. Modul de a gândi și a acționa este și rodul unui context, ne atenționează Adrian Neculau În următoare intervenție. Din perspectiva psihologiei sociale, ne sunt evidențiate rolul contextului În construirea reprezentărilor și mentalităților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care au urmat, Anii iubirii (1955), Sub arșița verii (1957), Între două oglinzi (1965), Succes (1971) și Moartea tânărului veteran (1978), ca și volumele de proză scurtă Suită dramatică (1959) și Mărul cunoștinței (1968) sunt cărți datate. Indiferent de mediul investigat (muncitoresc, studențesc, artistic), tiparele psihologice sunt stereotipe, unele cu o rudimentară schematizare în sensul imperativelor realismului socialist mai întâi, iar mai târziu în linia unui moralism ostentativ: aceiași indivizi onești, care reușesc să înfrângă dușmanul de clasă, ori care, neînțeleși
PAPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288682_a_290011]
-
modernizare. Lucrările de după 1990 au urmărit numai rareori, și atunci episodic și cu titlu de „excepționalitate” (așa cum a făcut R. Inglehart în analiza sa consacrată schimbărilor intergeneraționale ale sistemelor de valori din 43 de societăți contemporane), țările postcomuniste în eșantioanele investigate și în demonstrațiile avansate despre emergența valorilor postmaterialiste. Cel mai adesea însă, în sociologia occidentală, societățile comuniste sau postcomuniste au fost lăsate de-o parte sau au fost simplu invocate ca ilustrări exotice ale unor configurări ce deviau în mod
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
răspundă, și pe nimeni. O rațiune mai profundă se află la baza acestui paradox: sondajele de astăzi vin, ca instrumente, dintr-o altă epocă, iar ca forme de prezentare a datelor actuale riscă să fie doar tangente, respectiv exterioare realității investigate adică a societății individualizate. E timpul să admitem că problemele sociale, modurile constitutive și modurile de manifestare și configurare ale acestei societăți sunt de alt tip. O societate individualizată este aceea în care: a) structurile încă există și configurează spațiul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la cunoașterea acestei lumi. Ne ocupăm de șase sate din România și de oamenii lor, discutând despre participare, solidaritate și despre reprezentările acestor oameni despre Europa. Demersul nu e întru totul monografic, ținta noastră fiind nu atât să descriem comunitățile investigate, cât mai ales să le comparăm prin prisma unei grile ce include două elemente majore: Pe de o parte luăm în considerare reprezentările despre Europa, filtrate prin lentila definirii satului propriu drept european. De cealaltă parte discutăm despre solidaritate, participare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]