2,833 matches
-
acolo sentimentele nelumești înfloresc de la sine. Chiar asta se întîmplă într-un tratat speculativ: etalarea cadențată a unor odăjdii conceptuale sugerînd existența unor misterii divine, dar niște misterii la care nu poți ajunge decît așa, pe calea abstracțiunilor, etalarea aceasta iscă o reverberație fantasmatică ce merge mînă în mînă cu credința propriu-zisă. Ce înseamnă asta? Un lucru foarte simplu: jargonul filozofic are o funcție liturgică, credința cititorului hrănindu-se din concepte cu aceeași ardoare cu care un mirean, bătînd mătănii în timpul
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
imagini, după cum imaginile sunt infuzate în sens, printr-o incantație a cuvintelor ce nu uită a se confesa ele însele, adică a se compune într-o atitudine a propriei lor condiții existențiale ca atare, aparent destructurată, aparent supusă unei improvizații iscate din blazare sau doar inocent jucăușă: "Așa, deci, scrisul ca osîndă. Și îl găsești astfel pe unul / vorbind despre / salvare, într-o piață, după mulți ani, în el toate sunt elocvente, / numai partea aceea nepreocupată de vreun sens se joacă
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
rezonanța ei sufletească. Mai mult, prozatorul nu excelează în detalii, ci în scrutarea răsunetului lor interior. Tocmai de aceea, în mod paradoxal, la Proust descrierea detaliată nu cere lux de amănunte. El nu încarcă fraza cu informații, ci cu tribulațiile iscate pe marginea lor. Altfel spus, scriitorul nu înmulțește detaliile, ci le dilată. Așa se face că scrisul lui e prozastic fără să fie prozaic. Lectura unei astfel de proze neprozaice are un efect terapeutic: te lecuiește de obsesia pierderii timpului
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
au loc în zăpușeala unei terase din capitală, iar prima scenă a țării (sic!) e Roma spre care duc toate drumurile, Patul lui Procust e un roman bucureștean. Imaginea construcțiilor neferite, care prăfuiesc jumătate de stradă, și încurcă cealaltă jumătate, iscînd sudalme de la pieton la automobilist, nemaivorbind de colocatar, n-are cum să nu ne fie familiară. ?iganca vînzînd porumb fiert, "neîndoios" (bucureșteanul nostru știe!), în cazanul de rufe. Străzile frumoase din spatele Bulevardului (în curînd se va întreba, din păcate, care
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
știe să nu amestece relația personală care îl leagă de un om de diferența ideologică care îl desparte de el. Cu alte cuvinte, știe cînd tensiunea ivită între doi oameni e provocată de o chestiune de principii și cînd e iscată de un conflict uman. De exemplu, Tismăneanu are tactul de a nu intra în corul adversarilor lui Sorin Antohi și nici în cel al denigratorilor lui Paul Goma (caz iscat de publicarea Săptămînii roșii). Îi cunoaște prea bine pe amîndoi
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
e provocată de o chestiune de principii și cînd e iscată de un conflict uman. De exemplu, Tismăneanu are tactul de a nu intra în corul adversarilor lui Sorin Antohi și nici în cel al denigratorilor lui Paul Goma (caz iscat de publicarea Săptămînii roșii). Îi cunoaște prea bine pe amîndoi pentru a nu le mărturisi fiecăruia, între patru ochi, rezervele. Una peste alta, o carte care se citește ușor și cu plăcere, în paginile căreia cititorul poate vedea cum doi
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
fără a se fi încheiat încă, cu zeci de titluri de articole și sute de pagini. Daniel Cohn-Bendit, nereușind să-l determine pe romancier să se exprime și explice pe măsura așteptărilor, a încercat să caute el cauzele profundei tulburări iscate în Germania de Eumenidele. Germanii - afirmă Cohn- Bendit - s-ar simți "deposedați" prin romanul scriitorului americano-francez de monopolul pe care credeau a-l fi deținut asupra confruntării cu cumplitul lor trecut în timpul celui de-al Treilea Reich. Dacă Littell însuși
Început de primăvară literară by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8640_a_9965]
-
Simona Vasilache Făcută să fie citită departe de locul în care a fost scrisă, în cu totul alte stări de spirit și iscînd, în imaginația fiecăruia, geografii pe care nimeni nu le poate prevedea, literatura are, din toate artele, afară, poate, de muzică, relația cea mai puțin apropiată cu decorul. Sigur că există, în jurul fiecărui poet, bunăoară, cercuri-cercuri de peisaje, unele reconstituite după
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
toate acestea, problemele teoretice globale pe care le ridică, atât la nivel metodologic și epistemologic, cât și din punct de vedere estetic și etic, nu par să fi făcut obiectul vreunui studiu de ansamblu. În domeniul muzicii termenul diversitate a iscat o pală reflecție, a cărei conceptualizare și teoretizare, ce nu și-au stabilit încă primele jaloane, s-au rezumat la problemele de inventar și, eventual, de distribuție, luându-se de obicei în considerare funcționarea sistemelor, mizele în planul resurselor și
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
impun nu numai recursul la criterii din zona esteticului, ci și repere ce țin de categoria eticului ori antropologicului. Exaltările, cât și surdinările arbitrare s-au dovedit, inevitabil, contraproductive. De pildă, minimizarea genului etnicist, cu o anume finalitate identitară, a iscat o reacție inversă, de maximizare a angajării actorilor, în special impresariali, întru obținerea recunoașterii unor limbaje sonore noi sau intens resuscitate. Paralel, a apărut o nouă mentalitate care dorește să țină mai mult seama de diferitele componente ale diversității. Acest
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
plăcerea este o exaltare irațională, care rezultă din ceea ce pare a fi demn de alegere. O muzică bună e suficientă pentru a ne alunga suferința din trup și tulburările din suflet, ca să ne procure plăcere. De multe ori simpla plăcere iscată de o bucată muzicală preferată constituie ultimul refugiu al sufletelor complicate. Dar plăcerea se educă. Se exersează. Așa se face că ea nu este în sine un bine, ci un semn al unui bine dobândit. Numai așa plăcerea se transformă
Ascultând muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84203_a_85528]
-
premiul meu l-am decernat unui absolvent, Corneliu Gheorghiu, elev al profesorului Musicescu, un băiat plin de talent, care cred că va avea un viitor frumos în arta pianistică. În acest chip s-a încheiat și acel conflict, care se iscase între noi două. Ajung la un punct foarte important al acestor memorii. Este vorba despre scrierea primului concert de pian în stil românesc, scris și compus pentru mine de Sabin Drăgoi. Ideea venea de la mine, iar Drăgoi după ce cumpănise bine
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
care o practică, ci un amănunt mai degrabă biologic: fiziologia gîndirii umane. Nimeni nu poate gîndi rîzînd în hohote sau țopăind de bucurie. Firul filogenetic al speciei nu ne-a dat privilegiul gîndirii senine. Unde apare un gînd, acolo se iscă o tensiune. Tocmai de aceea gîndirea e un act iremediabil încrîncenat. Procesele subiacente pe care le presupune meditația duc inevitabil la încropirea unei mine îngîndurate. Așadar concentrare, încordare, într-un cuvînt crispare. Mimica unui asemenea om îți oferă orice altceva
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
Bratu Iulian Oana Stănciulescu a vorbit, miercuri, despre războiul iscat în jurul procesului de privatizare a CFR Marfă. Realizatoarea tv a arătat că "nu noi", ci însuși Traian Băsescu a implicat Consiliul Suprem de Apărare a Țării în acest proces. Traian Băsescu a spus că nu vrea 51%, ci vrea să
Oana Stănciulescu: "Nu înțeleg jocul lui Băsescu, e ceva la mijloc" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77585_a_78910]
-
Iordachescu Ionut Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pe Constantin Grăjdan Balaban, fostul director al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC). Procurorii acuză că l-a favorizat pe Adrian Năstase în dosarul ”Trofeul Calității” când a trimis Instanței Supreme o adresă prin care infirma existența prejudiciului pentru care a fost condamnat fostul premier. Miza condamnării lui Grăjdan este mare. Dacă Instanța
Miza trimiterii în judecată a lui Grăjdan. Ce lovitură poate primi România de la CEDO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77755_a_79080]
-
Năstase în dosarul ”Trofeul Calității” când a trimis Instanței Supreme o adresă prin care infirma existența prejudiciului pentru care a fost condamnat fostul premier. Miza condamnării lui Grăjdan este mare. Dacă Instanța îi va da însă câștig de cauză directorului ISC, Adrian Năstase poate câștiga procesul de la CEDO. Conform documentului semnat de Grăjdan, Inspectoratul nu ar fi înregistrat vreun prejudiciu financiar - contabil și nu s-ar fi putut constitui parte civilă în procesul penal. Dacă i se dă dreptate lui Grăjdan
Miza trimiterii în judecată a lui Grăjdan. Ce lovitură poate primi România de la CEDO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77755_a_79080]
-
oră/ Tîlharul din Connecticut."? Care, pirat de soi, cum îl arată portretul lui Dan Stanciu, îl dezbracă pe sărmanul pelerin pinguin și-i face vînt din tren pe geam. Povestea, însă, se ridică și merge mai departe. Cu hopuri care iscă mici oftaturi și icnete de spaimă. Destul că le-am trăit, pe toate", spune Apolodor, întorsul din Lună. După o aventură completă, pe coasta golfului Terror, într-un sfîrșit, refrenul se schimbă din nou: "Aș vrea să plec la București
E corul de Crăciun by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7776_a_9101]
-
copilăria lumii", astfel numea Sadoveanu vînătoarea. Dar copilăria, o știm prea bine, nu-i întotdeauna sinonimă cu inocența, iar adeseori, sub regim cinegetic, se preface de-a dreptul în contrariul acesteia. Un pasionat membru al breslei își mărturisește deschis nedumerirea iscată de misteriosul proces psihologic: "habar n-am de ce vînăm și pescuim, de ce trăiește în noi patima acestei vechi îndeletniciri - și trăiește atît de vehement încît uneori, în împrejurări-limită, face să cadă de pe noi, ca un văl subțire, pojghița a ceea ce
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
care dau sarea și piperul Istoriei literaturii române de azi pe mâine, a lui Marian Popa. Iată câteva exemple, luate la întâmplare: "Astor (Mary) Fostă învățătoare, descoperită la un concurs de frumusețe. Divorțată de un doctor. Istoriile sale amoroase au iscat scandal după scandal. Bănuită că face dragoste cu animale sălbatice, îndeosebi veverițe, dar și cu animale domesticite, în momentul de față joacă roluri secundare. Are patruzeci de ani. Locuiește într-o vilă din Beverly Hills.(...) Hepburn (Katharine) Fiica unui medic
Visurile de celuloid by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7995_a_9320]
-
acest an. În atare împrejurări, am reușit să îl observ oficiind - imperturbabil - ritualul obligațiilor impuse de statutul său profesional. L-am urmărit prezidând - ceremonios - decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor pe anul 2007. Asculta, cu o îngăduință părintească, disputele și discuțiile tumultoase iscate în jurul unor cărți premiate, cuvântările câștigătorilor, impresiile sau nedumeririle multora dintre cei prezenți. L-am auzit povestind - cu un calm ce îndulcea gravitatea întâmplării relatate - cum i-a convins pe membrii comuniști ai Consiliului Municipal să accepte ca numele lui
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
a literaturii române din Basarabia, care va cuprinde peste două mii de autori. Le urmăresc biografia și bibliografia operelor până în zilele noastre, vorbesc despre anumite lucruri care s-au întâmplat în privința receptării literaturii basarabene de către critica literară românească și semnalez polemicile iscate în jurul acestei teme. - Ce se întâmplă - în prezent - cu lupta pentru limba română în Basarabia? Instituția pe care o conduceți și-a păstrat, în contextul actual, rolul important de odinioară? - Într-un fel, am reînceput lupta, fiindcă în Constituție mai
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
pe care îl purtăm la noi tot timpul, dar pe care nu-l scoatem la iveală decît atunci cînd ne simțim descumpăniți. Din acest motiv, trebuie să fim recunoscători clipelor de melancolie, de dezorientare sau de primejdie, căci ele ne iscă tot atîtea tresăriri ale instinctului vital. La urma urmelor, în fiecare din noi există atîta putere de rezistență cîte amintiri profunde ni s-au sedimentat. Depinde numai de noi dacă știm sau nu să le readucem în planul conștiinței. Și
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
Apoi Marion, cu o lumânare în mână, se îndreptă, la rându-i, spre ușă, dar nu zări acolo pe nimeni. În aceeași clipă, curentul întoarse flacăra lumânării spre ea, veșmântul i se aprinse instantaneu și deodată un foc mare se iscă, spre a o mistui cu totul. Derick Thomson, poet contemporan, traducător al lui William Ross în limba engleză și exeget al lui, a relevat varietatea tematică a operei bardului scoțian, despre care se știe că și-a distrus deliberat mai
William Ross - iubirea ca fataliate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6918_a_8243]
-
monahal par rupte din alte vremuri. La Putna intuiești că valoarea unui loc e dat gradul de pietate cu care își molipsește vizitatorii. Gradul acesta nu e indiciul atractivității turistice - care nu are legătură cu atmosfera împrejurimilor, doar cu reclama iscată în jurul lor -, ci măsura puterii de rezonanță pe care genius loci o are asupra celor care vin la chinovie. La Putna spiritul locului are efectul unei regenerări și înrîurirea unei întăriri, amănunt cu atît mai straniu cu cît schimbarea n-
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
Textul nu-mi aparținea. Îl citeam mirat și încercam să descifrez intențiile unui autor străin. Iar când mi-aminteam cine este de fapt autorul, mi-l reprezentam ca pe un vid. Cine vorbea prin intermediul acelui text? Un duh al dicționarelor, iscat la răsfoirea filelor pergamentoase? O voce impersonală fabricată de huruitul monoton al rotativelor? Sau vorbea ziarul însuși, ajuns la o autonomie semiologică? Senzația aceasta, odată trăită, nu m-a mai părăsit vreodată. Și o am nu numai la recitirea textelor
Despre scris by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8157_a_9482]