444 matches
-
Metropolitane; Gara de Nord, Calea Griviței; Gara Filaret, str. 11 iunie; Cimitirul ortodox șerban-Vodă (Belu), șoseaua Giurgiu; ” Sf. Treime, str. 13 Septembrie; ” Sf. Vineri, Calea Grivița; ” Mavrogheni, str. Mavrogheni; ” Armenesc, șoseaua Pantelimon; ” Calvin, Calea Grivița; ” Catolic, șoseaua Giurgiu; Cimitirul Israelit (occid.), str. Spitalului; ” Israelit (spaniol), șoseaua Giurgiu; ” Luteran, str. Spitalului; Conservatorul de muzică și declamațiune, str. Sf. Ionică (în spatele Palatului Regal); Curtea de Casație, P-ța Valter Mărăcineanu; Curtea de Apel, P-ța Valter Mărăcineanu; Curtea de Conturi, Calea Dorobanților, 53; Creditul funciar rural
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Carul caretașilor tras de cai de lux. Carul birjarilor muscali, înhămat în troică, este dintre cele mai reușite. Carul tramvaielor tras de cai foarte frumoși călăriți de surugii în costume pitorești. Carul Societății de tragere la semn, al vânătorilor, al israeliților, Marea lojă masonică națională română, Societățile germane, Societatea ungară, carul băuturilor spirtoase, berăriile Oppler și Luther, măcelarii. Aceștia vin cu 6 boi: 4 albi și doi negri, dar atât de frumoși că smulg aplauzele pe toată trecerea. Lăutarii, pescarii. Aplauze
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
libertatea cultelor, s-au ivit dificultăți de redacțiune; acest articol într adevăr este comun pentru Bulgaria, Muntenegrul, Serbia, România și comisiunea trebuia să găsească o singură formulă pentru atâtea situațiuni diferite: era greu, mai ales de a coprinde într însa israeliții din România, a cărora situațiune este nedeterminată în ceea ce privește naționalitatea. Comitele de Launay, în scopul de a preveni o neînțelegere, a propus în cursul discuțiunii inserarea următoarei fraze: „israiliții din România, pe cât nu sunt de o naționalitate streină, dobândesc, fără împotrivire
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că poate să concilieze toate interesele ce sunt în cauză și că d. de Launay a cerut numai inserțiunea moțiunii sale de protocol. Principele Gorceakoff reamintește observațiunile ce a prezintat într-o ședință trecută în privința drepturilor politice și civile ale israeliților din România. Alteța-Sa nu voiește să reînnoiască obiecțiunile sale, dară ține să declare din nou că nu împărtășește, asupra acestui punct, opiniunea enunțată în tratat. [...] protocolul nr. 18 Ședința de la 11 iulie (29 iunie) 1878 [...] înalta Adunare trece la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
întreagă.” Almanahul era un mozaic de informații: calendar bisericesc, cu toate cele ale sale, răspunsuri la „Ce e calendarul?” - calendarul lunar întrebuințat numai de mahomedani, calendarul solar folosit de egipteni și perși, calendarul lunisolar utilizat de creștini, budiști și de israeliți, îndemnuri pentru alungarea sectelor și păstrarea credinței strămoșești, date istorice și literare, proză și versuri, vorbe înțelepte, proverbe și zicători, strigăte de joc etc., toate trecute prin filtrul autorului Ierimia Nechita, Cernăuți. Indiferent că era literatură, poezie folclorică, articole de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de partea șiită. Năbădăioasa ambivalență a inventarelor era anunțată încă din Vechiul Testament. Când David a cucerit Ierusalimul de la iebuseeni, el a făptuit acest păcat. Atunci s-a sculat satana împotriva lui Israel și a îndemnat pe David să facă numărătoarea israeliților. Deci zise David către Ioab și către căpeteniile poporului: "Mergeți și numărați pe Israeliți de la Beer-Șeba până la Dan și-mi aduceți ca să știu numărul lor!" Ioab însă a zis: "Să înmulțească Domnul pe poporul său de o sută de ori
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a cucerit Ierusalimul de la iebuseeni, el a făptuit acest păcat. Atunci s-a sculat satana împotriva lui Israel și a îndemnat pe David să facă numărătoarea israeliților. Deci zise David către Ioab și către căpeteniile poporului: "Mergeți și numărați pe Israeliți de la Beer-Șeba până la Dan și-mi aduceți ca să știu numărul lor!" Ioab însă a zis: "Să înmulțească Domnul pe poporul său de o sută de ori față cu cât este el acum! Au doară nu sunt ei toți, o, rege
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
teologic". Cum laicitatea à la française se revela, cu timpul, a fi periculoasă prin absența unei descendențe, aceasta putând duce chiar la dispariția neamului, și cum asimilarea republicană amenința să ducă la eradicarea memoriei, poate că a fost nevoie ca "israeliții", cum erau ei numiți odinioară, să-și refacă poporul așa cum își refac alții sănătatea. De unde și neliniștea pe care o percep în rândurile fostei "tabere a păcii": a seculariza iudaismul nu înseamnă oare a fabrica un cuțit fără lamă? Dincolo de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
renaștere evreiască în Iudeea. "Problemele Palestinei sunt probleme ale lumii întregi", notează el încă de la început. El evocă "pericolele unei imigrații prea rapide care ar risca să provoace o reacție violentă și ridicarea în masă a arabilor" și, ca bun israelit francez, pericolul care ar consta în a confunda ideea de națiune cu cea de grup profesional ("Națiunea evreiască ar fi în acest caz ansamblul credincioșilor Sinagogii"). El evidențiază rolul capital al Americii ("sionismul, în loc să opună două naționalități antinomice, leagă Palestina
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
862 ortodocși, 3.556 catolici, 26 protestanți, 13 grigorieni, 5.235 mozaici și 1 mahomedan. Județul avea 126 de biserici, în care slujeau 119 preoți, 6 diaconi, 169 cântăreți și 38 eclesiarhi. După naționalități, erau 78.130 români, 5.235 israeliți, 162 greci, 79 nemți, 15 bulgari, 15 poloni, 32 italieni, 12 armeni, 2 sârbi, 1 turc. În ceea ce privește populația orașului Huși (în 1891), redăm statistica lui C. Chiriță: „În orașul Huși se află o populație de 12660 suflete, din care : 6374
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Interne (11 mai 1877), prefectul județului Fălciu relata despre contribuția bănească pentru armată a Comitetului israelit din Huși: „Avem onoarea a aduce la cunoștință dv. c-am format aici în Huși un comitet israelit, cu tendința de a exhorta pe israeliții din acest district, ca să contribuiască moral și material pentru luptătorii țării în care trăim și care în circumstanțele de față are necesitarea de asemenea ajutoare. Dupre ce, fidel misiunei ce ne-am luat, am făcut un apel la toți corelegionarii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
natură a permite plecarea din spital. Aceasta explică dinamica bolnavilor și activitatea care, cum am spus, avea un caracter spitalicesc, relativ dinamic. Repartiția pe naționalități a bolnavilor asistați demonstrează predominanța elementului autohton, pe lângă 50 de români existenți fiind încă 5 israeliți și câte un francez, german, polonez și armean. Printre rânduri, bănuim că exista de pe atunci un efectiv de bolnavi, câțiva desigur, de elită sau, în orice caz, mai înstăriți. Peste câțiva ani, plata diferențiată a devenit curentă, unii fiind asistați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
doar indică pe Dumnezeul cel veșnic ci are în cele din urmă o continuitate, o împlinire și o desăvârșire, acest lucru realizându-se prin cultul creștin. De aceea spre deosebire de alte popoare păgâne care-și întemeiază cultul lor pe revelația naturală, israeliții își întemeiază cultul pe Revelația supranaturala, astfel la păgâni izvorul revelației este omul iar la israeliți este Dumnezeu. Asemănările dintre cultele păgâne și cel iudaic pot fi explicate și printr-un lucru concret și anume că în religiile păgâne revelația
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și o desăvârșire, acest lucru realizându-se prin cultul creștin. De aceea spre deosebire de alte popoare păgâne care-și întemeiază cultul lor pe revelația naturală, israeliții își întemeiază cultul pe Revelația supranaturala, astfel la păgâni izvorul revelației este omul iar la israeliți este Dumnezeu. Asemănările dintre cultele păgâne și cel iudaic pot fi explicate și printr-un lucru concret și anume că în religiile păgâne revelația divină s-a păstrat în proprorții extrem de scăzute pe când cultul israelit este expresia voii divine revelate
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Nu este Întâmplător faptul că În programul revoluționarilor români din 1848 se cereau „emancipația graduală a israiliților” (În Moldova) sau „emanciparea israeliților și drepturi politice pentru orice compatrioți de altă credință” (În Țara Românească) <endnote id="(536, p. 492)"/>. Dar toate acestea s-au dovedit a fi doar „făgăduieli iluzorii” <endnote id="(125, pp. 51-54)"/>. Chiar și după unirea Moldovei cu Țara
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(125, p. 96)"/> și ca o consecință a protestelor exprimate În această privință de unele cancelarii occidentale, prințul Carol a socotit de cuviință să includă În Mesajul Tronului - adresat Parlamentului român În 1868 - mai multe referiri la „cestiunea israeliților”. „Dacă națiunea română În alte timpuri nu s-a abătut de la principiile de umanitate și de toleranță religioasă - a spus suveranul -, ea nu va Începe astăzi, În al XIX-lea secol, supt domnirea mea, a viola aceste sânte principii.” Ambele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Europei - care a blocat emanciparea politică a evreilor din România (chiar cu modificarea formală din 1879) timp de peste o jumătate de secol (până În 1923). Dezbaterile animate din Parlament și din presă care au avut loc În perioada 1866-1868 În jurul „cestiunii israeliților” l-au determinat pe B.P. Hasdeu să redacteze și să publice un Întreg studiu cu titlul Istoria toleranței religioase În România (1868). Încercând să combată ideea că românii ar fi xenofobi și, mai ales, antisemiți, tânărul deputat Hasdeu contraargumentează cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Române] cu mult mai puțin desvoltată decât aiurea”, scria Iuliu Barasch Într-un studiu apărut Într-o publicație vieneză În 1854 <endnote id=" (778, p. 32)"/>. Peste câteva decenii, Elias Schwarzfeld a tradus acest text, publi- cându-l În Anuarul pentru israeliți (vol. IV, 1881, pp. 1-29). Încercând să explice concluzia lui Barasch, E. Schwarzfeld făcea Într-o notă următorul comentariu : „Singurul motiv real ni se pare acela ce-i azi de toți recunoscut, blândețea și spiritul de toleranță Înnăscut românului neaoș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu frica lui Dumnezeu, românii au fost și sunt un popor de o evanghelică toleranță și Înțelepciune, ca puține altele” <endnote id="(653, p. 58)"/>. La rândul său, vorbind În 1913 despre pericolul pe care Îl reprezintă „marea masă a israeliților” stabilită În România, Ion I.C. Brătianu sublinia faptul că poporul român „a considerat Întot- deauna ospitalitatea ca cea dintâi dintre virtuți” <endnote id="(754, III, p. 64)"/>. În 1938, scriind despre convertirea unor evrei la creștinism În Moldova primei jumătăți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unul moral (Înșelător, viclean etc.). În 1884, un interlocutor (poate imaginar) al lui Ion Ghica face distincția clară Între noțiunea de „evreu” și cea de „israelit” (a făcut-o În epocă și Mihai Eminescu ; vezi capitolul „Evreul bun, evreul rău”). „Israeliții” sunt evrei din punct de vedere etnic și confesional. Ei sunt priviți cu oarecare simpatie, fiind „mai toți meseriași, lucrători, meșteri sau negustori, oameni producători”, chiar crescători de animale (oieri și porcari). În schimb, „evreii” sunt afaceriștii venali și corupți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din zonă - pentru că le-a fost interzis vreme Îndelungată accesul la orice altă meserie din care să-și asigure existența. [...] De ce să nu le dăm pământ evreilor ? De ce să nu-i admitem În corporațiile meseriașilor ?” <endnote id="(557, p. 87)"/>. „Israeliții din Ardeal” se plângeau În 1842 Dietei transilvănene că „sunt obligați să practice exclusiv negustoria [...], din cauza faptului că toate celelalte posibilități de trai le-au fost Închise” și că ei „se orientează Înspre cămătărie nu din cauza firii lor, ci din cauza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din cauza firii lor, ci din cauza acelor hotărâri potrivit cărora li se Închid toate căile de acces spre alte domenii și Înspre propășire”. În alte țări, conchid petiționarii, „evreii practică demult meseriile, iar acolo unde emanciparea a devenit realitate, peste tot, israeliții, Într-un număr tot mai mare, se orientează dinspre negustorie spre meserii” <endnote id="(536, pp. 287-288)"/>. Din cauza restricțiilor administrative, procentul comercianților evrei Înregistrați În Transilvania (negustori, cârciumari, hangii) era În epocă relativ mare, chiar dacă În scădere (69,8% În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
avea curajul să contrazică opinio communis : „Camăta nu este un sentiment sufletesc evreiesc, el este un sentiment al tuturor oamenilor de orice religie ar fi, [dar] e folosit pentru a pune Într-o lumină odioasă pe o anumită clasă de israeliți”. Poetul Macedonski se lupta, fără șanse de izbândă, cu o părere generalizată În epocă. O părere alimentată de zeci de personaje din literatura cultă, de la „zaraful Imergold” al lui Alecsandri și „Goldman de la Credit” al lui Topîrceanu, până la „jidovul cămătar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asemenea, orgoliul rănit a generat o legendă născocită de evrei, conform căreia ei ar fi apărat spațiul carpato-dunărean Încă din Antichitate, În epoca cu accente mitice a etnogenezei românilor. În 1846, de pildă, prin intermediul unei reviste din Brașov, „mai mulți israeliți din Transilvania” solicitau contelui Iosif Kemény să nu uite să scrie „În studiile sale istorice” (cum ar fi De Judaeis. Die Geschichte der Juden in Siebenbürgen...) despre presupusele fapte de arme ale strămoșilor lor În Dacia : „În Transilvania, unde nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mea israelită și să fie de români În ochi bine privită” <endnote id="(649, p. 102)"/>. Similar, În 1879, În editorialul primului număr al ziarului evreiesc Fraternitatea se scria că „scopul acestei foi” era „mai cu seamă” să facă din israeliții din România „cetățeni buni și folositori societății [românești]” (Fraternitatea, București, nr. 1, 1879 ; <endnote id="cf. 285, p. 194"/>). În aceeași epocă, antilibe ralul Eminescu nega orice posibilitate ca evreul să devină „român”, În prezent sau În viitor : „Ei [= evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]