343 matches
-
creațiunea artistică; 2) ce influență va avea ea; 3) cât de sigură și vastă va fi acea influență, și 4) prin ce mijloace această creațiune artistică lucrează asupra noastră. Gherea, ca fanatic partizan socialist, întoarce aceste metode cu aspect nevinovat investigativ și le dă o mișcare finalistă. Orice artist e cauzat în opera lui de propria sa existență fiziologică, socială, arta nefiind decât o formă mai intensă de viață. Concluzia? Artistul trebuie să fie înrîurit numai de problemele momentului său istoric
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aparentă. Nenorocul e sortit să fie mereu nemulțumit, răzvrătitor căilor bătute. Numai pe el îl poate tenta Diavolul, fără izbândă deplină și finală, fiindcă și experiența binelui atrage pe voievod. Nenorocul e un Faust parțial, înfățișînd numai pe solitari, pe investigativi. Adevărata vină a dramaturgului este că a făcut simpatică platitudinea lui Voie-Bună și odioasă anxietatea lui Nenoroc. Dealtfel meditația e umflată de vorbe și de colori, pierdută în fantastic, goală pe dinăuntru. Piesa se pierde în episoade de fantezie, cum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chestionarului. Circumscrierea problemei de studiat (inclusiv a dimensiunilor problemei ce vor fi efectiv investigate) și stabilirea obiectivelor chestionarului Se realizează atît prin trecerea în revistă a principalelor contribuții teoretice în clarificarea temei de cercetare alese, cît și prin analiza demersurilor investigative care au studiat teme similare (inclusiv a instrumentelor de cercetare similare). De asemenea, se poate realiza o pre-anchetă pentru a stabili dimensiunile de studiu ale problemei. Această etapă este deosebit de importantă pentru evoluția și rafinarea ulterioară a chestionarului. Construirea propriu-zisă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
prelucrarea propriu-zisă și la operațiunea de interpretare. În urma verificării, putem constata că am obținut date incerte, pe care le vom lăsa deoparte, că avem informații mai puține decît sînt necesare pentru verificarea ipotezei, fapt pentru care vom reveni la etapa investigativă, ori, dimpotrivă, că acestea sînt în exces, și iarăși le vom pune între paranteze pe cele ce nu ne sînt necesare pentru a confirma/infirma ipoteza. Este normal să se întîmple așa, mai ales în cazul cercetătorilor debutanți, al începătorilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
idei preconcepute; 2.criteriile adoptate ca fundament în operațiile de clasare și analiză să fie sugerate de fapte, și nu de invenții teoretice apriorice; 3.concluziile să fie verificate prin cît mai multe dintre datele pe care obținute în urma demersului investigativ; 4.valoarea unui principiu anume să fie apreciată prin capacitatea lui de a contribui la înțelegerea fenomenului în ansamblu sau a unei caracteristici a acestuia; 5.contradicțiile aparente să fie serios analizate pentru a fi elucidate, iar cele care nu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
metamorfoză. 4.2.4. Interpretarea este încununarea cercetării Indiferent dacă interpretarea însoțește o altă metodă pe parcursul exercitării sale în acumularea faptelor sau reprezintă faza finală a unei cercetări, ea îndeplinește întotdeauna funcții vitale pentru aceasta, fiind de fapt încununarea demersului investigativ. În fond, doar interpretarea permite sesizarea importanței unui fapt izolat (fapt crucial, revelatoriu) în precizarea concluziilor legate de un fenomen educațional. Numai prin intrepretare putem accede la identificarea motivației actelor de conduită și a cauzelor fenomenelor educaționale. Doar interpretînd putem
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
nivel superior simplei lor precizări sau purei prezentări dogmatice a faptelor. 4.2.5. Alte proceduri interpretative Există, desigur, și alte căi pe care le poate parcurge interpretarea: anumite metode de cercetare aplicate în cazuri individuale ce reunesc toate etapele investigative, cum ar fi metoda anchetei de asistență socială, o metodă cu puternice accente aplicative, și metoda studiului de caz (Yin, 2005), ambele prezentate în capitolul 3 al lucrării, sau metoda biografică, o metodă foarte răspîndită în acest moment nu doar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
capacitatea de a selecta cele mai relevante surse bibliografice, de a le analiza critic și de a formula un punct de vedere personal asupra subiectului studiat. c)Obiectivele și metodologia cercetării. Această secțiune trebuie să ofere informații cu privire la natura demersului investigativ pentru care s-a optat, menționîndu-se următoarele aspecte: formularea coerentă a obiectivelor și a întrebărilor cercetării, a ipotezelor cercetării, descrierea designului cercetării (prezentarea variabilelor, descrierea eșantionului/subiecților inves tigați, descrierea procedurii de investigare, menționarea metodelor de analiză a datelor). d
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
interese diferite. Aceasta a presupus o socializare graduală astfel: în copilărie prin familie, în adolescență prin cetele de feciori și la adulți prin instituția „vecinătății”. „Conștientizând rolul social al normelor, devine provocare investigarea procesului de producere a acestora. Pe parcursul demersurilor investigative am dedus că nu numai posibilitățile oamenilor de a se raporta la reglementări sunt diferite, dar ei își justifică atitudinile în modalități incompatibile.” (Sfârlog, 2004, 173) Ele nu se exclud însă una pe alta, deoarece totalitatea acțiunilor umane implică o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se inscrie la anumite cursuri. Crawley raportează că atitudinea față de comportament este un determinant al intențiai profesorilor de a se angaja într-un anumit demers didactic. El a stabilit faptul că ceea ce cred profesorii, convingerile lor personale în legătură cu folosirea metodelor investigative pentru predarea științelor, reprezintă un factor hotărâtor, care le influențează decizia de a face acest lucru. Crawley și Koballa (1990) au folosit această teorie pentru studierea atitudinii elevilor de origine hispanică față de înscrierea la cursuri de chimie. Ei au concluzionat
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
publicității cam în patru luni de zile. Din păcate, aceasta va coincide cu Raportul de țară așteptat din partea Comisiei Europene despre România și Bulgaria. Sarah Ludford îmi spunea adineauri că, de fapt, se caută adevărul. Această comisie nu are putere investigativă sau de control, ea va lucra în strânsă legătură cu Consiliul Europei, care deja a pornit ancheta sa și pe care o va da publicității, iarăși de manieră interimară, săptămâna viitoare. Parlamentul European vrea să se implice și el, vrea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
prezent pe teritoriul statului părții contractante solicitate, conform alin. 3, va acționa numai în calitate de consultant și sub nici o formă nu va participa activ la investigație, nu se va întâlni cu persoane interogate ��i nu va lua parte la nici o activitate investigativă. Articolul 9 Folosirea informațiilor și a documentației 1. Informațiile, documentele și datele obținute în conformitate cu prezentul acord nu vor fi folosite decât în sensul acestuia. Ele pot fi folosite în alte scopuri numai cu acordul scris al administrației vamale care le-
ACORD din 11 octombrie 2004 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind colaborarea şi asistenţa reciprocă în domeniul vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164476_a_165805]
-
prezent pe teritoriul statului celeilalte părți contractante, conform alin. 3, va acționa numai în calitate de consultant și sub nici o formă nu va participa activ la investigație, nu se va întâlni cu persoane interogate și nu va lua parte la nici o activitate investigativă. Articolul 9 Folosirea informațiilor și a documentației 1. Informațiile, documentele și datele obținute în conformitate cu prezentul acord nu vor fi folosite decât în sensul acestuia. Ele pot fi folosite în alte scopuri numai cu acordul scris al administrației vamale care le-
ACORD din 13 noiembrie 2003 între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind colaborarea şi asistenţa reciprocă în domeniul vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155925_a_157254]
-
prezent pe teritoriul statului părții contractante solicitate, conform alin. 3, va acționa numai în calitate de consultant și sub nici o formă nu va participa activ la investigație, nu se va întâlni cu persoane interogate și nu va lua parte la nici o activitate investigativă. Articolul 9 Folosirea informațiilor și a documentației 1. Informațiile, documentele și datele obținute în conformitate cu prezentul acord nu vor fi folosite decât în sensul acestuia. Ele pot fi folosite în alte scopuri numai cu acordul scris al administrației vamale care le-
ACORD din 19 noiembrie 2003 între Guvernul României şi Consiliul de Miniştri al Republicii Albania privind cooperarea şi asistenţa administrativă reciprocă în domeniul vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155927_a_157256]
-
va fi investigat sau internat ori deleagă un alt medic competent pentru acest lucru; * primește pacienții în celelalte sectoare ale UPU sau CPU, îi evaluează, recomandă investigațiile și tratamentul, solicită consulturile de specialitate, deleagă medici din subordine pentru efectuarea manevrelor investigative și terapeutice, cu condiția de a fi informat permanent despre starea pacientului; hotărăște reținerea bolnavului sub observație, recomandă internarea în alte secții și este unica persoană din UPU care își dă acordul final de externare la domiciliu sau de transfer
ORDIN nr. 1.706 din 2 octombrie 2007 (*actualizat*) privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192045_a_193374]
-
urmărirea penală să fie efectuată de către organele de cercetare penală sub conducerea procurorului, eliminându-se astfel obligativitatea efectuării acesteia personal de către procuror. Astfel, procurorul va conduce și va controla activitatea de investigații a poliției judiciare, fiind informat despre orice activitate investigativă. Totodată, procurorul va putea efectua personal orice activitate de urmărire penală. Prin adoptarea acestei idei se vor reconsidera poziția procurorului, rolul și atribuțiile acestuia, fiind înlăturate inconvenientele sesizate în practică în materia nulității actelor de urmărire penală. În egală măsură
HOTĂRÂRE nr. 829 din 25 iulie 2007 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190020_a_191349]
-
săvârșite de judecătorii acestei instanțe, ai curților de apel, de către procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă aceste instanțe, precum și de către judecătorii Curții Constituționale. 3. Desfășurarea procesului penal Sub acest aspect se preconizează ca principalele faze ale procesului penal să fie următoarele: faza investigativă (urmărirea penală), faza preliminară (verificarea rechizitoriului) și faza de judecată. Spre deosebire de reglementarea actuală, care situează faza actelor premergătoare în afara procesului penal, în viziunea noului Cod de procedură penală această fază va dispărea ca etapă distinctă. Prin urmare, toate activitățile (operaționale
HOTĂRÂRE nr. 829 din 25 iulie 2007 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190020_a_191349]
-
atingere drepturilor fundamentale (de exemplu, percheziția domiciliară, interceptările și înregistrările audiovideo, accesul în sistemele informatice, prelevarea de mostre biologice în vederea efectuării expertizei ADN) proiectul va susține ideea autorizării acestora de către judecător, respectiv "judecătorul de libertăți". Autorizarea jurisdicțională a anumitor acte investigative reprezintă un important mijloc de control al dispunerii acestora, în vederea asigurării echilibrului dintre limitarea drepturilor fundamentale ale individului și interesul public ce impune desfășurarea acestor acte. În ceea ce privește audierea suspectului sau inculpatului în cursul urmăririi penale, se intenționează reglementarea posibilității înregistrării
HOTĂRÂRE nr. 829 din 25 iulie 2007 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190020_a_191349]
-
considerare câte puncționări venoase pot fi acceptate în încercarea de obținere a probelor de sânge pentru un protocol și să asigure înțelegerea clară a procedurilor dacă o branula devine nefuncționala în timp. Articolul 117 Dreptul participantului de a refuza proceduri investigative ulterioare trebuie respectat, cu excepția pct. V.6.3. ------------
ORDIN nr. 409 din 19 aprilie 2005 pentru aprobarea Ghidului privind investigatia clinica a medicamentelor la populaţia pediatrica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167829_a_169158]
-
considerare câte puncționări venoase pot fi acceptate în încercarea de obținere a probelor de sânge pentru un protocol și să asigure înțelegerea clară a procedurilor dacă o branula devine nefuncționala în timp. Articolul 117 Dreptul participantului de a refuza proceduri investigative ulterioare trebuie respectat, cu excepția pct. V.6.3. ----
GHID din 19 aprilie 2005 privind investigatia clinica a medicamentelor la populatia pediatrica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168875_a_170204]
-
vulnerabile (ZV); monitoring pentru ihtiofauna (IH); protecție habitate și specii (HS); convenții internaționale (CI); programul CAPM; *1) - pentru programul O: ^0) - frecvență de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariției fenomenelor de eutrofizare (mai - septembrie); *2) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operațional și este în funcție de cauză care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat; *3) - pentru programele R, CBSD: secțiunile situate în zone montane, frecvență în timpul iernii poate fi redusă
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
s-au înscris în valorile limită stabilite pentru calitatea apei și nu a apărut nici un factor nou de creștere probabilă a concentrațiilor acestor substanțe, programul de monitorizare se realizează conform OM nr. 44/2003. Notă: S - supraveghere, O - operațional, I - investigativ, R - referință, CBSD - cea mai bună secțiune disponibilă; IC - intercalibrare, P - potabilizare; ZV - zona vulnerabilă; M - moluște; HS - protecție specii și habitate; CI - convenții internaționale; CAPM - cunosterea impactului alterărilor presiunilor hidromorfologice asupra apelor. *1) - pentru programul I: monitoringul investigativ se
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
I - investigativ, R - referință, CBSD - cea mai bună secțiune disponibilă; IC - intercalibrare, P - potabilizare; ZV - zona vulnerabilă; M - moluște; HS - protecție specii și habitate; CI - convenții internaționale; CAPM - cunosterea impactului alterărilor presiunilor hidromorfologice asupra apelor. *1) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operațional și este în funcție de cauză care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat; *2) - pentru programul CBSD: frecvență în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitățile de acces; *3) - secțiunile
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
elementele fizico-chimice (fără SP-MO). *) - se va face întâi un screening, după care în caz că se găsesc SP în apă se vor face analize cu frecvență de 12/an. **) - funcție de frecvență prevăzută în TNMN. Tip de monitoring: S - supraveghere, O - operațional, I - investigativ, R referință, CBSD - cea mai bună secțiune disponibilă; IC - intercalibrare, P potabilizare; ZV - zona vulnerabilă; M - moluște; HS - protecție specii și habitate; CI - convenții internaționale; CAPM - cunosterea impactului alterărilor presiunilor hidromorfologice asupra apelor. *1) - pentru programul O: ^0) frecvență de
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]
-
HS - protecție specii și habitate; CI - convenții internaționale; CAPM - cunosterea impactului alterărilor presiunilor hidromorfologice asupra apelor. *1) - pentru programul O: ^0) frecvență de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariției fenomenelor de eutrofizare (mai - septembrie); *2) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operațional și este în funcție de cauză care a determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apă analizat; *3) - pentru programul CBSD: frecvență în timpul iernii poate fi redusă în funcție de posibilitățile de acces; *4) - numai
MANUAL din 13 ianuarie 2006 pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180112_a_181441]