1,086 matches
-
sau zăpada. Mai e apoi nevoia de a fi împreună în fața unui spectacol. Există ceva care v-a atras atenția astăzi și care ar putea deveni film? Eu devin sensibil la ceea ce depășește anecdoticul și ajunge universal. Modul de a istorisi o poveste de iubire face ca ea să rămână o anecdotă sau să devină Romeo și Julieta. Numai artistul e capabil de o asemenea transformare. Grupul MK2, fondat în 1967 de Marin Karmitz, este, pentru industria cinematografică a Franței, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
deveniseră mai curajoși, pe măsură ce conștiințele se integrau progresiv structurii universului care-i înconjura. Poate pe undeva se pregătea sau se folosea violența. Undeva? Poate chiar aici. Gosseyn o privi pe fată. Apoi, cu glas foarte scăzut, începu să vorbească. Își istorisi odiseea ― cum fusese dat afară din hotel, amnezia care îi ștersese amintirile, curioasa iluzie că ar fi fost căsătorit cu Patricia Hardie. ― Pentru ca în cele din urmă ― încheie el ― să descopăr că este fiica președintelui și că este cum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Crang ca un element pozitiv în acest sens ― Se ridică în picioare, cu mâinile sus, privindu-i cu curiozitate pe cei patru, tentând să-și convingă simțurile de realitatea prezenței lor. Nu se hotărâse încă în ce fel le va istorisi povestea ce i-o impusese Mașina. În timp ce-i cerceta cu privirea, unul dintre bărbați se apropie de masă și-i desfăcu pachetul cu senvișuri. Acestea se răsturnară într-un amestec dezordonat de alb și brun; două căzură pe podea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Întâmplări nemaiauzite, gemea, plângea, uneori râdea, dar mai mereu parcă se afla cu niște prieteni la un pahar, căci Începea de multe ori cam așa: „E, măi băieți...”. Vieru auzise multe Întâmplări pe care nici măcar Colonelul nu știa că le istorisise cândva cu voce tare. Dar mintea Tușii era vestită pentru cum așeza Întâmplările văzute ori numai auzite și cum le spunea altora mai departe. Vieru pricepuse din cuvintele ei că pe Colonel, care pe atunci nu era decât Locotenent, Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
n-a existat altul pe lume - el a acaparat Cracovia prin vicleșug și i-a omorât pe toți cehii găsiți în oraș29. Animozitățile și-au găsit reflectare până și în hagiografie. O legendă de la sfârșitul secolului XII - începutul secolului XIII istorisește că întorcându-se de la păgâni in Poloniam, sfântul ceh Adalbert i-a întrebat pe locuitorii unui sat despre drumul spre Gniezno. Aceștia l-au înțeles foarte bine, continuă autorul narațiunea, dar nu i-au răspuns, respectiv, au fost supuși pedepsei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești, și românii din țările ungurești, cum s-au pomenit mai sus, că tot un neam și o dată discălicați sînt (...)“. Totodată, el intenționează să facă mai mult decât predecesorii săi întru mânuirea condeiului, propunându-și să istorisească „de la discălicatul cel dintâi cu romani, adecă de la râmleni“41. Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva catihismusului calvinesc tipărit la 1646, un text ce evidențiază crezul de a nu fi clătinată „temelia cea bună și tare a besearecei noastre pravoslavnice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
schimbarea (pe un continuum foarte extins, de la palierul ideilor la cel al acțiunii concrete) este necesară și urgentă (de altfel, am observat deja că urgența era una dintre caracteristicile de bază ale mesajului eficient). W. Sargant (apud Mucchielli, 2002) ne istorisește exemplul unui predicator care începea întotdeauna prin a provoca emoții puternice celor susceptibili de a se converti. El convingea menbrii audienței că, dacă nu vor reuși să obțină mântuirea, vor ajunge în focurile Infernului. Deoarece audiența, convinsă pe moment, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
disimuleze. La control i se găsește o piatră. Reacția sa: „Nu mă pot duce acasă cu mâinile goale”. A fost, desigur, o glumă, dar care sintetiza o filosofie de viață: suntem datori să recuperăm ceea ce statul ne-a confiscat. Intervievatul istorisește cu umor tranzacțiile cu cei pe care-i conducea: „Aveam două cabine și-i controlam la ieșire. Uneori se adunau și câte 40 kg de carne. Se plângeau că au luat o fleică pentru copii, pentru nevastă”. Convins că nu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
85. Iată cum decurge raționamentul lui Gaunilon: Spun unii că se află undeva în Ocean o insulă pe care au numit-o pierdută din pricina dificultății sau mai degrabă a neputinței de a arăta că nu există și despre aceasta se istorisesc mult mai multe, că este o insulă preafericită și le întrece pe toate cât privește abundența sa de nesocotit a bogățiilor și desfătărilor, fără nici un stăpânitor sau locuitor, cu pământuri total deosebite de cele locuite de oameni, iar bogăția celor
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Născută la 30 octombrie 1936 în localitatea Hănești, județul Botoșani. Studii: Școala generală de 8 clase. Debut artistic - 2006 „Lenuța Zbanț, la cei 70 de ani ai săi, a decis să iasă în spațiul public sub impulsul nevoii de a istorisi prin intermediul culorilor, a formelor plastice însuflețite de sentimentul obârșiilor, rămas intact chiar dacă buletinul indică o adresă ieșeană, parcursul unei vieți. Farmecul narativ, ingenuitatea trăirilor, plasticitatea imaginilor fac din satul botoșănean unde s-a ivit în lume un univers pământesc și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de zi cu zi e pregnant în romanul Rango, prietenul oamenilor (1942), carte apărută, din cauza legilor antisemite ale momentului, sub numele scriitorului G.M. Vlădescu. Din aceeași categorie fac parte și culegerile de povestiri Bingo (1945) și Răscoala din junglă (1947), istorisind „aventurile unui copil în pădurile Africii”. Există întotdeauna o legătură strânsă între poveste și reportaj, aici realul se împletește cu imaginarul, faptul divers cu fabulosul, iar textul e plin de savoare. Ca autor de schițe și povestiri ( Numai oamenii norocoși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
alocuri identice. Marius Jucan: E clar că Ceaușescu era stalinist, și a rămas unul feroce. Sanda Cordoș: Explicând simplu, Îi rămăseseră orele de educație politică din Învățământul ideologic făcut În anii ’40-’50. Și pe acestea le reactivează. Mircea Zaciu istorisește În Jurnal Întâlnirea pe care o au scriitorii În 1981 cu Ceaușescu. Și ceea ce le spune nu sunt altceva decât niște clișee din anii ’50, precum acela care a făcut o mare, sinistră carieră, „moștenirea culturală se preia În mod
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mâinile goale apa muntelui. Acest om a murit sau: purcelușul s-a pișat pe el, înseamnă același lucru, și înseamnă pur și simplu, că ceva din cineva a plecat. Preiau acum din nou nevoia de a evita și te rog: istorisește-mi o frumoasă poveste de seară despre tine și despre mine. EA: Sunetele astrale sunt nevinovate. Omul care asudă arată o vină reactivă sub plapuma fierbinte de puf, al cărei puf vine de la gâștele pe care el le-a înfulecat
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
său natal de către greci. Alte legende despre întemeierea Romei îl arată pe Enea ca principe dardan fugit din Troia în Italia, după o călătorie fantastică, în corăbii, descrisă strălucit de poetul roman Vergiliu în epopeea faimoasă Eneida (povestea o vom istorisi mai departe). Cu alte cuvinte Enea ar fi... strămoșul romanilor. Când a ajuns în Latium, spune legenda, Enea a luat-o în căsătorie pe Lavinia, fiica regelui Latinus. în onoarea ei, a construit orașul Lavinium. Fiul lui Enea, Ascaniu, ar
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Era aproape universală această practică. Decameronul se distinge în rândul altor cicluri de nuvele toscane deoarece le acordă personajelor feminine un rol proeminent, dominant, considerându-le principalul public, dar și protagoniste ale povestirilor.”123 Este interesant că cei care vor istorisi aceste povestiri din suita Decameronului, grupul celor zece, brigata, au în componența lor șapte femei sau 120 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 6. 121 „Noul interes, mai exact terapia la care Boccaccio se gândește, este consolarea pe care o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
doamne și trei tineri. Avem din nou un raport de superioritate al feminității, căreia Boccaccio îi acordă mai mult credit în ceea ce privește abilitatea, talentul, înțelepciunea, farmecul, gingășia și diplomația de a relata povestiri. Este o lume în care femeile vorbesc sau istorisesc, așadar domină prin forța cuvântului, în care au posibilitatea de a se exprima liber, uneori chiar până la granițele licențiosului, un univers din ce în ce mai matriarhal, ce renunță la dogme și canoane, la reguli stricte și opreliști de orice fel, și pune pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
debarasarea de vetust, femeile acestea reprezintă un alt spirit, al unei emancipări și eliberări, al puterii de decizie asupra propriei vieți, ci este omonim cu substantivul novella, care desemnează o povestire, și anticipă activitatea principală a grupului - aceea de a istorisi. Biserica, ca de altfel și castelul mai târziu, sunt alese ca spații de refugiu deoarece prin închiderea lor oferă protecție, siguranță, devin lumi suficiente lor înseși, oaze de calm, de plăcere, de desfătare. Indiscutabil, tinerele ilustrează niște prototipuri ideale feminine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și aceea de a oferi un climat plăcut în spațiul în care trăiește alături de cei dragi. Ca niște adevărate femei instruite, o dată ajunse în paradisul unei naturi îmbietoare, convin să-și petreacă timpul într-un mod mai mult decât elevat, istorisind povestiri despre un subiect anume, dovedindu-și priceperea nu doar în cunoașterea unei tradiții orale a vremii (renumitele fabliau-uri care aveau o notă comică, chiar dezinvoltă uneori, și în care problemele minore ale familiei erau abordate), dar și o solidă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mă rog lui Dumnezeu, a toate îndurătorul, să-mi deie cât mai multe, și mie și la toți creștinii care râvnesc la ele.”197 Uneori poveștile ei nu sunt la fel de fericite, cum este și în cazul zilei a patra, când istorisește despre o tânără îndepărtată abuziv de către frații ei de persoana pe care o iubea și care este chiar ucisă. Fata va afla adevărul despre iubit prin intermediul unui vis revelator și va decide să se stingă lin din cauza suferinței pierderii celui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cit., p. 157. 449 Ibidem, p. 159. 450 Ibidem. 451 James W. Cook, art. cit., p. 55. 452 Ibidem, p. 57. 126 celor patristice, a impus propria exegeză.453 Eșecul ei din Prolog, dar și din basmul pe care îl istorisește, constă în faptul că nu poate să demonstreze necesitatea imperioasă a autorității feminine în căsnicie. Personajele ei nu sunt întru-totul credibile, regina, bătrâna, cavalerul pot fi, de fapt, așa cum am subliniat, personificări ale târgoveței.454 Nevasta din Bath nu are
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
consistență și îl îmbogățește. Se insistă asupra vârstei fragede, inocente a băiatului, pentru a se reliefa nevoia unei purificări, umanitatea se apropie de celest numai într-o stare de curățenie interioară și de candoare. 500 . Personajul feminin narator se dovedește, istorisind această întâmplare, mai evlavioas decât părea în Prologul general. Utilizează deseori adjectivul „mic”, este sensibilizată vizibil de mucenicia copilului, atitudinea ei devine antisemită, dar, în același timp, este naivă și simplă. Sfârșitul povestirii ne impresionează prin aceeași pietate și tandrețe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
urmă nu pare deloc naiv. Este, dimpotrivă, un adept al convențiilor dragostei curtenești, care au devenit o parte constitutivă din maniera sa de a gândi sau de a vorbi. Toată naivitatea, dar numai aparent, după cum vom observa, îi aparține naratorului, istorisind, credibil, la persoana întâi.638 Lamentația pe care i-o face cavalerul este de o durere sfâșietoare: „Mi-i viața azi durere vie,/ Străină orice bucurie,/ Când doamna ce-am iubit odată/ Cu dragoste nemăsurată/ Pierdută-mi este pe vecie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fac memorabile în rândul celorlalte personaje. Sunt, înainte de toate, înțelepte, însușire pe care atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer o poziționează în fruntea virtuților umane (marchiza de Monferrato din I. 5). Bătrâna cumpătată, mama economului, un alt pelerin ce istorisește o povestire legată de problematica cuplului, se distinge prin chibzuința cu care își învață fiului să prețuiască în viață valoarea tăcerii: „Dintre virtuțile înțelepțești/ A pune gurii frâu e cea dintăi./ Așa să-nveți și pre copiii tăi./ Sporovăiala, dragul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personaj original, ci împrumutat de la Boccaccio 782 și valorificat artistic și de un alt mare bard italian, Petrarca 783. Este o donna angelicata ce se distinge prin frumusețe, răbdare, virtute, credință, supunere și dragoste. Acțiunea povestirii, plasată în Italia, ne istorisește despre un crai pe nume Valter ce se îndeletnicea cu vânătoarea, respingând viața de familie, spre disperarea supușilor săi, care l-ar fi dorit căsătorit, cu urmași ce să-i succeadă la conducerea acelui domeniu. Văzând nemulțumirea și dorința arzătoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în „ANQ”, winter 2007, vol. 20, nr. 1, p. 9. (trad. n.) 859 Ibidem, p. 12. (trad. n.) 230 îmbărbătat pe cei care nu aveau tăria să-și afirme adeziunea față de creștinism. Ne referim aici la povestea vieții Sfintei Cecilia, istorisită de cea de-a doua maică prezentă în rândul pelerinilor chaucerieni. Dacă în excipitul său, doftorul condamna păcatul, cea de-a doua maică debutează istorisirea proprie printr-un apel la înlăturarea lenei, pentru a continua cu o rugăciune adresată Fecioarei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]