367 matches
-
Vasile întemeiază schitul Poiana Mărului, unde va rămâne până la moarte. El va fi practic nu numai starețul acestui schit, ci și conducătorul spiritual al unei comunități de douăsprezece schituri din zona Vrancei, care, sub păstorirea sa, formează un veritabil centru isihast de rânduială athonită. În trei dintre aceste schituri avea să poposească și Petru/Platon. Mai întâi la Dălhăuți (județul Vrancea), și apoi la Trăisteni și Cârnu (județul Buzău), cel din urmă schit ctitorit de Mircea Ciobanul și refăcut de Matei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
-și purta de grijă și să caute necontenit întâlnirea cu Dumnezeu prin participarea continuă la pravila de biserică, la pravila de chilie și prin citirea Sfintelor Scripturi. Noutatea pe care o aduce Starețul Paisie în tradiția monahală este introducerea trăirii isihaste și a practicii Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Până la el, această rugăciune era considerată un mărgăritar aparținând doar vieții în pustnicie, iar coborârea minții în inimă, o practică imposibil de deprins fără o călăuză extrem de experimentată. Paisie invită
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
continuă pantă ascendentă, de mai bine de două veacuri, atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Mai mult, în regiunea Vrancea-Buzău, monahismul în schimnicie, avea o vechime de patru veacuri deja la acea dată, fiind un centru de viețuire isihastă, care își desfășura viața liturgică și de obște după rit athonit și în perfectă sincronie cu activitatea de la mănăstirile muntelui Athos și cu centrele de spiritualitate isihastă din munții Rodopi, apărute în Bulgaria, odată cu cele din Vrancea-Buzău și tot sub
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
vechime de patru veacuri deja la acea dată, fiind un centru de viețuire isihastă, care își desfășura viața liturgică și de obște după rit athonit și în perfectă sincronie cu activitatea de la mănăstirile muntelui Athos și cu centrele de spiritualitate isihastă din munții Rodopi, apărute în Bulgaria, odată cu cele din Vrancea-Buzău și tot sub înrâurirea spirituală a influenței athonite. Călugărul trăitor în deplină izolare, purtându-și singur de grijă și îndeletnicindu-se doar cu rugăciunea, citirea Cărților Sfinte și cu rucodelia
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la Optina se realizează nu mai puțin de trei ediții ale Autobiografiei lui Paisie Velicikovski între 1845 și 1847. Om care și-a depășit cu mult epoca, prin emanciparea ideilor, libertatea de gândire și inițiativele de reformator al tradiției ortodoxe isihaste, Paisie Velicikovski, Sfântul pelerin din Poltava și creatorul de școală de traducători de la Mănăstirea Neamț, cărturarul și monahul care ținea în biblioteca sa de la Neamț textele lui Esop, Virgiliu și Aristotel, precum și o ediție din Voltaire, ajunge să influențeze, după
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în 1891.Traducerile care s-au făcut acestor texte în decursul secolului al XX-lea în germană, franceză, italiană, greacă, japoneză, au atras atenția, atât a lumii occidentale cât și a celei răsăritene, asupra cheii de boltă a întregii spiritualități isihaste, Rugăciunea lui Iisus. La noi, preotul Ștefan Dobra scoate o traducere în românește, în 1941, după textul francez apărut în 1928, în revista belgiană Irenikon. După 1989, editura Bunavestire din Bacău ne dăruiește varianta completă a acestei pietre prețioase a
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
unitar, care vorbește întregii omeniri despre însușirea tainică a Rugăciunii lui Iisus. Aparte de nesfârșitele controverse privind diferențele evidente de stil și vocabular existente între cele două părți ale lucrării, „Pelerinul Rus” se constituie într-un veritabil manual de spiritualitate isihastă, care prin intermediul personajului principal, un simplu țăran din Orel, urmărește să familiarizeze o lume întreagă, de mai mult sau mai puțin cunoscători, cu practica, tradițiile și adevărurile sacre ale Bisericii de Răsărit. Protagonistul scrisorilor, un țăran aparent bătut de soartă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
se adaugă, firește, și Vasile Voiculescu. Care a fost contribuția poetului la activitatea grupului „Rugul Aprins” memorialiștii nu și-au putut spune cuvântul pe deplin. După cum susține Valeriu Anania se pare că singura sa activitate a fost rugăciunea, inițierea sa isihastă, poeziile cu aceste teme. Câștig după care alergase încă de prin 1939, când a pornit pe calea cunoașterii Rugăciunii lui Iisus... 8 — Securiștii au năvălit în casa din strada Dr. Staicovici în ziua de 3 august 1958. Eu nu mai
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Al Oproescu, Buzău, 1974-1994, V. Voiculescu la Pârscov, 1996, V. Voiculescu, contemporanul nostru, 1997, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, 2000, V. Voiculescu și contemporanii lui, 2004, ultimele semnate de Florentin Popescu. La cele menționate se adaugă: Vasile Voiculescu, poet isihast de Constantin Miu, 1998, De la comunicare la cuminecare, Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu de Delia Pop, 2000, dar și Biobibliografia vastă alcătuită de Aurora Alucăi, tipărită la Imprimeria Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași, în 1988. Integrala
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Editura Ancora, București, 1927 Manolescu, N., Metamorfozele poeziei. Editura pentru Literatură, București, 1968 Maniu, Adrian, V. Voiculescuomul, în „Luceafărul", an IX, 1966, nr. 44/29 octombrie Micu, Dumitru, „Gândirea" și gândirismul, Editura Minerva, București, 1975 Miu, Constantin, Vasile Voiculescu — poet isihast, Editura Florile Dalbe, București, 1997 *** Meditații despre Rugăciunea inimii, Editura Anastasia, București, 1997 Măciucă, Balcica, Balcic, Editura Universalia, București, 2001 Moraru, Dinu, V. Voiculescu. Discreția binelui și strălucirea geniului (2) Convorbire cu d—na Gabriela Defour, în „Lumea magazin", nr.
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de tip cosmogonic”, deoarece jerfa zidirii este o imitație omenească a actului primordial al creației Lumilor” . Mănăstirea ctitorită de Neagoe Basarab „pe Argeș în gios” a finalizat o completă întemeiere: voievodală, dinastică și religioasă, atât în sensul instituțional al ortodoxismului isihast de tip palamit, „legiferat” de sinodul de la Constantinopol care s-a ținut în 1341 în biserica din Vlaherne - model de credință râvnit de domnitor pentru neamul său, cât și în dimensiunea soteriologică proprie. Este vorba de două fragmente de frescă
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
viata sf nifon patriarhul.htm a pierdut din valoare după restaurarea făcută de arhitectul francez André Lecompte de Nouy și de Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului trecut, din porunca regelui Carol I. Un cavaler al Ordinului Dragonului și un domn isihast, pe care vestitul cărturar din Constantinopol, Manuil Corintios, il numea “mare voievod și împărat și autocrat a toată Țara Românească” sunt doar ipostaze ale autorității domnești valahe, al cărei început îl pusese Basarab I, știrbind autoritatea angevină și creând instituțiile
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Imaginarul puterii creștine de rit bizantin / 195 I. Imaginea antică a divinului - imaginea filială divină - imaginea basileului / 198 II. Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului / 210 III. Oíkonomía creștină / 221 IV. Valori ale antichității în gândirea isihastă / 247 În loc de concluzii / 257 Bibliografie generală / 261 Lista ilustrațiilor / 269 Sursa ilustrațiilor / 272 Résumé / 273 Abstract / 275 Rome peut lutter contre Constantinople un temps, rivaliser à armes égales dans les représentations monétaires, profiter de la dernière présence princière régulière pour jouir
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
se modifică și se stabilizează treptat, de-a lungul unui întreg mileniu. Comentariul meu se va opri asupra planului oikonomiei creștine, dezbătut aprig în timpul crizei iconoclaste din secolele VIII-IX, dar și al celei "unioniste" din secolul XIV, confruntate cu teologia isihastă. Despărțirea Occidentului de Orient în ce privește istoria instituțională și teoria puterii va fi amintită aici în descrierea etapelor pe care le-a parcurs imaginarul occidental până la finele Renașterii. Pe baza a câtorva corespondențe filosofice între diverse elemente de teorie antică a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fie înțeleasă ca manifestarea istorică și imanentă a modelului divin, etern și transcendental. Oíkonomía a permis formularea laolaltă a unității și a pluralității divinului, mai întâi prin doctrina Treimii și prin cea christologică (reluate în teologia isihastă), apoi, la alt nivel, prin imaginarul hagiografic ortodox. Finalitatea acestei operații teologice de multiplicare a naturii divine a impus și elaborarea unui plan considerat a fi de inspirație divină, cu scopul de a gestiona și de a gira ființa adamică
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ulterioare și întregul efort de persuasiune, ceremonialul religios, scenografia sa, toate mărturisesc o atenție specială acordată refacerii imaginii lor publice și a relației dintre ele, necesare, dar, cum se știe, în continuare dificile. Iconoclasmul bizantin și, mai târziu, reforma spirituală isihastă se dovedesc așadar a fi fost ghidate în abordarea exegeticii biblice și a surselor evanghelice nu doar de spiritul purist al unor elite. Ascunse de interfața polemicii de ordin dogmatic, s-au confruntat în fundal și programe politice, și nu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
contemporane din perimetrul său zonal, de caracterul lor politic și militar, decât de textele filosofice antice sau de vechile teorii ale politicului din tradiția greco-romană, nici măcar cunoscute atunci. Modelele de organizare și de guvernare creștină, transferate fie prin gândirea teologică isihastă și antiunionistă, fie prin cea politică regională, angajată în rezistența împotriva presiunilor angevine, au avut de la început un rol mobilizator și militant. De la puterile din vechea zonă de influență a Bizanțului creștin, complet destabilizat în secolul XIV din cauza crizei totale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a persistat, pe o graniță între civilizații, culturi și spiritualități, unde dominantă a fost de la bun început ortodoxia, prin alegerea deliberată a românilor. Bizanțul a avut din nou câștig de cauză în fața Romei. IV. Valori ale antichității grecești în gândirea isihastă Ortodoxia românească, la începuturile ei instituționale, a fost influențată semnificativ de modelul teologic isihast. Faptul că la jumătatea secolului XIV triumfa, cu privire la relația dintre om și divinitate, viziunea palamită, se poate să fi influențat nu numai primele forme de organizare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de la bun început ortodoxia, prin alegerea deliberată a românilor. Bizanțul a avut din nou câștig de cauză în fața Romei. IV. Valori ale antichității grecești în gândirea isihastă Ortodoxia românească, la începuturile ei instituționale, a fost influențată semnificativ de modelul teologic isihast. Faptul că la jumătatea secolului XIV triumfa, cu privire la relația dintre om și divinitate, viziunea palamită, se poate să fi influențat nu numai primele forme de organizare (predominant de tip monastic) ale vieții ecclesiale de la nord de Dunăre, ci și relațiile
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
nu numai primele forme de organizare (predominant de tip monastic) ale vieții ecclesiale de la nord de Dunăre, ci și relațiile politice ulterioare dintre statele medievale românești și capitala bizantină amenințată de invazia otomană. Opțiunea fundamentală pentru o credință de tip isihast, profund ortodoxă, implicit non-unionistă (așa cum am amintit, se opunea unirii celor două biserici creștine), pare să fi dus la modificarea atitudinii față de instituția basileică propriu-zisă (întărindu-se, paradoxal, apelul la conținutul ei simbolic), cu toată diferența de prestigiu dintre ea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la un moment dat mai ales către români, pe baza argumentelor istorice legate de originea lor etnică și lingvistică). Distanța filosofică dintre scolastica medievală de influență neotomistă − purtătoare a ideilor aristotelice, dar și a tezei primatului puterii papale - și teologia isihastă de sorginte neoplatoniciană a readus, în cadru politico-religios, dialogul dintre cei doi mari filosofi ai Greciei antice, tranșat anterior de gândirea iudeo-creștină. Înfruntarea teologică din prima jumătate a secolului XIV a fost integrată în cele din urmă în discursul oficial
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Calabria (condamnat la Conciliul din 1341 de la Constantinopol), dar și față de Nikephor Gregoras (fără să fie raționalist și aristotelic precum primul, a formulat o argumentație vehementă anti-palamită, ceea ce a dus la întemnițarea sa în 1351, după ce a fost confirmată teologia isihastă, canonizată mai târziu, în 1368). Alegând să se închine ortodoxiei, în perioada de afirmare și de recunoaștere a isihasmului, românii medievali optează implicit și pentru accepțiunile sale filosofice de sorginte platoniciană. Mai ales că, în viziunea lui Palamas, filosofia era
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
au avut loc la Constantinopol în 1333 și 1334 între ortodocși și catolici, a interpretat termenul filioque, cât și afirmației conform căreia filosofii greci ar fi putut avea experiența unei anume iluminări prin Dumnezeu. Triadele lui Palamas (cele nouă discursuri isihaste), răspunsuri date opozantului său unionist, se refereau la limitele cunoașterii divinității de către om, la participarea sa prin "îndumnezeire" la puterea divină, prin trăirea în chiar trupul lui Christos (ceea ce făcea imposibilă revelația despre care vorbea Varlaam), precum și la practicile ascetice
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
introvert, dar care permitea comuniunea cu divinul, prin botez, sfintele taine și înfrățirea creștină, prin voia sau harul divin). Realizând totuși un important pas dincolo de platonism și de tradiția patristică, Palamas a refondat teologia trinității pe experiențele spirituale ale practicanților isihaști, pentru care divinul, transcendent și imanent, nu era o categorie filosofică preconcepută. Umanitatea christică, precum cea adamică, era pătrunsă de puterea divină; astfel, ființa muritoare căpăta dreptul de a accede la o cunoaștere specială, a puterilor necreate − nu totuși a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
planul politic cu cel religios. Intenția unionistă a puterii basileice (care, cu acordul forțat al patriarhiei, încheie o înțelegere oficială cu papalitatea, fără succes în practică), reprezentată dogmatic de Varlaam din Calabria, a intrat așadar în conflict deschis cu teologia isihastă, dar în mod productiv. Aceasta din urmă a refăcut autoritatea spirituală patristică, printr-o interpretare nu revoluționară, ci, dimpotrivă, respectuoasă față de tradiția monastică ascetică. Modelul moral și spiritual al creștinului, propus de Palamas, s-a impus definiv în credința ortodoxă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]