350 matches
-
cu zgârcenie, numai în măsura în care devin indispensabile pentru înțelegerea stilistică a textului". Criticul pune așadar accentul pe literaritate căutând să înregistreze și să interpreteze, prin grilă stilistic-textualistă, intimitatea operei literare, în ceea ce are aceasta mai particular, mai specific. Ieșirea din aporiile istorismului este întrevăzută de critic prin apelul la stilistica diacronică (o soluție de compromis metodologic, oarecum, între legile sincroniei și cele ale diacroniei), dar și prin valorificarea unor resurse metodologice de ultimă oră, precum teoria semantică sau statistica lingvistică, metode care
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
Statele Unite, unde înregistrăm un amestec al tendințelor celor mai eterogene, un soi de metisaj al criticii literare cu filosofia și cu celelalte domenii umaniste: o cercetare în care se îmbină problematica propriu-zis literară cu filosofia analitică (speech acts), cu noul istorism de inspirație marxistă, cu gîndirea din ultima perioadă a lui Richard Rorty, cu studiile culturale ș. a. m. d. Critica românească reflectă și ea aceeași oscilație între antropologie și formalism. Cu precizarea că fondul uman se prezintă sub două aspecte, în funcție de
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
într-o unitate sistematică. De fapt, ideea artei ca formă perfectă a muncii s-a clarificat pe deplin și a fost accentuată de Vianu în lucrările imediat următoare Esteticii: Asupra ideii de perfecțiune în artă (1937), Prefața la Raționalism și istorism (1938), Prefața la ediția a II-a de care ne ocupăm aici, Arta și munca, în „Muncă și voie bună” din 15 noiembrie 1939, Despre cîteva prejudecăți estetice (1940), Permanența frumosului (1941), Trei momente din istoria conștiinței estetice (1946), fără
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
estetica lui Kant - de „noua prețuire acordată muncii în civilizația noastră”; în Prefața la ediția a II-a gînditorul se referă la „civilizația modernă a muncii”. Vianu numea civilizațiile țărilor occidentale dezvoltate „civilizații activiste”, iar în prefața la Raționalism și istorism (1938) scria: „Concepția activistă a culturii a alcătuit baza filozofică generală a Esteticii mele, unde arta este înfățișată ca forma cea mai perfectă a muncii omenești...”. Valorizarea muncii, implicată în ideea artei ca muncă, se încadra în filozofia politică liberală
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
poezie a fost un estet și, ca toți congenerii, un adept convins al autonomiei esteticului, legea de aramă a scrisului său de la care nu s-a abătut niciodată. Situat de la bun început pe această poziție, el a combătut multă vreme istorismul și biografismul, deși s-a ocupat în studii memorabile de clasici, care se pretau și la o asemenea abordare, ca Eminescu și Creangă, Maiorescu, Odobescu și Coșbuc. Intransigența metodologică a criticului începe totuși să cedeze pe parcurs, mai ales din
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
vieții și nu numai, ca în micromonografia, apărută postum, în 1971, și care fructifică din plin mai vechile, penetrantele observații ale criticului din studiul din 1939, reluat în 1943. Să ne oprim deci mai întâi asupra lor. Vladimir Streinu deplora istorismul în ceea ce-l privește pe Creangă, lipsa "unui studiu românesc serios asupra unei opere capitale." Nu-l ignoră, ba chiar îl apreciază pe acela francez al lui Jean Boutière. Viața fără operă i se pare un non-sens. Criticul este și
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
valabilă doar din punct de vedere statistic. A opera cu nuanțe în acest caz înseamnă fie a gestiona, dintr-o perspectivă teoretică, eventualele slăbiciuni, fie a contabiliza excepții (ilustrabile cel puțin prin predicțiile neîmplinite în cazul lui Enescu din articolul Istorismul prin resemnare în spiritualitatea tinerei generații). În dreptul tinerei generații, ideologizarea trebuie privită ca un halou al propriilor posibilități, epura ca traseu permanent al unor idealuri rămase până atunci în virtualitate. Mircea Vulcănescu le contabilizează frenetic, împarte verdicte, citește în discursul
"Tânăra generație" și tentația demitizări by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12559_a_13884]
-
tinerei generații). În dreptul tinerei generații, ideologizarea trebuie privită ca un halou al propriilor posibilități, epura ca traseu permanent al unor idealuri rămase până atunci în virtualitate. Mircea Vulcănescu le contabilizează frenetic, împarte verdicte, citește în discursul congenerilor săi tendințele tutelare (istorismul prin resemnare și activismul prin disperare), găsește generației sale locul în istoria autohtonă și-i trasează parcursul în universalitate. Expusă lucidității vulcănesciene, demitizată, tânăra generație pare a avea nevoie în ochii cititorului de astăzi de o percepție nouă, una care
"Tânăra generație" și tentația demitizări by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12559_a_13884]
-
Andreea Deciu Practicing New Historicism (rom. Profesînd noul istorism) este o carte născută din stupefacția pe care o provoacă uneori succesul. Pe la sfîrșitul anilor '80 apăreau primele studii semnate de Stephen Greenblatt, pe atunci profesor la Berkeley. Subiectul acelor contribuții: texte medievale, renascentiste, shakespearene, dar mai cu seamă contexte
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
vorbitorului și asiști la formarea proceselor sale mentale. Iar aceste procese mentale sînt spectaculoase. Nu știu dacă pot fi rezumate sau analizate în sensul convențional al termenului. Practicing New Historicism e rodul unui effort bizar: de a arăta că noul istorism, categoric întruchipat de Greenblatt, refuza sinteze și analize în egală măsură. În urmă cu cîțiva ani, autorii au descoperit întîmplător un anunț referitor la un post academic în Statele Unite, pentru care se cerea drept calificare "specializare în domeniul noului istorism
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
istorism, categoric întruchipat de Greenblatt, refuza sinteze și analize în egală măsură. În urmă cu cîțiva ani, autorii au descoperit întîmplător un anunț referitor la un post academic în Statele Unite, pentru care se cerea drept calificare "specializare în domeniul noului istorism". Surpriză! Cînd a devenit noul istorism un domeniu? Poate fi cu adevărat un domeniu? I se pot desluși temeliile teoretice, presupozițiile și aspirațiile, un set de concepte fundamentale, o metodă distinctă de a citi literatura? Pe scurt, răspunsul ar fi
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
sinteze și analize în egală măsură. În urmă cu cîțiva ani, autorii au descoperit întîmplător un anunț referitor la un post academic în Statele Unite, pentru care se cerea drept calificare "specializare în domeniul noului istorism". Surpriză! Cînd a devenit noul istorism un domeniu? Poate fi cu adevărat un domeniu? I se pot desluși temeliile teoretice, presupozițiile și aspirațiile, un set de concepte fundamentale, o metodă distinctă de a citi literatura? Pe scurt, răspunsul ar fi: nu. Mai în detaliu, răspunsul ar
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
domeniu? I se pot desluși temeliile teoretice, presupozițiile și aspirațiile, un set de concepte fundamentale, o metodă distinctă de a citi literatura? Pe scurt, răspunsul ar fi: nu. Mai în detaliu, răspunsul ar fi cu totul altul. La origine, noul istorism a fost răsfățul unor intelectuali americani dezamăgiți de rigiditatea noii critici (New Criticism) și deopotrivă sceptici față de ideologia marxistă dar mai cu seamă dezgustați de vocabularul marxist (cu ale sale "supraproducție", "bază" și "consum"). Importurile sale teoretice soseau, aflăm în
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
înșiruire de localități nume precum Lacan, Jauss, Adorno, sau Lotman, și se vor mira, probabil, cum de pot fi ele puse laolaltă într-un curent de gîndire de sine stătător? Răspunsul, ocolit de autori, după părerea mea este acesta: noul istorism reprezintă un efort de reconciliere a unor tendințe aparent opuse, transcenderea textului literar și deplasarea focusului analizei la nivelul contextului istoric, cultural, social și politic, urmată însă imediat de o lectură a contextului ca text. Cu alte cuvinte: dacă noul
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
reprezintă un efort de reconciliere a unor tendințe aparent opuse, transcenderea textului literar și deplasarea focusului analizei la nivelul contextului istoric, cultural, social și politic, urmată însă imediat de o lectură a contextului ca text. Cu alte cuvinte: dacă noul istorism nu zăbovește asupra prozodiei sonetului shakespearean (aleg un exemplu arbitrar, nu-mi sînt cunoscute studii de poetică întreprinse de noul istorism), cu siguranță va aplica într-un fel sau altul un anumit tip de sensibilitate lirică la explicarea lumii în
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
cultural, social și politic, urmată însă imediat de o lectură a contextului ca text. Cu alte cuvinte: dacă noul istorism nu zăbovește asupra prozodiei sonetului shakespearean (aleg un exemplu arbitrar, nu-mi sînt cunoscute studii de poetică întreprinse de noul istorism), cu siguranță va aplica într-un fel sau altul un anumit tip de sensibilitate lirică la explicarea lumii în care aceste sonete au fost produse. Această abordare a literaturii e rezultatul unei adevărate revelații disciplinare și metodologice, inspirată de antropologia
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
particular de Clifford Geertz. În faimosul său volum din 1973, The Interpretation of Cultures, Geertz descoperea critica literară ca metodă de investigație a mai largului spațiu cultural, în special a unui spațiu cultural străin interpretului. La rîndul lor, reprezentanții noului istorism descoperă analiza culturală ca metodă de investigație a mai restrînsului spațiu literar. Diferența, însă, între antropologie și critica literară, e subtilă fiindcă ea nu ține de concepte ci de aspirații și premise, de o anumită epistemologie a literaturii. Altminteri, și
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
între antropologie și critica literară, e subtilă fiindcă ea nu ține de concepte ci de aspirații și premise, de o anumită epistemologie a literaturii. Altminteri, și Sainte-Beauve s-ar putea declara nou istorist! Influența antropologiei de tip Geertz asupra noului istorism rezultă în ceea ce Greenblatt numește realism etnografic, prin care înțelege alianța între literar și non-literar, o solidaritate a contextului cu textul. În antropologie există un concept important, cunoscut ca "thick description" (rom. descriere în profunzime), și el se referă la
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
există un concept important, cunoscut ca "thick description" (rom. descriere în profunzime), și el se referă la interpretarea unor practici culturale prin descrierea lor detaliată, dar și descrierea unei întregi rețele de intenții, premise, scopuri incluse în acele practici. Noul istorism se inspiră din descrierile în profunzime ale antropologilor, păstrînd o permanentă dialectică între text și context, literar și non-literar. Fiecare din termenii acestor opoziții devine, pe rînd, descrierea în profunzime a celuilalt. Contextul explică și textul și vice-versa, fără însă
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
care a supraviețuit în arhive, Greenblatt și Gallagher propun o înțelegere a literaturii bazată pe vînătoarea după amănunte și contextul lor. Inevitabil, o asemenea critică literară mizează pe anecdotic, pe contraistorie, promovează marginea spre centru și destabilează ordinea preexistentă. Noul istorism e fundamentalmente subversiv. Capitolele acestei cărți sînt o ilustrare a metodei pe care am expus-o, deși metoda în sine nu e riguroasă și nu poate fi preluată de alte studii. Analizele lui Greenblatt și Gallagher sînt fascinante și inimitabile
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
erudiția autorilor se află acea calitate unică a discursului lor critic, pe care am observat-o ascultîndu-l pe Stephen Greenblatt la București și la San Francisco: o uriașă forță de a genera empatie printr-o total dezinhibată maieutică textuală. Noul istorism recunoaște și celebrează, de fapt, talentul, vocația de critic literar. Catherine Gallagher & Stephen Greenblatt--Practicing New Historicism, University of Chicago Press, Chicago and London, 249 pag., 2000.
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
Romano-Catolice de București, și totodată catedrală mitropolitană a Bisericii Romano-Catolice din România, cu excepția Arhiepiscopiei de Alba Iulia, subordonată direct Sfântului Scaun. Catedrala Sf. Iosif a fost construită între anii 1873-1884 după planurile arhitectului Friedrich Schmidt din Viena. Stilul construcției aparține istorismului și împrumută mai ales caracteristici ale stilului romanic, cu unele elemente gotice. Clădirea are 40 m lungime și 22 m lățime. Este cea mai cunoscută biserică romano-catolică din București, fiind în același timp un monument de arhitectură. Ea este cunoscută
De ce bat clopotele catolice pentru Cathedral Plaza? () [Corola-journal/Journalistic/27720_a_29045]
-
ales noaptea, moartea este omniprezentă, discursul central e rostit cu voce sepulcrală; tocmai acest dramatism nocturn, sunînd fals, a făcut deliciul parodiatorilor. Însă chiar și rizibilele Legende istorice se hrănesc discret din senzualitatea poemelor „sudice”. O coloratură explicit erotică nuanțează „istorismul” acestor scene, unde apariții feminine neașteptate tulbură atmosfera gravă și tenebroasă (Mărioara, Măria Putoianca, Fata de la Cozia etc.); în Muma lui Ștefan cel Mare nu lipsește o tînără domniță „temătoare și iubitoare”, iar în Mihai la pădurarul apariția senzuală a
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
dezvoltat și ele. Coșurile pubertății filmului românesc au apărut lângă bubele sindromului imunodeficienței politice.” Perioada cuprinsă între 1912 cu primul lungmetraj, Independența României, și 1947 beneficiază de o analiză lucidă care ne scoate din sfera mitului sau a neutralității unui istorism plat al încadrării „tehnice” a filmului. Cartea este construită matematic pe trei paliere: primul ține de o definire a instrumentarului teoretic și punerea sa în acord cu fenomenul investigat, cinematografia. Un al doilea palier vizează câteva momente definitorii din istoria
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
sunt ținta, ea nu-i aparține lui Bogza, ci interlocutoarei Diana Turconi, care-a desprins-o dintr-o replică a scriitorului muribund. Dar acestea sunt detalii. Poarta neagră. Scriitorii și închisoarea ilustrează exemplar un tip de cercetare literară afină noului istorism, în care contextualizarea și dimensiunea cognitivă primează asupra judecăților etice și estetice. Judecăți pe care, fără a le neglija, demersul critic le integrează calm și nuanțat, literatura fiind citită ca document istoric și socio-antropologic complex. Deși aparțin unui veteran al
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]