557 matches
-
față a tovarășului Cameniță a continuat. Se petrecea cu o încetineală de melc, dar era ceva neîntrerupt și ireversibil. Tot ce făcea pentru „a transpune în viață“ linia partidului făcea în silă, de mântuială, făcea fără să mai creadă o iotă în adevărul acestei căi, făcea simulând. Insul cel nou, care tot creștea în el, îl disprețuia profund pe el, cel de până atunci, și tot ce ținea de el, cel de până atunci. Tovarășul Cameniță, noul Cameniță, deja căuta cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cititor, cu condiția de a fi un cunoscător relativ bun al operei lui V.Cr., poate deveni coautorul, editorul romanului genial, reproducând pasajele potrivite. La început, desigur, nu se va înțelege nimic, după cum nici cei de la vamă nu vor pricepe o iotă citind de pe liste cu glas tare, stupefiat... Mersul la cinema cu Jeni... La cules de jir cu școala... Plimbarea cea mai lungă prin Clujul studenției... La „Patria” vizionând, cu tanti Tony și Doina, Umbrelele din Cherbourg etc. etc. Înainte ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
clătină din cap: — Frate, dacă te-ar auzi părintele Bernhard, nu te-ar mai primi la Împărtășanie. Sunt un bun creștin, reluă Conrad cu pasiunea lui rece. Sunt un bun fiu al maicii noastre Biserica și nu mă abat o iotă de la spusele ei. Dar faptele vorbesc. Încet-Încet oame nii se vor convinge de adevărul pe care Îl spun eu acum. Numai că pentru unii va fi prea târziu și va curge Încă mult sânge de pomană. Frate Bertold, un stăpânitor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
m-au adus În asemenea stare, prin Înșelăciune infamă! — Degeaba mă bănuiești, nobilă domniță. Nu eu am pus la cale această infamie, cum o numești domnia ta. Ca dovadă, am venit să te salvez. — Minunat, răspunse Adelheid, care nu credea o iotă. Poruncește atunci să ni se dea cai, pentru mine și camerista mea, care a fost smulsă cu forța de lângă mine, ca să ne putem Întoarce neîntârziat la castel. Sunt sigură că ducele Își face mari griji și că a poruncit să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vor să ajungă mai sus. Chiar tronul l-ar pofti!“ Mi-am ascuțit urechile și, după două urcioare de vin pe care am poruncit să ni le aducă de Îndată hangiul, i-am dat a Înțelege că nu cred o iotă. — De când te interesezi tu de politică? Nu, mai mult ca sigur ai dat peste ceva! Vreo mică baroneasă sau cine știe ce altă fustă mai ispititoare decât a Hiltrudei. Hai dă-i dru mul, vin și eu cu tine. De mult nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
gânduri, au bătut palma și-au băut chiar "adălmașul". Mamei însă i-a dat de gândit. De unde a știut el, tocmai de pe gârlă că nouă ne-a ars șura? Asta nu putea nimeni să răspundă. Tata, n-a crezut o iotă din cele ce se zvoneau. A achitat prețul șurii Grecului și acesta bucuros a scăpat de rigorile legii. Femeile mai spuneau că focul a fost pus ca blestem, al unora certați cu legea, cărora tata nu le-a putut mereu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o zi la dânsa un stoc întreg de exemplare din Paradisul statistic de Ion Călugăru, carte despre care dânsa spunea că era interzisă. Mi-a dat și mie un exemplar, în care mi-am vârât nasul fără să pricep o iotă: așa e literatura modernă, mi-am spus, dar fără vreo dorință de a deveni și eu „modern“. Într-una dintre camerele ce luaseră locul trufașului castan, se instalaseră două „studente“ venite din Târgoviște, care de asemeni se îndeletniceau cu prostituția
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a câtorva copii cari strigau în gălăgie pe: on, mislete, ucu: omu; pocoi, on, mislete, ucu: pomu. Băieții mai înaintați la învățătură, când voiau să-și zică ceva care să nu fie înțeles de profani, comunicau între dânșii astfel: az, iotă, lude, az, pocoi, râță, ucu, naș, est [= Ai la prune] și cellalt îi răspundea: naș, est, buche, az, tferdo, est, pocoi, on, pocoi, az [= Ne bate popa]. Cei de la bucoavnă râvneau la dânșii cum vorbeau păsărește.“ (Școala acum 50 de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Opoziția dintre ortodoxie (fără sensul confesional de azi) și gnosticism se reflectă În opoziția dintre apostolul Petru și Maria Magdalena. În Evanghelia Mariei, Petru are un complice, pe apostolul Andrei, care, la capătul revelației Mariei, mărturisește că nu crede o iotă din spusele acesteia. Petru, „politicos”, reia aserțiunea fratelui său: „Oare [Domnul] să fi vorbit În taină unei femei fără ca noi să știm nimic?” Conflictul dintre Petru și Andrei, pe de o parte, și Maria Magdalena, pe de altă parte, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
notele abundente, monumentale și savante, din subsolul traducerii. Care este importanța moștenirii patristice pentru viața spirituală a unui român oarecare ? Ea nu Înseamnă În același timp o Îndepărtare de tradiția masoretică ? CB: Părinții au interpretat, ei n-au schimbat nici o iotă din textul LXX. Și au interpretat LXX În sens cristologic, În lumina evenimentului pascal. LXX a fost Vechiul Testament al Întregii creștinătăți pentru o periodă de opt secole; Vulgata lui Ieronim s-a impus foarte târziu În Occident. După venirea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
pare, impresia unui om „atât de delicat și de modest”, nu mai pleacă În nici un fel urechea la „societatea civilă”, Ana Blandiana a organizat o conferință publică cu puterea și cu președintele. Conferință care, bineînțeles, nu a schimbat cu o iotă starea de fapt, fostul partid al lui Maniu, ca și cele aliate lui oferind spectacolul, penibil În continuare, al unei nesiguranțe politice, al luptelor interne și incompetenței administrative crase, epuizând rapid acel formidabil vot de Încredere pe care-l primiseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
amintesc de o întîlnire cu profesorul Al. Dima la Piatra Neamț, unde venise pentru sesiunea de comunicări Alecu Russo. Știu că l-am găsit în restaurantul hotelului, la o masă dinspre geam, că i-am dat întrebările de interviu, dar nici o iotă din cele ce am discutat. De asemenea, nu de mult, am căutat să-mi amintesc de vizita pe care i-am făcut-o la Piatra, lui șlică, împreună cu Marlena, viitoarea lui nevastă. N-am reușit decît să stabilesc că am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
specialiști în producția sticlei, la finele secolului XVII se odihnesc în cimitirul satului de acolo, alături de nepoții și strănepoții lor, Urszuly Arpad, Raduly Gyorgy și Strezoly Iștvan, nepoți care la data trecerii în neant nu numai că nu știau o iotă românește, dar nici măcar nu aveau habar că străbunicii lor ce veniseră cândva pe coclaurele săcuiești fuseseră români de sub crestele Făgărașului. Iar acolo în valea Bâlii nu mai există decât amintirea unei fabrici de sticlă, constând într-o grămadă de pământ
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aleatoriu, „necazuri penibile, care s-au mai Întâmplat și altora, absurde, bineînțeles, datorate Însă istoriei, la fel de absurdă, de aleatorie, de „Înnebunită!”, ci erau, deveneau astfel, prin actul meu voluntar și lucid, pe care nu l-am dezis nici cu o iotă În cele două decenii de marginalitate socială și literară care au urmat; altceva decât o „Întâmplare”! Creasem o simetrie acelei posturi din anii adolescenței, o simetrie de destin și În felul acesta, eu credeam În anii aceia dificili ai marginalizării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
despre care scriu de bine îmi spun că înțeleg adânc lucrurile, că vocea mea e necesară în concertul criticilor, că aduc un dram de raționalitate etc. Cei despre care scriu cu rezerve mă consideră un matematician care nu pricepe o iotă din ce vede pe scenă, unii îmi răspund acid prin reviste, alții nu mă mai invită la premierele lor... Sincer să fiu, nu mă consider încă profesionist, ci doar avizat, cum spui. Dar mă bucur că mi se acceptă cronicile
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Într-un roman al lui Dessila un personaj epatează societatea cu citate din Shakespeare în original. Necunoașterea limbii lui Voltaire era o rușine și un subiect de bârfă. La Topârceanu, Zoe, nevasta lui Mișu Șt. Popescu, „franțuzește nu știa o iotă” și intra în gura lumii. După război, accesul la carte e mai popular, dar calitatea elevilor și a profesorilor scade. Cel puțin așa rezultă din Cartea nunții. Elevul Bobby de la „Lazăr” e ignorant față de Dan și Mircea din La Medeleni
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
În biotehnologie sunt implicate multe firme și concurența e mare. De aceea sunt atât de precaut. S-au furat foarte multe informații în ultima vreme și am avut neplăceri. Ea strâmbă puțin din nas, lăsând impresia că nu credea o iotă din ce-i spuneam. Păi, și tu lucrezi la calculator și n-ar zice nimeni că te ocupi cu așa ceva, am accentuat eu. A bătut o vreme darabana cu vârful degetelor pe dinții de sus. — Dar asta e treaba mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
munca mea era în zadar. — La ce bun să citesc visele astea vechi din cranii? am întrebat-o pe bibliotecară. Știu, mi-ai mai spus că asta e treaba mea. Dar ele trec prin mine și-atât. Nu pricep o iotă. Și cu cât citesc mai multe, cu atât mă simt mai epuizat fizic. Cu toate astea, citești ca un posedat. De ce? Nu știu, am zis clătinând din cap. Poate mă concentrez atât de mult ca să umplu golul din mine. Știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mare adeptă a modului în care inconștientul se exprimă în imagini onirice, îmi cerea să-i duc un vis în fiecare săptămână ca să-l putem interpreta, dar accentul ei era atât de puternic, încât jumătate din timp nu înțelegeam o iotă; în plus faptul că nu mai visam făcea aceste sesiuni aproape insuportabile. Dar Jayne continua să insiste (și mai și plătea) să particip în continuare, așa că era mai simplu să îndur orele cu pricina decât să fiu terorizat pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
rol decisiv în viața bisericii și a culturii naționale, deoarece el a reprezentat simultan preparandia teologică a românilor-bănățeni, iar pe de altă parte a fost deșteptătorul conștiinței și limbii românești, întrucât ,,singură a stat această școală, singură, în care nicio iotă ungurește nu se propunea. Singură, care turna suflet românesc și în care se făureau armele spirituale contra atacurilor dușmanului risipitor de limbă și credință.” O altă lege școlară, adoptată în 1868 la inițiativa ministrului Ötvös într-o manieră liberală, consacra
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ci în sensul de tehnică a spectacolului), dar fără nici o legătură cu misterele reale ale perversității umane. Nu fac aceste precizări pentru a-i descuraja pe eventualii spectatori : m-am simțit bine la Pescuit sportiv, deși n-am crezut o iotă din ce vedeam. Le fac pentru că mi se pare important de stabilit că filmul lui Sitaru e un simplu exercițiu, în condițiile în care ne momește în fel și chip să-l luăm drept mai mult decît e. în el
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de om cinstit și corect, de ceea ce trebuie să faci, fără să lovești în interesele altora, și să te înalți atât pe tine cât și pe semenii tăi din punct de vedere moral. Omul de caracter nu se abate nici o iotă de la linia dreaptă a vieții, nu șovăiește. Când zicem: «om de caracter», înseamnă că e vorba de un om statornic, de un om dintr-o bucată, de un om de bronz. Noi, creștinii, avem modelul prin excelență de caracter moral
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
suporta durerea, la nesfârșit. Am văzut că se discută despre capacitatea omului de a îndura durerea. E o prostie, n-ai cum să ți motivezi creierul să refuze durerea, să o trateze ca și cum nu ar fi. Așa că nu cred o iotă... Mă rog, dacă discutăm despre filme, atunci este în regulă, privitorul dorește ca personajul principal să treacă prin toate necazurile, eventual să fie și tăiat în bucăți și să se asambleze la loc. La final, se sprinde lumina și fiecare
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nu-și dădu seama când pătrunsese în mare, în căutarea fetei. Nici nu-și dădu seama că se avântase brusc înspre larg. — Nu înțeleg, Clara! îmi spune Eduard, încruntat. E foarte frumos ce ai scris aici, dar nu înțeleg o iotă! Ce înseamnă chestia asta? Ce-i cu fata aia? Nu înțeleg! Mă uit la el surprinsă, apoi îmi plimb privirea enervată pe pe reți. Suntem la el acasă. Am venit la el, așa cum i-am promis, ca să-i dau să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și tu te vei rata alături de noi, te vei sufoca, despre faptul că ea simte de mult că se sufocă și nu mai rezistă, despre ce monstru sunt eu prin faptul că sunt un ins oarecare... N-am priceput o iotă! Tot timpul își dorea mai mult, și mai mult... Niciodată nu era mulțumită cu ce avea. Mai ales cu mine... Clara ar fi vrut să-l întrerupă, însă nu izbutea să-și găsească vocea. Vocea ei se împotmolise înlăuntrul ei
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]