1,406 matches
-
țară, floarea teilor e-n toi, când mai cântă eminescu, când mai vine pe la noi, când coboară de pe ceruri dinspre marele întins să mai vadă-această țară cu de dorul ei, nestins. când cobori prin muții tăi, când treci pe la ipotești, să ne dai un semn și nouă, la o gură de povești, treci pe vânturi, treci pe lună, treci pe toamne călătoare, domnul poeziei noastre, când te mai vedem noi, oare? arzi pe gânduri în ospiciu și te stingi ca
EMINESCU, COLŢ DE RAI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346443_a_347772]
-
voce superbă. În societatea aleasă pe care o vizită, din cauza acestor calități superioare, făcea umbră întotdeauna în jurul celorlalte femei”. Nemuritoarea muză eminesciana s-a născut în Năsăudul ardelean în ziua de 22 aprilie 1850, în același an în care la Ipotești s-a nascut “Luceafărul poeziei românești”, Mihai Eminescu. Tatăl Veronicăi, Ilie Câmpeanu, a fost un erou al luptelor conduse de Avram Iancu și a murit în urmă rănilor căpătate în lupta. Mama, Ana, rămasă văduva, s-a mutat cu cei
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
a Simpozionului Internațional ,,Grigore Vieru, poet al sufletului românesc”, a cărui organizare exemplară se datorează consecvenței și devotamentului directorului Liceului cu Program Sportiv Botoșani, prof. Huncă Ioan. Periplul botoșănean cuprinde și o vizită acasă la Eminescu, la matca poeziei, la Ipotești. Veșnic îndrăgostit de poezia eminesciană, în semn de recunoștință, maestrul Eugen Doga va dona Memorialului Ipotești - Centrul Național de Studii ,,Mihai Eminescu” înregistrarea video a întregului spectacol de balet ,,Luceafărul”. Maestrul a fost încântat de prestația de excepție a profesioniștilor
CEL MAI MARE COMPOZITOR CONTEMPORAN S-A ÎNTÂLNIT CU ELEVII A DOUĂ LICEE DIN BOTOŞANI. EVENIMENTUL ORGANIZAT DE ASOCIAŢIA REGAL D' ART de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371716_a_373045]
-
și devotamentului directorului Liceului cu Program Sportiv Botoșani, prof. Huncă Ioan. Periplul botoșănean cuprinde și o vizită acasă la Eminescu, la matca poeziei, la Ipotești. Veșnic îndrăgostit de poezia eminesciană, în semn de recunoștință, maestrul Eugen Doga va dona Memorialului Ipotești - Centrul Național de Studii ,,Mihai Eminescu” înregistrarea video a întregului spectacol de balet ,,Luceafărul”. Maestrul a fost încântat de prestația de excepție a profesioniștilor orchestrei Filarmonicii Botoșani din concertul de vineri seara avându-l la pupitru pe admirabilul dirijor și
CEL MAI MARE COMPOZITOR CONTEMPORAN S-A ÎNTÂLNIT CU ELEVII A DOUĂ LICEE DIN BOTOŞANI. EVENIMENTUL ORGANIZAT DE ASOCIAŢIA REGAL D' ART de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371716_a_373045]
-
de aproape două luni, mai precis de la desemnarea catindaților (repet, totul se face la limita driblării legii prin corturi cu poze cât roata carului, în care se trudește din greu la sondarea până la prostire a opiniei publice), pentru că în comuna Ipotești, presupusa comună natală a lui Mihai Eminescu, obligatoriul bairam electoral s-a lăsat cu victime omenești, un mâncău din aceia mulți de care patria nu duce lipsă, fiind ucis de un afurisit de mititel, așezat de-al dracului pieziș în
STATORNICIA POLITICII ROMÂNEŞTI ÎNTRE MITITEI ŞI MITITICA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369214_a_370543]
-
1882-04-09 Extenuat și bolnav, cu rănile de la picioare gata să se redeschidă, cu tot tratamentul de la Constantă, Eminescu îi trimitea puțin ajutor atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și mai rău, că nu îi
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
este că M. Eminescu va fi citit poeziile lui G. Marchiș întrucât periodicele ardelene circulau la Cernăuți. Aerul "preeminescian" al poemelor lui G. Marchiș și sonoritatea limbii pot fi rolul "frumuseții" limbii din zona Sătmar-ului pe care însuși poetul de la Ipotești l-a apreciat, mai târziu, în articolele sale. Ba mai mult, cele două titluri Rămâi, străinătate și Din străinătate ale lui G. Marchiș par să-l fi făcut pe poet să adopte titlul său din grupajul de poezii trimise la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après Eminescu. Communications présentées au Colloque de 12-15 mars 1975, à l'Université de Paris-Sorbonne. Volum îngrijit de Dim. Păcurariu. Iași: Junimea, 1978, 351 p. (Eminesciana; 14) * MARIN, I.D. Eminescu la Ipotești. Iași: Junimea, 1979, 240 p. (Eminesciana; 15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana; 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
comentarii de Eugeniu Safta-Romalo. Iași: Junimea, 1994, 327 p. (Eminesciana; 57) * ZUGUN, Petru. M. Eminescu. Fascinația izvoarelor Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana; 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de credibil ca Tăriceanu, mirat parcă de actele pe care o justiție, atît de dubioasă și controversată, le produce sub autoritatea sa mult prea civilizată. Cît de reconfortantă e în această atmosferă de generalizat vinovată confuzie reîntîlnirea cu limpede eminescianul Ipotești! (Nu fără se-nțelege sentimentul stînjenitor că, iată, deși numim, arătăm cu degetul spre forțele remanente ale dictaturii, evadăm noi înșine, comod, în clipe anesteziante. Realmente necesare firii noastre întru armonie, dar...) Ei bine, chiar și refugierea fericită în ființa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
poetului mai păstrează încă ceva din disconfortul pe care aceeași dictatură ni-l producea, servindu-se de numele poetului (aniversat sau comemorat la date fixe, concurînd cu cele de 23 august și 1 mai). Mai mult: în recenta descindere la Ipotești a apărut în peisaj total nefotogenică figura celui care (academician iliescian acum) jucase ca mahăr de televiziune în tensiunea mineriadei un rol la fel de condamnabil ca al comanditarului său bolșevic. Să trecem. Și să observăm cu admirație că, în manifestările de-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
total nefotogenică figura celui care (academician iliescian acum) jucase ca mahăr de televiziune în tensiunea mineriadei un rol la fel de condamnabil ca al comanditarului său bolșevic. Să trecem. Și să observăm cu admirație că, în manifestările de-acum o săptămînă de la Ipotești, festivismul n-a mai cîntat defel pe vechile alămuri. Oricît aș mima cartea falsei modestii, clipa în care mi s-a oferit aici, în empireul poeziei o distincție pentru anii (mulți) de pictură a fost una realmente onorantă. Se aflau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și cum trebuie valorificat? 13.3. Îndărăt În timp, În căutarea poeziei La un sfârșit de săptămână din luna mai, urc cu ai mei În mașină, cu gândul să pornim la drum. „Unde să mergem, unde să mergem?” „Hai la Ipotești”, Îmi spuse fiică-mea dintr-a șaptea, ce tocmai a dat teză cu un subiect din „Doina” lui Eminescu. Ce idee bună, nici eu nu apucasem să văd memorialul bine-cunoscut. Ieșim dinspre Iași pe la Metro și nou-Înființatele autoshopuri și trecem
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
noastră (!) constau În faptul că pe atunci nu realizam Întreaga dimensiune a acestei stări. . Dedic rândurile ce urmează fostului meu profesor, Gheorghe Scarlat, la un an de la trecerea sa În lumea celor drepți. Mulțumim muzeografului (real) Maria Casian de la Memorialul Ipotești, care ne-a Înlesnit intrarea În atmosfera spirituală eminesciană evocată (secvențial, vulgar și naiv) În cele ce urmează. Pentru cei care nu știu ori au uitat, acest titlu e un slogan clamat În perioada comunistă. Nume generic dat șefului colectivului
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
autohtone, nord-dunărene. Vestigiile descoperite sunt dovada existenței în regiunile extra-carpatice, ca și în restul teritoriilor daco-romane a unei dense și statornice populații de agricultori, crescători de animale și meșteșugari. Culturile acestei perioade sunt: Costișa, Botoșana, Hansca, în Moldova și Basarabia, Ipotești, Cândești, în Muntenia, Bratei,Țaga, Bihor, în Transilvania și în nord-vestul Daciei. Această civilizație și spiritualitate veche românească, din secolele IV-VI, este unitară, consecință a unei evoluții identice social-economice și etno-lingvistice în regiunea nord dunăreană și a legăturilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
SCRIERI: Tavernale, București, 1941; Pelerinul serilor, București, 1942; Arhipelag, București, 1943; Manifest liric, București, 1945; Moartea lângă cer, București, 1946; La trântă cu munții, București, 1949; Candidatul, București, 1950; Timpii de aur, București, 1951; Pâinea păcii, București, 1951; Noaptea de la Ipotești: două episoade, București, 1957; Cazul doctor Udrea, București, 1959; Baritina, București, 1965; ed. (Când simți cum moare vântul), București, 1972; Poezii, București, 1969; Poeme florivore, București, 1972; Starea de urgență, București, 1972; Strigoaica și casa nebună, București, 1973; Arcul biologic
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
ordin social-istoric și național încărcându-se de toată semnificația regăsirii într-un mesaj al permanenței, dincolo de tranzitoriul și conjuncturalul vieții: „Sub cer festiv de zodii nebunești/ În liniștea dintâi, revelatoare/ Ca sens suprem ce mângâie și doare / Cuvântul s-a-ntrupat la Ipotești.” Nu mai puțin interesant este și prozatorul, care pare că se ignoră. O atentă disecție psihologică, o trecere rapidă spre registrul simbolic, un simț de observație ce străbate dincolo de aparențe, căutând parabola, sunt vizibile în proze precum Miguel (1961) și
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
Științe Filologice din România, este și membru în consiliul de conducere al Societății „Limba noastră cea română” din Republica Moldova, coordonator al Centrului de Cercetări „Logos”, coordonator al programului de cercetare „Studii eminesciene” la Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” din Ipotești, membru în colectivul de redacție al publicațiilor „Analele Universității «Al. I. Cuza»”, „Limba română” (Chișinău). Prin originalitatea și îndrăzneala cu care regândește structura gramaticală a limbii române și repune stilistica în discuție ca funcție a semanticii aplicate, I. ocupă un
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
Emil Manu. Apar, de asemenea, și texte critice sau istorico-literare mai ample, îndeosebi cu ocazia unor comemorări: Francisc Păcurariu, Centenarul Liviu Rebreanu, Al. Raicu, Liviu Rebreanu la centenar, Anda Raicu, Hasdeu - marele necunoscut, Al. Piru, Călinescu și Eminescu, I.D. Marin, Ipotești - soarta unei case. Deși își continuă apariția mai bine de un deceniu, după 1992 R.p. își pierde treptat interesul pentru literatură. Dintre cei care au contribuit la realizarea revistei foarte activi au fost, de-a lungul vremii, Nicolae Docsănescu, Anda
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
și aderența la ideologia carlistă și la Frontul Renașterii Naționale. Alt număr (19/1939) este dedicat memoriei lui Mihai Eminescu, prin articole de N.N. Răutu (Poetul gândurilor răzlețe), Constantin Iordăchescu (Stabilirea adevărului), D. Furtună (Statuia lui Eminescu), I. A. Marin (Ipoteștii copilăriei lui Eminescu) ș.a. Cu poeme sunt prezenți Dumitru Baciu, Maria Gașpar ș.a. Lui Tiberiu Crudu îi aparțin însemnările intitulate Câteva observații dintr-o călătorie de studii în Germania, decise în ce privește sesizarea ascensiunii fascismului. Seria a treia aduce în prim-
ROMANUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
dincolo de Prut”, ce a reprezentat deschiderea către literatura și breasla scriitoricească din Republica Moldova. În 2000 se remarcă interesul special pentru popularizarea programului național consacrat lui Mihai Eminescu, consemnându-se detaliat sesiunile științifice, volumele omagiale, festivitățile desfășurate în „Zilele Eminescu” de la Ipotești și Botoșani, emisiunile filatelice și numismatice etc. Binevenită este și inițiativa de a se tipări lista anuală a lucrărilor sponsorizate de stat. Alți colaboratori: Dan Simonescu, Marina Preutu, Ileana Băncilă, Ion Scurtu, Radu G. Țeposu, Gheorghe Lăzărescu, Virgiliu Ene. V.T.
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
1944, Focșani), poetă. Este fiica Victoriei și a lui Costan Scripcari, țărani. A absolvit Școala Normală la Cernăuți în 1922. Se căsătorește și pleacă la Viena, ca funcționară de bancă. Rămasă curând văduvă, se întoarce în România, fiind învățătoare la Ipotești (Suceava) și Cozmin (Cernăuți). Împreună cu Lazăr Munteanu, noul ei soț, și cu alți intelectuali din zonă întemeiază un cenaclu literar, desființat odată cu invazia sovietică. În 1934 editează la Plaiul Cosminului, în colaborare cu Neculai Pavel, revistă gândiristă „Plai”. M. a
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
sus i se subsumează o serie de (re)interpretări ale unor fapte biografice: relația cu tatăl, pe care M. îl percepe ca pe un „romantic” (imagine opusă celei acreditate, de ins pozitiv și mărginit), experiența erotică originară (pentru copila de la Ipotești), relația formativă cu Mihail Pascaly, boala și „pariul cu existența” pe care suferința îl provoacă, stimulând eonul contemplativ, episoadele pedagogului care descoperă, catalizează și îndrumă talente („vânătoarea de oameni”) ș.a. Discutabilă este - cum au observat toți comentatorii cărții - interpretarea relației
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
1934) și Facultatea de Litere și Filosofie la București (1936-1940). Activează ca profesor suplinitor la școli din Râmnicu Sărat, Târgu Jiu, Turnu Severin și București, profesor la licee din Slatina (1945-1948, 1951-1961, 1962-1974), la școlile elementare din Oporalu (1948-1951) și Ipotești (1961-1962), județul Olt. A mai fost lector la Institutul Central de Perfecționare a Personalului Didactic din Craiova (1974-1977). Și-a luat doctoratul în științe filologice la Universitatea din București, cu teza Conceptul etnofolcloric în scrierile lui Dimitrie Cantemir (1978). I-
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
acesteia în spirit. Și prin Nietzsche e explicată, de asemenea, poezia lui Eminescu: gânditorul german, care iubea pe cei care trăiau murind, e temeiul discursului despre poetul aflat sub semnul conștiinței morții încă din prima tinerețe, când dispare „iubita din Ipotești”, eveniment ce catalizează experiențele concrete ale existenței eminesciene. Instrumentele hermeneutice folosite de autoare în drumurile concentrice către „adevărul care se deschide” în abisul eminescian sunt, pe lângă cele dominante, heideggeriene, câteva concepte ale criticii franceze (J. Fourastié, Jean-François Lyotard, M. Clavel
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]