744 matches
-
celor din cer Și de pe Pămînt, Templul și Sinagoga lui Satan, si Taină, 340 Însăși Rahab în toată urîciunea-i. Rahab se dezbinắ; Stătu-n Trufia-i naintea lui Los printre Cuptoarele înalte, Dezbinîndu-se și închegîndu-se în femeiești puteri Himerice, si iscodindu-l cu-ntrebări. El îi răspunse-nsuflețit cu dragoste și cu blîndețe. Pe temelia nicovalei sale șezu Los; ele se așezară lîngă vatra. 345 Los nădușeala-și șterse de pe roșcata să sprinceana și astfel începu (grăi) Către himericele chipuri de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
împăratul Amoriților. / Noi am aruncat cu săgețile asupra lor: / Din Hesbon pînă la Dibon totul este nimicit; / Am pustiit pînă la Nofah, / Care se întinde pînă la Medeba." / Israel s'a așezat astfel în țară Amoriților. / Moise a trimes să iscodească Iaezerul. Au luat satele cari țineau de el, si au isgonit pe Amoriții cari erau în ele. / Au schimbat apoi drumul, și s'-au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le-a ieșit înainte, cu tot
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
meilleure solution lorsqu'il s'agit de termes à valeur générique : " răstigniri " " crucifiements " (Către cititori/Aux lecteurs) (Miclău, 1978 : 251) ; " nos croix " (Aux lecteurs) (Loubière, 2003 : 15) ; " jocuri și răstigniri " " des jeux et des crucifixions " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " iscodim învierile în fața porților " " nous épiions leș résurrections devant leș portes " (Echinocțiu/Équinoxe) (Miclău, 1978 : 325) ; " setea de mântuire " " la soif du salut " (Sufletul satului/L'âme du village) (Miclău, 1978 : 281) ; " la soif de rédemption " (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149) ; " la soif
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ancestral și exotic, potrivind inspirat tema biblică și legendele sacre cu peisajul de-acasă și captând din ecoul diurn, C. sporește ardoarea psalmistului cu fervorile proprii (nu altfel proceda, jumătate de veac mai târziu, Dosoftei, când traduce Psaltirea în versuri): iscodind „cumințenia” locului, reflectând la justiția mitului (Iisus străbate iadul, spre a răscumpăra, pentru a doua oară, pe Adam și Eva, ca într-o apocrifă Evanghelie a lui Nicodim), evocând mese cuvioase, temeinicele arme răzășești, soboarele celeste și ierarhii de îngeri
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
a ascuns la pândă Într-o pădurice. Cealaltă, În frunte cu Mitruț, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevărați. Apoi s-a arătat Mitruț, ca un han tătăresc ce se prefăcea că este , iscodind cu ochii Împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat năvală, umpând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
răcori obrazul cu apă rece. Apoi porni mai departe. Dar abia făcu câți pași și adierea ușoară a vântului Îi aduse În urechi un zgomot suspect. Se trânti la pământ. Își controlă arma. Începu să Înainteze târâș, cu multă grijă. Iscodi atent cu privirea Împrejurimile. Nu se zărea nimic deosebit. I se păru, totuși, că aude frânturi de vorbă. După ce mai Înaintă câțiva metri, desluși clar cuvinte străine. Târându-se pe coate și genunchi, ajunse la marginea luminișului În spatele unei stânci
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de eroism, Gheorghe Olaru a fost decorat. Cuvinte: Bârsa = zonă geografică deosebit de frumoasă, care se Întinde la poalele Munților Carpați, aproape de Brașov; a patrula = a merge În recunoaștere; tainic = ascuns, ferit, neștiut de alții; suspect = care dă de bănuit; a iscodi = a cerceta cu de amănuntul. BRÂNDUȘELE după Eusebiu Camilar De mult rămăsese În urmă Bratislava, cu Dunărea oglindind plantele dumbrăvilor și culoarea de purpură a răsăritului. Se vestea o duminică acoperită de un cer uriaș, de cristal. Departe, se deslușeau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Văzut-ai mai mare cruzime pe pămînt?... Tu, ce ai fost trimis de Dumnezeu pe lume s-o biciui, tu, ce ești diavolul în picioare... Spune-mi, spune-mi daca-n iadul din care ai ieșit tu ai putut să iscodești în minte un chin mai groaznic... Cum să mă uit la el... la acel mort? Nevrednică fiind chiar de-a-l atinge Pe acest blând și dulce, pe-acest sfânt... O, sfinte... Tu, ce-n viața ta ținuși cuvânt, Tu, un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
am căzut... Ascultă, fiară, Ai văzut vrodat-atîta mișelie și ocară? Tu, ce ca un bici din ceruri ești trimis de Dumnezeu, Tu, diavol în picioare, tu unic în veacul tău, Spune-mi, spune-mi daca-n iaduri se mai poate iscodi Ghinul care peste mine tu ai vrut a hotări. Cum să mă mai uit [în față-i], cum în față-i să mă port? Mi-e rușine și mi-e jale chiar de fața lui de mort. Dar nevrednică sunt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o arunc la acel mort... Trebuia, ca și copiii s-aibă drept a-mi zice-odată: " Mumă! ai trăit cu omul ce-a ucis pe-al nostru tată... Ei, acuma, Lăpușnene, spune drept: așa-i că-ți place Ce adâncă mișelie iscodiși în pieptu-ți, drace! Mai rămâne încă una ca de tot să te dezmînii: Spînzură-l în ochii lumii, lasă să-l mănânce cânii. [LĂPUȘNEANU] Aide, veniți mai aproape. - Ei femeie, ai sfîrșit? Țe înșeli crezând pe Vodă mulțumindu-se cu-atît. Îmi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în mod supranatural pe cel mai nelegiuit dintre toți muritorii, după părerea romeilor. Îndealtmintrelea era adevărat că de când țineau oamenii minte niciun despot nu adusese asupra împărăției romeilor rele atât de multe și de apăsătoare ca omul acesta. Ura generală iscodi pentru el o anume poreclă {EminescuOpXIV 109} înjositoare; gura poporului grecesc îl chema fără excepție Skyloïoannes (cînele Ioan), pentru a arăta acea canibalică lăcomie de-a ucide cu care se scălda satisfăcut în sângele romeilor, cruzime ce se-nrădăcinase adânc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a urni inteligența din loc. Este însă o soartă comună a rațiunii omenești în speculațiune de a-și sfârși cât se poate de iute clădirea și a cerceta abia după aceea dacă și temelia e bine pusă. După aceea se iscodesc fel de fel de sulemeniri, spre a ni mângâia și reasigura despre aptitudinea ei și spre [a] recuza chiar o asemenea cercetare târzie și periculoasă. Ceea ce însă, în vremea clădiriii, ne scutește de îngrijiri și prepus și ne măgulește cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și felul ispitelor, Evagrie Ponticul ne spune că dracii nu lasă nimic necercetat din cele ale noastre: nici șederea, nici culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
o proiecție la scară umană a zeului uranian suprem care, în „momentul zero” al Universului, a învins/îmblânzit balaurul și a organizat Haosul. O legendă cosmogonică românească surprinde această înfruntare dintre zeul demiurg (Fărtatul) și balaurul acvatic primordial : „Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fărtatului, atunci Fărtatul l-a prins de coadă, l-a învârtit de două ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis : - Să te încolăcești în jurul pământului de nouă ori și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
eroului demiurg, devine un Univers ordonat (un microcosmos). Astfel, „insula de Haos” este cosmicizată și reintegrată în Cosmos. într-o legendă cosmogonică bucovineană se regăsesc unele dintre conceptele și motivele mitice în discuție : „Cum șarpele [creat de Nefărtat - n. A.O.] iscodea și urzea mereu împotriva Fărtatului, atunci Fărtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a azvârlit în hău. Și a zis : - Să te încolăcești în jurul pământului de nouă ori
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu]. Ierte-mă d. Xenopol, dar realitățile acestea, or fi având importanță ori nu, e totuși o realitate cunoscută de toată [lumea] în sfera noastră, care nu se poate schimba. Așadar, tot ce scornește despre originea mea sunt pure minciuni, iscodite de-o fantazie bolnăvicioasă, precum și trebuie s-o aibă un redactor al "Pseudo-Romînului". Singura invenție pe seama mea, neadevărată dar având o umbră de probabilitate, e că aș fi armean de origine, un lucru care nu m-ar supăra deloc, de vreme ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mereu că rolul unei mame nu se încheie imediat ce copilul poate tăia singur un copac ca să-și construiască o colibă numai a lui. Vorbeau adesea, și Stin aprecia, fără să știe exact de ce, învățăturile pe care le deprindea de la Maria, iscodind-o în același timp despre noutățile pe care i le mai dădeau călugării. Maria era și un fel de ambasador al fraților printre săteni și strângea toate petițiile către Abate. Mâna Mariei zăbovi în părul negru și des al lui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
flori al Kyrallului aproape că nu se mai simte aici. Oksana îl aprobă din cap, în tăcere. - Și tu crezi asta? o întrebă Durdrin fără să o privească în ochi. - Nu e nevoie să te ascunzi astfel pentru a mă iscodi despre ceea ce sunt. Mă cunoști deja destul de bine. - N-am vrut să te jignesc, o mângâie bărbatul pe părul lung și negru. Atâta doar că uneori nici eu nu știu cine sunt. Întâi am fost Haar, un muncitor pe Durdrin, apoi, dintr-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-ți dorești să le menții cu orice preț. Tânărul știa că, dacă n-ar fi dat dovadă de o asemenea hotărâre și îndemînare în lupta care abia se încheiase, Vartil nu l-ar fi ascultat niciodată și l-ar fi iscodit cu privire la locul unde se duce. Într-un fel, a fi conducător însemna să faci ca totul să fie mai simplu. După ce își văzu tovarășii dispărând în spatele unui gorgan, Xtyn începu să alerge și îi trebuiră doar câteva minute până să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
povesti ce discutase cu Alaana. - Și tu ești atât de naivă încît să crezi că Maestrul ăla a murit în explozie? întrebă Șestov. Pentru mine e limpede că se ascunde pe undeva. - Și eu cred asta. Tocmai de aceea am iscodit-o pe femeia aia, pe Alaana. Sunt convinsă că ne ascunde ceva. Johansson, care nu își revenise încă de pe urma furiei pe care i-o provocase comportarea inabilă a căpitanului gărzilor sale, rosti scurt: - Aveți voi grijă de ea. Și eu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și felul ispitelor, Evagrie Ponticul ne spune că dracii nu lasă nimic necercetat din cele ale noastre: nici șederea, nici culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
antic eminamente antidogmatic. Socrate nu a fost un învățător (maestru), n-a făgăduit învățătură și n-a învățat pe nimeni. Atunci ce-i atrăgea pe tineri? Le plăcea cum sunt cercetați cei care păreau înțelepți, dar nu erau. Socrate cercetează, iscodește, examinează. Aceste verbe conțin "doctrina" sa despre adevăr. Pentru Socrate adevărul nu reprezintă un conținut logic dobândit printr-o învățătură (paidea). Paidea socratică este cercetarea laborioasă a sinelui propriu sau al celorlalți, cercetare care nu-și proiectează un adevăr în afara
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și felul ispitelor, Evagrie Ponticul ne spune că dracii nu lasă nimic necercetat din cele ale noastre: nici șederea, nici culcarea, nici starea în picioare, nici cuvântul, nici mersul, nici privirea<footnote Evagrie Ponticul, op. cit., p. 83. footnote>. Toate le iscodesc și le cercetează, ca să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că, chipul ispitelor e îndoit: unul e prin plăcere, altul prin durere. Primul e ales de bunăvoie, al doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
are ceva de spus. Cum poate deveni această aventură silențioasă a sufletului o aventură istoric-destinală? Ce conexiuni simbolice suplimentare și inaccesibile logos-ului promite iconicul ? A comunica este, între altele, o formă specific umană de exercitare a puterii. Omul a iscodit în marginile propriei istorii tenebrele gloriei discursive. Numai „omul regal” poate disprețui temeinic cuvântul. Pentru că e conștient de orgoliile sale. Poetul ispitit de idei devine filosof. El înțelege că adevărul poate fi oricând văzut și numai uneori rostit. Obișnuința de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și mai înțelept nu numai din pricina farmecului vorbirii și a ascuțimii judecății sale, ci și pentru forma învelișului din afară al trupului, care-ți devine foarte dragă, cum se întâmplă cu făptura tatălui, căruia-i cercetezi gesturile, mâhnirile și îi iscodești zâmbetul - fără ca vreo umbră de desfrâu să murdărească felul acesta (poate singurul neîntinat) de dragoste trupească. Așadar, înfățișarea fizică a fratelui Guglielmo era în așa chip alcătuită, încât atrăgea atenția chiar și celui mai distrat observator” (Umberto Eco, Numele trandafirului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]