29,866 matches
-
pagini ale revistei, din moment ce introducerea mă avertiza că e vorba de o carte de specialitate arhitecturală. Si totuși am avut surpriza de a descoperi faptul că analiza de strictă specialitate trece într-un discurs apropiat de teorii ale sacralității spațiului. Ipoteza pe care o propune autoarea e inedită, tentantă poate, dar nu știu cît de convingătoare. În organizarea spațială a Bucureștiului, Dana Harhoiu descoperă un model prestabilit, legat de amplasamentul celor mai vechi biserici ale orașului, dispuse radial-concentric față de biserica Sfîntul
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
note recuperează pagini întregi de istorie literară, constituind o adevărată monografie a relației dintre Lovinescu și contemporanii lui, cu cercetări literare de o valoare covîrșitoare. Dar despre toate acestea se va scrie, fără îndoială, în revista noastră, la Cronica edițiilor). Ipoteza formulată cîndva de Z. Ornea - că aceste însemnări aproape codificate sînt de uz "strict personal", iar criticul le păstra în vederea unei prelucrări în memorii - se confirmă și aici. Dintre toate jurnalele interbelice pe care le-am citit, indiferent de formula
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
e mult mai aproape de ficțiunile tînărului Nabokov. În genere, proustianismul lui Alexandru George e revizuit prin Mateiu Caragiale, printr-o voință de a perpetua umbra sau taina și nu de a o pătrunde sau de a construi în jurul ei numeroase ipoteze. Asta se vede cel mai bine în episodul din Germania în centrul căruia se află italianul vital, sincer, comunicativ și totuși "plin de secrete", anarhizantul Mario, prieten și vecin de cameră al naratorului în pensiunea doamnei Pachel. La un moment
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
De aceea eu aș interpreta diferit sensul acestei minciuni: ea este menită să ascundă nu numai poliției, dar chiar și naratorului însuși, adevăratele cauze ale morții prietenului său și să lase enigma nerezolvată. Acolo unde naratorul proustian ar fi făcut ipoteze extinse și amănunțite, naratorul lui Alexandru George rămîne satisfăcut cu incertitudinea. Mutatis mutandis, atitudinea lui e asemănătoare cu aceea a povestitorului din Remember, care refuză să afle adevărul despre moartea lui Aubrey de Vere. Alexandru George a făcut o distinsă
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
Săndulescu nu e un titlu de ignorat. Scrisul atent la detalii de epocă, la documente de arhivă, la însemnările lui Duiliu Zamfirescu din bogata corespondență, pe care Săndulescu o consideră „una dintre cele mai relevante din literatura română", precauția construirii ipotezelor sub forma sugestiei atunci cînd datele lipsesc, preocuparea pentru descrierea evenimentului în context, toate acestea, adăugate la evidenta plăcere a povestirii, recompun nu doar un portret de scriitor, ci, în primul rînd, o epocă și alcătuiesc o metodă de a
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
Anglia), fusese dezamăgit: "... mă așteptam să aflu arme adevărate, nu o simplă emblemă" (ibid.). Dar ciudatul și poate falsul Aubrey era în mod cert bogat ("... trebuia să se bucure de mari mijloace..." - "trebuia" accentuează iarăși înclinația naratorului spre reverie, spre ipoteze visătoare, înclinație care definește tonul întregii povestiri). "Sunt vise..." - așa începe Remember, pentru a se încheia, simetric, cu o revenire a noțiunii de vis în relație și cu noțiunea de lectură: un eveniment trăit se transformă cu timpul într-o
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
o succesiune de întîmplări, dramatice sau comice sau chiar supranaturale (ca în basm de pildă). Marea excepție e desigur descoperirea modernă a naratorului necreditabil - de mărturia căruia cititorul trebuie să se îndoiască, încercînd să ajungă la adevărul ficțional voalat prin ipoteze și inferențe proprii. Paradoxul e că tot textul și numai textul, lacunar și mincinos sau "halucinat" cum e, trebuie să furnizeze materialul ipotezelor. Inferențele care apelează la date extratextuale nu sunt îngăduite. Cititorul e provocat să descopere adevărul din minciună
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
necreditabil - de mărturia căruia cititorul trebuie să se îndoiască, încercînd să ajungă la adevărul ficțional voalat prin ipoteze și inferențe proprii. Paradoxul e că tot textul și numai textul, lacunar și mincinos sau "halucinat" cum e, trebuie să furnizeze materialul ipotezelor. Inferențele care apelează la date extratextuale nu sunt îngăduite. Cititorul e provocat să descopere adevărul din minciună sau din iluzie: lucru care poate fi pasionant în cazul unei povestiri bine conduse. Naratorul din Remember e, cum am spus, creditabil "pînă
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
iar noi cei din bănci începusem deja pariurile și ne chinuiam să identificăm rapid orice frîntură de mimică din care s-ar fi ghicit cîștigătorul. Ne așteptam în primul rînd la o întrerupere bruscă și nemiloasă, care tot nu venea. Ipotezele erau și acum limitate: darea afară din sală, izbucnirea de enervare, mustrarea iritată. Între descrierea migăloasă a transformărilor lui a în poziție neaccentuată și acel grațios comentariu despre natura și destinul filologiei nu părea să fie vreo punte de înțelegere
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
Dragoș Bucurenci Este de neconceput că mai multe persoane să acționeze concertat în beneficiul alteia, cu care nu se află în relații apropiate, intime sau de prietenie, fără știrea acesteia, persoana care, prin ipoteză, nu doar că nu a determinat conduită celorlalți, dar nici nu va afla vreodată despre “binele” care i s-a făcut cu forța. :: de aici NU mai vrem puțină dreptate, vrem dreptate completă și mai ales o soluție de recuperare
Puțintică dreptate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82420_a_83745]
-
o sublimare a altor porniri, temeri, fracturi ale inconștientului. Yalom insistă, însă, că, “ascunsă și deghizată, curgând într-o varietate de simptome”, teama de moarte “este izvorul multora dintre grijile, tensiunile și conflictele noastre”. Pentru că nu poate recurge nici la ipoteza existenței unei ființe supranaturale, nici la ipoteza vieții veșnice, terapia existențialistă are puține instrumente la îndemână cu care poate combate teama de moarte. Dar tocmai aceste constrângeri fac acest eseu terapeutic mai seducător și mai captivant. Când își plânge prietenul
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
ale inconștientului. Yalom insistă, însă, că, “ascunsă și deghizată, curgând într-o varietate de simptome”, teama de moarte “este izvorul multora dintre grijile, tensiunile și conflictele noastre”. Pentru că nu poate recurge nici la ipoteza existenței unei ființe supranaturale, nici la ipoteza vieții veșnice, terapia existențialistă are puține instrumente la îndemână cu care poate combate teama de moarte. Dar tocmai aceste constrângeri fac acest eseu terapeutic mai seducător și mai captivant. Când își plânge prietenul mort, rătăcind prin pustiu (“Muri-voi oare
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
prea bine, chiar înainte de a se angaja într-o aventură sau alta, într-o încercare sau alta, că ea nu va duce nicăieri, că nu-i va lăsa, din nou, în gură, decît gustul binecunoscut al cenușii. (îndrăznesc să emit ipoteza freudiană că tocmai această ciudă neputincioasă ar explica limbajul amoros frust, - atît de surprinzător pentru un om de delicatețea lui - în legătura cu diverse femei pe care le dorește, limbaj care a stîrnit indignarea multor spirite pudibonde, și nu numai
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
ca stagiară? nu lipeai tu conștiincios lista cu întârziații, care totdeauna începea cu mine? dar fotomontajele de 23 August? dar vizitele Tovarășului? Firește că nu trântesc niciodată astfel de fraze, ci : - Om trăi și om vedea.... luăm în calcul și ipoteza asta... cine știe, o dată, poate, mai încolo ... Nu îmi pot îngădui nici un fel de defulări până nu se termină procesele și nu se face punerea în posesie pe măcar una din casele lui Caius Branea. Nu am recuperat până acum
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
a zeiței. în Odiseea, cântul XI, Homer descrie călătoria în lumea infernală a lui Ulise. Sigur, textul homeric nu are nici o legătură cu poemul mesopotamian. Dar motivul literar? Nu-l va fi preluat autorul Odiseei din bogata literatură orientală? Simplă ipoteză în absența unor dovezi de ordin documentar. în orice caz, consecințele nefaste ale absenței lui Ishtar de pe pământ sunt asemănătoare cu cele provocate de plecarea zeiței Demeter din Olimp în urma răpirii fetei ei Core de către stăpânul morților Hades (vezi imnul
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
în operă, a unei rigori de ordin ,subtextual". O astfel de rigoare, devenită sens, e singura care justifică, printr-o transcendență care nu are, propriu-zis, nimic transcendent, existența și care, mai mult, o și poate salva. E, oricum, formulată aici ipoteza unei ecuații, ale cărei necunoscute sînt lumea și arta. Adică, aglomerarea de forme și sensul. Ce le unește este structura lor care nu exclude vagul, ca dat fundamental ce explică fascinația. De n-ar fi el și de n-ar
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
text conduce către paternitatea mai degrabă a lui Alceu Urechia", întrucît ,nici una din povestiri nu se ridică la clasicitatea maestrului, dar tinde să-i semene"; ,nerămînînd loc pentru o analiză grafologică, aceea stilistică infirmă autenticitatea caragialiană". Subscriu fără ezitări, minus ipoteza privitoare la ,paternitatea mai degrabă a lui Alceu Urechia", pentru motive ce vor reieși în continuare. Cei care l-au cunoscut pe Vasile A. Urechia în anii din urmă ai vieții lui păstrează amintirea unui bătrînel firav și cu auzul
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
mesaj Ťocultť", lansat într-un moment al încremenirii absolute, al lipsei totale de orizont. O schimbare majoră era desigur previzibilă, dar nimeni în stare să-i conceapă timpul și modul. Asistam neputincioși la un ŤApus de soareť grotesc, confruntînd mental ipotezele actului ultim: fatalitate biologică, demisie, complot? într-o asemenea atmosferă, de așteptare confuză și de tăcere apăsătoare, adîncirea în studiul trecutului devenea un izvor al reconfortării morale. Mai ales studiul unor mecanisme ale schimbării, atunci cînd totul în jurul nostru părea
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
în Lunatecii, nici în Venin de mai. În schimb, e interesant că Vinea și Cocea sînt creionați fugar, dar recognoscibil, ca niște complotiști republicani, în prima parte a Cronicii.) Poate că aceste narațiuni fac parte dintre paginile arse de Vinea. Ipoteză nesigură: autorul Lunatecilor a păstrat capitolele referitoare la Nae Ionescu și "Camera Leoparzilor". Poate că, totuși, pe celelalte le-a distrus, dar pentru că ele n-ar fi rezistat epic dacă ar fi fost puse în paralel cu cele rescrise în
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
să-i prevină pe cei care l-au pus la cale și, poate, au internat-o ei înșiși, pentru a o izola, la balamuc? Romanul unei conștiințe bulversate sau romanul unei terori difuze și atotputernice? Nimic nu e sigur, ambele ipoteze pot fi la fel de îndreptățite și nu e deloc improbabil ca de fapt ele nici să nu se excludă, să fie două realități în același timp divergente și complementare, de nedespărțit. * * * Și nu e totul. Romanul se naște din aceste evocări
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
aș spune chiar adevărată vinovăție: nimeni nu e profet în țara lui, mai ușor e să fii "profet" cînd ești la Paris și la Chicago, sau chiar retras în creierii Carpaților. Dacă așa stau lucrurile, dacă acceptăm schița mea drept ipoteza de lucru, care sunt avantajele de înțelegere a canonului culturii românești din tot secolul XX? încotro mergem mai departe presupunînd că am dreptate, măcar parțial, în cele zise mai sus? Ei bine, dacă avem acest punct de referință, simultan ferm
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
Nu partea literară îl impresionează pe Panu, ci, ca pe cei mai mulți contemporani ai săi, cunoștințele științifice: , Acest lucru Ariosto îl spune în două versuri numai - el, așa de prolix. Pentru ce? Pentru că neștiind nimic asupra acelor regiuni și neavând măcar ipoteze cum avem astăzi asupra spațiilor interplanetare, nu putea nici să zică, nici să inventeze altceva decât focul etern, admis pentru infern. Cetiți toată partea în care este descris voiajul înainte de a sosi la Lună, și veți vedea câte detalii, câte
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
îi aparține tot lui: altfel, ce să caute în mapa lui? Numai că acest fapt nu constituie deloc o probă irefutabilă a paternității nuvelei sau, mă rog, a celor două capitole de început de proză. Dar, dacă am accepta totuși ipoteza aceasta, din ea ar decurge următoarele: 1. mai întîi, coautorii au creionat oral toată povestea, dovadă că titlul, Sus pe luciul Dunării, reflectă nuvela în întregul ei; procedeul ar semăna cu cel consacrat de Borges și Bioy Casares; 2. Vinea
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
s-a apucat s-o scrie primul, abandonînd-o după primele două capitole, deoarece strictul realism social nu-i este propriu; 3. Dumitriu a revizuit aceste capitole, a mai adăugat cinci, încheind prima parte a nuvelei. Nu putem evita, însă, o ipoteză care le anulează pe cele anterioare: pur și simplu, Dumitriu i-a dat lui Vinea dactilograma, cu intenția ca acesta s-o citească pentru a-i face observații; din diverse motive, poetul nu i-a mai restituit manuscrisul. Acest fapt
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
ce punct e limitarea scheletul lumii cum se înclină dând de știre surpareatu sapi egal înainte egal înapoiporți după tine tot ce e al tău și al morțiipe partea cealalat e răsăritulsau pivnițamasacrul speranțelor tale... V. SAU POATE O ALTĂ IPOTEZĂ, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017. Te-am aflat... în tăcerea crinilor din adâncul unde-mi arunc măștile. dincolo de gânduri, încovoiate de cuvinte, crește luminarea acceptării sau poate o altă ipoteză a iluziilor. Te-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]