89,571 matches
-
a dus, nu în ultimul rând, la delincvență și dezintegrarea familiei, Fukuyama pune punctul pe i-ul (i-urile) actualei dezordini sociale: "în societățile în care indivizii se bucură de mai multă libertate de alegere decât în orice altă perioadă istorică, oamenii detestă și mai mult puținele obligații pe care le mai au. Pentru astfel de societăți, pericolul constă în faptul că oamenii se trezesc brusc izolați pe plan social, liberi să se asocieze cu oricine, dar incapabili să-și asume
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
deci luminat de credință, consunînd însă și cu destule puncte de vedere ale unor Blaga, Eliade, Noica (dl. Sorin Antohi îl pune în legătură și cu "noua organicitate" a lui Martin Buber), e adînc jignit de artificiul țipător, de impertinența istorică a "noii orînduiri" comuniste, chipurile "legice". În afara celei legate de conceptul de "libertate", mai apar în sfera discursului comunist două confuzii. Una privește "cuvîntul amfibologic" egalitate. Acolo unde autorul în discuție înțelegea "o egalitate proporțională a fiecăruia cu fiecare, măsurați
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
este atent la mișcările criticii. Pune în ecuație fiecare apariție, înseriază, încadrează, creează o adevărată rețea de semne și semnificații a ceea ce înseamnă literatura la un moment dat, fără să se lase fascinat de acesta, ci evaluându-l în context istoric. Ceea ce își propune criticul este să gândească și să regândească, în afara prejudecăților, atât opera, cât și opiniile despre autor, fiindcă "rumoarea" interpretativă ar putea uneori să înlocuiască, așa cum se și întâmplă de fapt, "contactul personal cu opera". Contează pe experiența
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
sâmburele care l-a generat, pentru ca reconstituirile să ducă, în urma contactului cu realitatea, la îndreptățite judecăți de valoare. Pretutindeni, în text, spusă direct sau numai subînțeleasă, ideea de bază a lui Nicolae Bălcescu este că se simte investit cu "misie istorică". Drept urmare, consideră o primă datorie a lui însușirea sistematică a fondului documentar al arhivelor și cu observațiile culese din ele, izvoare reci și exacte, să scrie ca un moralist obiectiv. Trăsătura nu anulează însă altele, care aparțin omului pasionat, liric
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
Fotino, deoarece, Nicolae Bălcescu uită să-l mai treacă, deși își propusese a-l cita. Cu acest fel de intervenție, munca editorului egalează cu o cercetare științifică. Cu o deosebită siguranță, Andrei Rusu reproduce după A. Papiu-Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru Români, textul istoricului Walther, autor al unei biografii a lui Mihai Viteazu, care laudă aplecarea la învățătură a lui Pătrașcu, fiul cel mare al lui Mihai, omis de Nicolae Bălcescu. Editorul transcrie titlul și "complimentul" în versuri, în latină
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
petiții, dări de seamă ale ședințelor, rapoarte privind cheltuielile etc.) T. Vârgolici își adună elementele istoriei sale care este una întemeiată pe elocvența faptelor. Rareori interpretează și încă și mai rar este pledant ori polemic. Cu toate deosebirile de cadru istoric observăm, citind lucrarea lui Vârgolici, mulțimea situațiilor "reluate", numeroasele asemănări între ce s-a întâmplat mai de mult în mediile literare și ce se întâmplă azi în aceleași medii, între ce s-a întâmplat cândva la Societatea Scriitorilor Români și
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
în România, unde am ajuns câțiva ani după reinstaurarea democrației, într-un moment în care, e adevărat, țara trebuia să facă față multor dificultăți, dar avea și o mare speranță decurgând din restabilirea democrației și din deschiderea unui nou timp istoric, al libertății și legalității. Iar acest lucru a declanșat o mișcare culturală foarte largă și foarte activă. Am descoperit cu multă bucurie un mare interes pentru autorii și operele de limbă spaniolă, multe fiind traduse și în românește. - Vă mai
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
Sărbătoarea Țapului se pare că v-ați propus o descriere a ceea ce s-a întâmplat în realitate. Unde este ficțiune în Sărbătoarea Țapului și unde adevăr...? - Nu, nu e așa! Sărbătoarea Țapului este un roman care se bazează pe fapte istorice, dar nu este o carte de istorie, ci de ficțiune. În romanul meu, lucrurile inventate sau create de imaginație sunt mult mai importante decât memoria istorică. Eu am luat ca punct de plecare acea teribilă dictatură ce s-a abătut
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
Nu, nu e așa! Sărbătoarea Țapului este un roman care se bazează pe fapte istorice, dar nu este o carte de istorie, ci de ficțiune. În romanul meu, lucrurile inventate sau create de imaginație sunt mult mai importante decât memoria istorică. Eu am luat ca punct de plecare acea teribilă dictatură ce s-a abătut asupra Republicii Dominicane, dar în cadrul schemei generale există multe personaje fictive, există multe episoade inventate și există, de asemenea, fapte istorice care au fost transfigurate cu
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
mult mai importante decât memoria istorică. Eu am luat ca punct de plecare acea teribilă dictatură ce s-a abătut asupra Republicii Dominicane, dar în cadrul schemei generale există multe personaje fictive, există multe episoade inventate și există, de asemenea, fapte istorice care au fost transfigurate cu libertatea pe care o are orice scriitor de a trata faptele din romanul său, adăugând unele noi sau desconsiderându-le pe altele. Cred că fidelitatea față de istorie în Sărbătoarea Țapului se păstrează în esența sa
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
1990, Academia Schloss Solitude, care este o instituție de drept public, își asumă programatic maxima deschidere în spațiul artei. Din 1996 sunt atribuite burse de creație și unor asociații de cultură. Astfel se materializează și intenția înrudirii, dintr-o perspectivă istorică, a spiritului Academiei Schloss Solitude cu cel al Școlii de la Barbizon sau al coloniei de artiști Bateau Lavoir din Montmartre - locuri ideale de creație, sudate prin viziunile și temperamentele înrudite ale artiștilor care le-au frecventat. În cea de-a
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
alt juriu - căruia îi revine menirea de a propune candidații la bursă. În sfîrșit, posibilitatea de a face un popas aici mi-a oferit-o desigur invitația conducerii Academiei, a neobositului ei director Jean Baptiste Joly (un nume cu rezonanțe istorice, iluministe) și a destonicei sale colaboratoare, Ana Martin. Invitația s-a datorat înainte de toate prezenței la Academia Schloss Solitude a scriitoarei și traducătoarei Nora Iuga, a Hertei Müller, membră a Juriului Academiei în acest an și a lui Ernest Wichner
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
în mîna dreaptă pentru achiziționarea Robotului K. După ce ne-am tîrguit că n-am timp să văd nici-o demonstrație pentru că micuțul n-a mîncat, pentru că am invitați și n-am pregătit încă nimic, pentru că aștept de ani de zile momentul istoric din Piața Revoluției, iar despre banii amintiți nici nu poate fi vorba în această viață pămînteană, după ce i-au curs cîteva lacrimi pentru că a cărat "monstrul" pînă aici, mi s-a făcut milă și am primit-o în sufragerie. Un
Demonstrații și demonstrații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14525_a_15850]
-
dar și în privința amanetării viitorului României, dacă crește sprijinul electoral pentru CVTudor. Politica sprijinirii pe din dos a PRM-ului, la care a recurs partidul de guvernămînt pentru a arăta pisica Occidentului, nu mai poate continua. PSD are acum prilejul istoric de a se rupe de un trecut dubios și de a deveni un partid respectabil și pentru cei care nu-l votează. Premierul Năstase ar trebui să uite că a fost coleg de liceu cu CVTudor și că, la un
Un început de limpezire by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14532_a_15857]
-
definitiv de simpla și singulara lui existență. Ar fi bine de știut, altfel, dacă în limba germană mai există și alte cărți cu acest subiect. Thomas Kunze s-a născut în 1963, în RDG, și este de formație germanist și istoric - prin forța împrejurărilor, și publicist. Între 1995-2000 a ținut cursuri în România în calitate de profesor invitat. Se poate afirma, deci, că el are o bună cunoaștere a regimului comunist (în varianta sa est-germană) - cât și una destul de bună a țării noastre
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
cititorii locului. Că autorul nu e, cel mai adesea, foarte îngăduitor în ceea ce ne privește, e chestiune care ține de opțiuni și de empatii pur personale și nu trebuie, în fond, dramatizată. În ceea ce privește însă teoriile și informațiile sale de natură istorică, ori interpretările culturale pe care le preia ori le pune în circulație, acestea sunt, în unele cazuri, cel puțin discutabile. Îți trebuie o anume doză de umor pentru a înghiți sute de citate foarte pesimiste (și fără context) din Cioran
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
Să recunoaștem însă că aici n-a fost vorba de Congresul XIV al PCR și nici de vreo mare adunare populară menită să mascheze că istoria și politica României au devenit afacerea familiei Ceaușescu. E o prostie să obturăm evenimente istorice reale de teamă că am putea fi acuzați de festivisme ca pe vremea lui Ceaușescu. Cronicarul i-a văzut cu ochii lui pe unii dintre cei care s-au dus în Piața Revoluției pentru a fi de față la discursul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
a fost făcută acestuia: CRONICA ROMÂNĂ. Acest ziar care miroase tot mai tare a publicație vadimistă a intrat cu acest prilej pe o linie sinucigașă. Cronica română și-a dat măsura inepției și a obrăzniciei prostești scuipînd pe o vizită istorică și pe sentimentele a milioane de români care au înțeles că destinul țării lor s-a schimbat după Praga și că vizita președintelui Bush a venit să consfințească această schimbare. Dar apropo, cu ce bani e publicată Cronica română ca să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
cele mai cumplite bestialități, nu numai cu sînge rece și cu conștiința sigură de sine a autoproclamatei lor superiorități "ariene", ci chiar și cu aceea de a-și fi îndeplinit în felul acesta datoria". Dar cei "buni"? Prin forța împrejurărilor istorice, sîngeroasa Uniune Sovietică s-a aliniat democrațiilor apusene, act ce arunca asupră-i o nemeritată lumină salutară. Junele român stabilit în capitala Franței s-a lăsat amăgit pînă la un punct de cîteva elemente de "normalizare", de factură, desigur, pur
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
ușor de imaginat ce consecințe brutale ar fi avut asemenea rînduri pline de bun simț, așternute în 1958, dacă ar fi beneficiat de un ecou public. "Norocul" lui Traian Chelariu l-a constituit jurnalul elaborat în taină, cu o destinație istorică necunoscută, aidoma mesajelor ascunse în sticlele pe care marinarii le aruncă în largul oceanului... Ceea ce ni se pare cu deosebire interesant în scrierea de care ne ocupăm este imaginea unor autori, cîteodată de vîrf, ai epocii, surprinși "pe viu". E
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
conștiință, dar și de o înregistrare imediată, "factuală", cu o semnificație aparte în reconstituirea unui trecut relativ apropiat, circumscriind, după cum se exprimă Mircea A. Diaconu, autor al unei judicioase prefețe, "un timp al scriiturii care substituie într-un fel timpul istoric". Azi atari fapte sînt frecvent nesocotite în operația de "stilizare, de "retuș", operație mai mult ori mai puțin neavenită în elaborarea tabloului diacronic al literaturii. Se manifestă o mișcare de idealizare, de ștergere pios-falsificatoare a unor asperități sau, cum ar
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
autobiografic ci și de acea simplitate la care ajung puțini poeți. Prin urmare, identificarea pomenită nu se întâmplă numai cu ceea ce poetul își amintește ci și cu ceea ce creează. Poezia lui Sergiu Adam, privită de data aceasta dintr-un unghi istoric (o istorie a picturii), trece ca într-o imagine schimbătoare de la un colorit expresionist la acel vag al picturii impresioniste, într-o scriitură înșelătoare. Și trecerea aceasta de la intens la pastelat (sau mai degrabă acești poli se suprapun perfect, manifestându
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
în epoca modernă sensibilitatea poetică", alături de suprarealism în abordarea visului ca punct central al meditației și creației poetice. Grupînd capitolele în funcție de perspectivele diverse asupra visului, considerații despre diverse epoci se amestecă, dar pe ansamblu cartea ajunge la conturarea unei linii istorice generale urmărind de fapt evoluția definiției dominante dată visului. Analizele consacrate unuia sau altuia dintre autori sau conceptelor teoretice dezvoltate în cadrul unui curent sînt extrem de utile pentru o înțelegere comparatistă a visului, dar secțiunile de cel mai mare interes, credem
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
pe drumurile sale cele mai proprii", sentimentul pesimist nu trebuie să fie caracteristic, de aceea "cele mai proprii" e înlocuit cu neutrul "mai noi". în alt loc dispare pur și simplu adverbul "pururi" (referitor la îndreptarea inspirației poetului spre trecutul istoric și anistoric). Din afirmația că Eminescu avea o viziune a vieții "în care progresul nu mai poate ocupa nici un loc", secvența citată dispare în ambele reeditări. O frază ca "Atitudinea spirituală a lui Eminescu orientată într-un sens opus civilizației
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
ar fi urmat Bietul Ioanide, roman - el însuși suficient a fi pus în cele mai variate și multiple talgere ale unei balanțe interpretative dintre cele mai sensibile. Și chiar numai el în stare să pună accent în sistemul de exigențe istorice ale mai multor generații. Dar este prea unitar rezultatul examenului interior al epocii în care G. Călinescu și-a scris romanele și a tot ce a decurs de la acest moment până astăzi, ca epica scrierii să nu câștige unitate în
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]