4,397 matches
-
m-am ostenit, luptând cu gândurile și împotrivindu-mă lor și nevoindu-mă cu ele; căci puneam înaintea ochilor mei chinurile veșnice. Și făcând eu aceasta în fiecare zi, vreme de șapte ani, m-a ușurat Dumnezeu de ele. Acestei ispite îi pune capăt rugăciunea neîncetată, urmată de plâns. Iar tulburarea ți-o amintesc dracii din pizmă și dacă le-ar sta în putință te-ar alunga și din chilia ta. Dar Dumnezeu nu le îngăduie să pună stăpânire pe tine
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
va trece, iar acest război îți va lăsa în urma lui mult bine, iar Dumnezeu îți va da mult har. Dar să nu te descurajezi că numai așa pierdem lupta<footnote Comori din Sfântul Munte Athosă, p. 153. footnote>. Cât privește ispitele ce vin din afara noastră, arătăm aici că smerenia este principiul major care stă la baza acestei lupte, acesta că pentru că fără smerenie nu putem primi harul dumnezeiesc, fără de care nu există biruință. Acest lucru îl arată tot Sfântul Ioan Scărarul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
inimii<footnote Serghei Bulgakov, op. cit., p. 173. footnote> spre desăvârșirea personalității<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> noastre. Despre mijloacele de despătimire vorbește și părintele Epifanie I.Teodoropulos, care îndeamnă: Ascultă fiule! <<Hopurile>> pe care le luăm spre înfruntarea ispitelor trupești sunt rugăciunea, postul, privegherea, mărturisirea, Sfânta Împărtășanie. Urmează și tu rețeta și vei vedea cât de eficace este înfrânarea. Noi singuri nici o secundă nu putem rămâne curați. Dar cu harul și ajutorul lui Dumnezeu toate se izbutesc<footnote Crâmpeie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
păcatele copiilor lui? (I Regi. 4, 18-19)<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, pp. 262-263. footnote>. După Sfântul Nicodim Aghioritul, curvia este un păcat de moarte, care se biruiește foarte lesne, depărtându-se cu totul de ispita și locurile în care se dă lupta. Pentru aceasta el ne îndeamnă să fugim de locurile primejdiei, de pricinile și de toată materia ei, cunoscându-ne slăbiciunea. De asemenea ne îndeamnă să nu ne încredem în noi înșine, spunându-ne
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
paza inimii și a minții, prin trezvie duhovnicească și discernământ spiritual, respingerea gândurilor, amintirilor și a fanteziilor de această natură, lectura duhovnicească, ascultarea de un părinte duhovnicesc și mărturisirea tuturor gândurilor noastre acestuia, paza trupului și a simțurilor, fuga de ispită și de ocazia la păcat, fecioria sau căsătoria și disciplina conjugală<footnote Jean Claude-Larchet, op. cit., p. 642. footnote>. Omul curat le privește pe toate curat, înfrumusețându-le și împodobindu-le cu această calitate de curăție, chiar și pe cele mai
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
tot binele și acum nu suporta gândul că o altă ființă, o altă creatură a lui Dumnezeu, se poate bucura numai de fericire și desăvârșire. El nu putea accepta binele, pentru că acesta îl tulbura chiar și prin simpla sa prezență. Ispita pusă înainte de diavol cuprinde aceleași lucruri pe care noi, oamenii cei căzuți, le cunoaștem din propria luptă cu păcatul. Oamenii au fost făcuți, într-adevăr, spre a fi dumnezei și fii ai Celui preaînalt (Ps. 81,6), știind că din
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Rai urmau să se mute la o stare mai bună. Diavolul, șerpuitor în purtări, tare în vicleșuguri și cu ochi ademenitori, pizmuind fericirea lor, le-a spus primilor oameni: Veți fi ca Dumnezeu (Facere 3, 5), și în aceasta consta ispita și strategia lui. Căci Adam avea menirea de a deveni Dumnezeu, dar prin participare la Dumnezeu Însuși, în El și prin El, și nu fără El. Șarpele, care nu este altceva decât forma deghizată a diavolului, le-a propus protopărinților
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ca o preocupare excesivă de cele sensibile, el are totuși o implicație spirituală, fiind o abdicare a spiritului de la rolul lui conducător<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 5. footnote>. Este adevărat că ispita spre păcat i-a venit omului din afară, dar el avea posibilitatea să-i reziste, neexistând nici o stringență; era vorba doar de ascultarea poruncii directe primite de la Dumnezeu, Care pentru neascultare îi punea în perspectivă moartea. N-a rezistat însă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
slăbiciunii speciale a fiecăruia, manifestată în cauza care l-a făcut pe fiecare să păcătuiască<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Mărturisirea păcatelor și pocăința în trecutul Bisericii, în rev. Biserica Ortodoxă Română, nr.3-4/1955, p. 221. footnote>. De aceleași ispite pe care le-au avut atunci protopărinții suntem atacați și noi astăzi: pofta ochilor, pofta trupului și trufia vieții. Mărul era frumos la vedere - pofta ochilor, bun la gust - pofta trupului, și dă știință - trufia vieții. Nu putem spune că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
explicitează originea răului, reprezentat simbolic de pigmentarea miresei. Tot așa cum mireasa s-a născut albă, sufletul s-a născut fără păcat. Mai mult, așa cum mireasa a devenit neagră prin expunerea la soare, sufletul devine păcătos prin cedarea în fața tentației sau ispitei. „Cauza întunecimii nu este atribuită Creatorului, ci originea sa este atribuită liberei voințe a fiecărei persoane”<footnote Ibidem, 62. footnote>. Rezultă că întunecimea nu pare a fi „naturală” sau ontologică, nici spiritual vorbind, nici fizic. Sfântul Grigorie se concentrează nu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Soteriological Exegesis ...”, p. 74. footnote>. Rezultă că lumina naturală sau condiția pură sau strălucitoare a sufletului corespunde condiției sale originare, pură și iluminată de Dumnezeu. Dar prin exercitarea liberei voințe, sufletele devin „arse” de păcatul care rezultă din cedarea în fața ispitei sau tentației, care le urâțește: „Soarele arde suprafața strălucitoare a trupului asaltând-o cu tentații și întunecându-i forma până la urâțenie”. Prin urmare, antropologia pe care o elaborează pe baza Cântării 1:6 consolidează asocierea negativă dintre întunecime și păcătuire
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
prea multe pălării pentru un singur cap? Vă răspund mai întâi la ea. Ba da, mi se pare. De fapt, nu mi se pare, sunt sigur. De câtăva vreme practic o echilibristică ingrată, chiar riscantă. Nu m-a vizitat niciodată ispita ubicuității, însă am tot mai des momente când simt că e prea mult. Revenind la ierarhia de care aminteați, cred că sunt scriitor. Am publicat câteva cărți, am tradus (adică rescris) masiv și cotizez săptămânal cu șapte-opt articole prin diverse
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
tradițională, însă nu didactic, ci antrenant, prin îmbinare a vrăjitoriei cu tehnica de ultimă oră). Cunoscutul istoric literar și germanist Wolf Wucherpfennig (n. 1942), profesor la universitățile din Freiburg i.Br., Cincinnati, Gent, Göttingen ș.a., nu a rezistat nici el ispitei de a transpune tot ceea ce știe ca teoretician în basme scurte - un fel de pilule ironice și în același timp melancolice. Autor al unei ,Istorii a literaturii germane de la origini până în prezent" (Geschichte der deutschen Literatur. Von den Anfängen bis
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
simboliști. Conflict? Nicidecum. Materiile grele sînt și suple, lucirile cele mai tari au quelque chose du vague. Un aer de Halimă, de Bosfor, sau măcar de "Dunăre turcească" trece o unduire de mătăsuri peste contururi, diminuîndu-le. O frumoasă alegorie a ispitei îi reușește lui Foarță în Vasiliscul și aspida, un fel de "piară-mi ochii tulburători din cale", la adăpostul fabulosului popular: "... Nici ai tu, aspidă:/ scut oglinditor, -/ creasta tricuspidă,/ ochiul pînditor,/ priveliștea proprie/ ca să i-o întoarne,/ să i-o
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
urau,/ Amintește-ți cum vremurile treceau viscolind.// (...)". În partea a doua a poemului, din mers, pe neobservate, apelul la amintire se întoarce spre sine, amintirile celuilalt devin o cale de înțelegere a propriei vieți și, pentru o clipă, apare chiar ispita ca, în lumina lor, Eu-l poetic să își ghicească propriul viitor: "Amintește-ți,/ amintește-mi./ Eu sunt doar un nor,/ Tu ești pământul răsturnat și viteaz,/ Amintește-mi cu cine am să mă-nsor:/ Cu părelnica apă, cu frunza
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
Meditam la toate acestea în universul de trudă și mister al meșterilor hurezeni, care stau calmi pe scăunelul lor de stejar lustruit ca palma - și de sub mână li se strecurau corăbioare de lut. Meditam - și gândul nu mai putea rezista ispitei de-a înțelege în acest ritual una din cele mai fericite împerecheri ale roții: cu lutul. Pentru un popor de oameni ai pământului, din care și-au tras întotdeauna hrana, odihna și trăinicia, împerecherea aceasta dintre roată și lut înseamnă
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
desfășura în perioada 14-28 mai: „vom avea invitați din Italia, Grecia, Germania, S.U.A. și, desigur, România. Printre oaspeții de onoare se numără maeștrii Cristian Mandeal, Horia Andreescu și Sabin Pautza“. Și concertele stagiunii, de vineri seara, cuprind în ele mari ispite: un concert de Ziua Europei în Piața Unirii (9 mai), o nouă întâlnire cu pianistul Valentin Gheorghiu, prima audiție absolută a Requiemului de Cherubini, un concert dedicat mitului lui Don Juan, comentat de profesorul Cornel Ungureanu și, în finalul-finalului (25
Agenda2004-14-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282253_a_283582]
-
de 26 octombrie 296 a murit Dimitrie. În ziua următoare, deci, la 27 octombrie 296, din dispoziția aceluiași Maximian, i s-a tăiat capul și tânărului Nestor, chiar cu sabia împăratului. Iată de ce sunt grăitoare cuvintele: „Fericit bărbatul care rabdă ispita, fiindcă la capătul încercării va primi cununa vieții, pe care Dumnezeu le-a făgăduit-o celor ce-L iubesc“ (Iacov 1, 12). Preot HORIA ȚÂRU vă reamintim l În 29 octombrie, în stația de cale ferată Jimbolia va avea loc
Agenda2003-43-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281624_a_282953]
-
măcinăm în mișcare - colibe de nevinovate stele! VEȘNICIE îNTÂMPLĂTOARE Vara, Eu cred că veșnicia, Singură și pribeagă Sub cerul înghețat de stele, E luminoasă și înaltă Cât gândul unui braț, E-ntinsă și înflorită Corabie din ochiul, înfiorat de o ispită. Veșnicia, așezată pe un plai Rămâne nuntă, Gură de rai Prin care respiră apele Scăpărând lumină Prin vocile arborilor de munte Când brazii îngenunchează în verde Când vatra plesnește divină Iar pietrele se mișcă rotund La chemările Soarelui plângând. Numai
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
pictorul și graficianul Pavel Vereș timp de 5-6 zile Galeria „Helios“ va fi un atelier de creație viu. Expoziția va rămâne deschisă până în 21 ianuarie. I. STANCIU „De vorbă cu Eminescu“ l Spectacol la Teatrul Național Ca în fiecare ianuarie, ispita de-a rima orice gând, eveniment, efort cu amintirea Luceafărului cuprinde, ca o febră, viața culturală a Cetății. Dintre toate cele plănuite a se dedica întâlnirii cu opera sa, invitația Teatrului Național Timișoara, care altminteri chiar poartă numele poetului, iese
Agenda2004-2-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/281917_a_283246]
-
până cel târziu în 1 aprilie. ( D. B.) Cultură creștină În cadrul Cursului de spiritualitate și cultură creștin-ortodoxă, organizat de Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români - filiala Timișoara, P.S. Lucian Lugojanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoara, va conferenția pe tema „Grija de multe - ispita omului contemporan“, miercuri, 17 martie, de la ora 19, în amfiteatrul 1 al Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara - Corpul 2 (Spl. T. Vladimirescu). ( L. S.) Adunare generală Filiala Județului Timiș „Eftimie Murgu“ a Asociației Naționale a Veteranilor de Război
Agenda2004-11-04-stiri2 () [Corola-journal/Journalistic/282189_a_283518]
-
nu glumă! Dragii mei, îmi vine să mă laud singur. Am făcut o așa trecere de la una, la alta, încât îmi vine să spun că între Dumnezeu și dracu, am sta acum, după mii de ani, noi, pe post de ispită și ură a unuia împotriva altuia. Ura? Să ne înțelegem bine, nu e vorba de uralele de pe stadioane, unde am strigat, ca besmeticii, în cor: ,,ura!’’ În consecință, vorbim acum despre ură ca stare subiectivă de care suntem capabili când
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
nu e, nimic nu e”. Povestea cu dragostea, la fel de complicată mai ales dacă ne gândim la una dintre cele zece porunci: „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți!”. Personal aș face-o, vă jur, însă instinctul, tot un fel de ispită, nu mă lasă. Totuși, trebuie să credeți că din dragoste, în prag de sărbători, vă scriu și vă spun că o căruță de oameni curați la suflet poate fi suficientă lui Dumnezeu ca să mai rabde o vreme pământul. În consecință
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
rol principal au primit nominalizări Sorin Leoveanu pentru rolul titular din "Caligula" de Albert Camus la Naționalul craiovean, Marian Râlea pentru rolul Sașa Saveliev din "Îngropați-mă pe după plintă" la Teatrul Bulandra și Marius Turdeanu pentru rolul Emil Cioran din "Ispita Cioran" la Naționalul sibian. Nominalizări pentru rol secundar au primit actrițele Ioana Dragoș Gajdo - rolul Golde din spectacolul "Scripcarul pe acoperiș" la Teatrul "Regina Maria" din Oradea, Emoke Kato-Else din "Aniversarea" la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca și Ana
Gala Premiilor UNITER: Vezi nominalizările ediției aniversare () [Corola-journal/Journalistic/23035_a_24360]
-
și dragostea creștinească? Șansa noastră nu poate fi alta decât să ne întoarcem cu toată inima la Hristos", scrie IPS Laurențiu Streza. În același mesaj, mitropolitul arată că doar mila lui Dumnezeu îi poate scoate pe creștini din toate necazurile, ispitele și încercările.
IPS Laurenţiu Streza: "Desfrânarea a devenit nota generală a televiziunilor" () [Corola-journal/Journalistic/23136_a_24461]