1,279 matches
-
se ridicaseră binișor; gata! De-acuma, va rămâne acasă;își va cumpăra stupi,își va organiza o mică prisacă, și-și va vedea, liniștit și cu sârg, de familie și de viață. Tocmai se întorcea, acasă, de pe coclaurii Torino-ului italic. Microbuzul urca, mărunta pantă, asfaltată, spre casă. Când, ca din senin, în vreme ce microbuzul oprise,în stație, a pornit o uruială infernală, urmată de strigăte tragice: fugiți! Fugiți, că se dărâmă, că ne dărâmăm, cu totul. Pământ, cu tot ce e
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
s-ar observa între limbile celtice și limba română, precum de exemplu prefacerea lui c latin în p, quattuor, patru sau a lui f în h precum ferrum, hier, întru cât asemenea transformări se întâlnesc spre exemplu și în dialectele italice, precum acel sabin si acel oscic, care nu sunt în nicio legătură cu limbile celtice. Dacă toate aceste încercări de a grupa pe poporul geto-dac în una din cele trei mari rase a le Germanilor, Slavilor și Celților nu au
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Soliman Magnificul. Imperiul Roman - termen care desemnează statul roman. Legenda spune că Cetatea Roma a fost întemeiată de Romulus și Remus (753 î. Hr.), Romulus fiind primul rege al Romei. Apoi s-a constituit Republica Romană (509 î. Hr.). După cucerirea Peninsulei Italice, romanii au trecut la cucerirea teritoriului din jurul Mării Mediterane. Romanii considerau că acest lucru s-a putut realiza datorită virtuților (calităților) avute de strămoși, care ulterior s-au pierdut. După prăbușirea Republicii, se crează Imperiul (27 î. Hr.), care a supraviețuit
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
popină) numită de localnici Bisericuța. Cercetările au dus la dezvelirea unei părți din cetate și identificarea aproximativă a evoluției sale. Astfel, fortificația romană - probabil un castellum unde erau cantonate formațiuni militare din Legio V Macedonica, cohors I Mattiacorum, Legio I Italica, cohors I Cillicum și Classis Flavia Moesica - a fost ridicată peste o așezare getică, de la care a preluat inclusiv numele de Dinogetia (toponim evocat de Ptolemaios, în descrierea Daciei). În perioada dominatului, cetatea este refăcută: are o suprafață de 1
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Halmyris a fost întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din secolele VI-I a.Chr. A cunoscut diferite etape: fortificație romană de pământ (ultimul sfert al sec. I p.Chr.), castru de piatră - sediu al vexilației legiunilor I Italica și XI Claudia Pia Fidelis și stație a flotei Classis Flavia Moesica - (începutul secolului II până în al treilea sfert al secolului III p.Chr.); cetate romană târzie (al treilea sfert al secolului III până în primul sfert al secolului VII p.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ai epocii Principatului, pe o veche așezare getică, cu nume de origine celtică, cetatea a fost bază a flotei romane de la Dunărea de Jos Classis Flavia Moesica iar mai apoi sediul unor detașamente din Legio V Macedonica și Legio I Italica, și un punct final, de intersecție, al drumului militar și comercial ce tăia centrul Dobrogei, dinspre Marcianopolis și limesul dunărean. Cetatea romană timpurie de secol III a fost ridicată la rangul de municipium în vremea Severilor (192-235). Din această epocă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
numea „pasiunea lui patriotică pentru dezgroparea trecutului Israelului“. Urma Minerva, Revista Internațională de Artă Antică și Arheologie. Nu găsea referiri directe la Guttman, așa că activă căutarea pe text, dar și așa abia erau de găsit. Doar numele, scris mic, cu italice, lângă cel al altcuiva la sfârșitul unui articol ce anunța descoperirea unei neobișnuite urne de rugăciune, localizată în cetatea biblică Ninive. Își plimbă ochii peste text, căutând... nici ea nu știa ce. Nu înțelegea nimic din toată vorbăria aia despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
capacul. Dar mașinăria refuză să se oprească. Întrebă în schimb dacă dorește să fie închise toate ferestrele, toate paginile la care se uitase. Cursorul mouse-ului era fixat pe „da“, când zări din nou numele lui Guttman, scris mic și cu italice. Iar acum, pentru prima oară, îl citi și pe cel alăturat: Ehud Ramon. Poate că bărbatul ăsta știe ceva. Îl căută pe Google, găsind doar trei rezultate relevante: unul dintre ele era o altă referință din Minerva, în toate trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
63, noiembrie 1925, datată însă 1920) începe cu o violentă denudare a convenției narative și cu aparte-uri „explicative” adresate cititorului, ca în proza textualistă: „Iar Laurențiu se gîndia la Diana: - și sfătuim pe cetitor să sară pasajul acesta cu italice, incoherent în aparență și a cărui explicație o va găsi în povestirea ce-l urmează”. Gîndurile lui Laurențiu sînt reproduse, într-adevăr, cu italice, în secvențe lirice autonome; fiecare dintre ele e șarjată, caricaturizînd teatral discursul amoros flamboaiant: „Diana, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
textualistă: „Iar Laurențiu se gîndia la Diana: - și sfătuim pe cetitor să sară pasajul acesta cu italice, incoherent în aparență și a cărui explicație o va găsi în povestirea ce-l urmează”. Gîndurile lui Laurențiu sînt reproduse, într-adevăr, cu italice, în secvențe lirice autonome; fiecare dintre ele e șarjată, caricaturizînd teatral discursul amoros flamboaiant: „Diana, ce de deplîns călăreț svîrlit-se pe oblîncul destinelor tale sirepe...”. Urmează un comentariu auctorial între paranteze, cu corp de literă îngroșat: „(Paranteza aceasta se petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
opt adaling-i sau „războinici de frunte“. Toți erau înrudiți între ei. Ceilalți oameni liberi, nelongobarzi, ziși și waregang-i, erau patruzeci și opt la număr; saxoni erau doar șase sau șapte, și restul romani; așa îi numeau winnilii pe locuitorii pământurilor italice înainte de venirea lor, indiferent ce rasă ar fi fost. Țărani liberi și robi, ziși și skalks, erau cincizeci și trei. Femeile longobarde erau în număr de treizeci și șapte. Celelalte cincizeci și două erau fie libere, țărănci sau roabe. Erau treizeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și riscând“, a scris cineva care i-a cunoscut pe când locuiau încă în Germania. Acea îndărătnicie care se dădea în vileag atunci când susțineau că între „da“ și „nu“ există „poate“, ci doar neantul a fost îmblânzită de conviețuirea cu neamurile italice. Pierderea acestei concepții de viață le-a adus vreo zece ani de debandadă și de anarhie, în care au fost cât pe-aci să dispară. Au izbutit s-o scoată la capăt datorită bunei cârmuiri a regilor Autari și Agilulf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pentru el, timpul curge altfel decât pentru noi. Antonio surâse și porni motorul. Cum abia așteptase să rămână singur cu ea - nu avea nici o intenție să o ducă la general și se gândea cu frenezie la străzile pustii din spatele Forului Italic - Începu să depășească mașinile Încolonate spre centru. Șoferii care veneau din față Îi claxonau și Își pâlpâiau farurile pentru a-i atenționa că erau pe contrasens. Antonio simți o greață instantanee față de Tiburtina, strada aceasta Înnebunitoare, banală, mărginită de fabrici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
arabelor -, când am decis să n-o fac. O numerotare ar fi fost prea mult, prea personal, ar fi implicat un fel de semnătură. Așa era cel mai bine. Simplu, curat, în Arial de 14, fără titlu, fără bold, fără italic. M-am ridicat de la birou și mi-am luat geanta de pe scaun. Am scos dinăuntru mapa neagră și am așezat în ea cu grijă textul la care lucrasem. Am deschis un sertar și am luat de acolo câteva caricaturi, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
dintotdeauna. Și s-au așezat vârtos, pe muncă, bravii noștri buhușani! Și anii au trecut. Și ei au muncit. Și generații s-au Înnoit. Copiii au devenit tineri, tinerii - maturi, maturii - bătrâni, iar aceștia - bunici! Și- dezvoltat, acolo, pe pământ italic, minunate așezări: semiitaliene, semiromâne. Munceau mult, bine; câștigau pe măsură. Aveau și pentru ei, le și prisoseau, bănuți buni. Ce să facă, ei, cu surplusul de câștig? Au prins a-l trimite acasă, În vecinătatea fărâmei de tărâm pe care
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pe cele care apar drept unice. Decid să examinez interacțiunile între "obișnuiți" ai casei și un vînzător. • O diversificare a schemei principale Datele mele sînt extrase în urmă observării unei zile complete de lucru a unui vînzător. Cuvintele în caractere italice fac să reiasă încercarea de a elabora un punct de vedere comun asupra aspectului clientei, proastă argumentare proprie culturii angajatului și, în fine, eșecul vînzătorului. Clienta, o "obișnuită" a casei, are propria să percepție asupra a ceea ce i se potrivește
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
p. 31. 21 (tefan Afloroaei, op. cît., p. 210. * Referin(ele (ntre paranteze se g(sesc (n bibliografia de la sfîr(ițul lucr(rîi. * I.N.S.E.E. Institut Național de la statistique et des études économiques (n. red.) * Comentariile autorului asupra extraselor figurează în italice între paranteze drepte. ** Pentru a diferenția aceste date de restul textului (B) prezentarea lor (B') va fi cu caractere mai mici. HENRI PERETZ Metode în sociologie. Obser vația 4 1 CRISTINA GAVRILUȚĂ Prefață HENRY PERETZ Metodele în sociologie. Observația
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
a clădirilor, ciubucăria, ridicolă prin grandoare, amestecul de frontoane grecești și chiar ogive, făcute însă din var și lemn vopsit, umezeala, care dezghioca varul, și uscăciunea, care umfla lemnăria, făceau din strada bucureșteană o caricatură în moloz a unei străzi italice. În apropierea mânăstirii și peste drum de ea, o casă cu ferestre înalte era încă luminată. În fața ei staționa o trăsură luxoasă cu doi cai albi, înăuntrul căreia dormea, cu capul în piept și cu hățurile în mână, un birjar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
trezim în una din cele mai frumoase seri de iarnă. Rece dar luminoasă, ca o cugetare cerească în mijlocul unei gândiri senine se ridică luna palidă și argintoasă ca mărgăritarul pe bolta albastră și adâncă a cerului Moldovei. Era o noapte italică amestecată cu frigul iernei, amestecul unei lumi văratece, pline de senin, cu intimele plăceri ale iernei, cu căldura focului potolită, cu dulceața visătoarei gândiri. Afară era o vară rece - în case oamenii știu să-și facă o iarnă caldă. Pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cât se poate de clar, și refuz să stau prea mult în pat, refuz să fiu o infirmă și sunt nevoită să merg cu un cadru pentru invalizi cam jumătate de an. (Sharon) Evenimentele propriu-zise, „faptele accidentului”, sunt marcate cu italice în exemplul de mai sus. Vorbitoarea începe prin plasarea temporală, ca un fel de prefață la relatarea propriu-zisă a episodului, și apoi se abate de la subiect pentru a descrie perioada respectivă cu ceva mai multe detalii și ca să localizeze incidentul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Talamus GABA - Dopamină + Histamină + Bulb olfactiv Arginina + Cerebel VIP - Centrul somnului Glicină - Hipotalamus anterior Puntea lui Varolio Ceas biologic Centrul trezirii Bulb rahidian Centrul suprachiasmatic Hipotalamus posterior Activare Inhibare Formațiune reticulară Centrul somnului paradoxal Măduva spinării Denumirea neurotransmițătorilor sunt în italice. Circuitele trezirii și ale somnului, cu centrii și neurotransmițătorii lor la pisică (schemă adaptată după Jouvet, Valatx, 1998) Pe scurt, centrul trezirii excită creierul prin rețele de neuroni ce funcționează în principal pe baza a doi neurotransmițători: dopamina (explicându-se
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
trad.) * Franța se numește diversitate (nota trad.) ** Franța este diversitate (nota trad.) * Societatea franceză (nota trad.) ** Franța profundă (nota trad.) * Comitetul de studii și legătură a intereselor bretone (nota trad.) # Tabelele indică mediile anuale. Rândul al doilea de numere în italice reprezintă procentul imigrării totale pentru fiecare naționalitate într-o o perioadă de timp dată. * organizație non-guvernamentală cvasi-autonomă (nota trad.) * o adevărată revoluție (nota trad.) * "pentru Patrie, știință și glorie" (nota trad.) * Picioarele negre (nota trad.) * multi-level governance-în original (n.r.) * "fagure
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
femina: rezistență vs. sensibilitate, deschidere vs. închidere, libertate vs. 116 Ibidem, p. 520. (trad. n.) 117 Giovanni Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 5. 118 Ibidem. 119 Jessica Levenstein, Out of Bounds: Passion and the Plague in Boccaccio's Decameron, în „Italica”, vol. 73, nr. 3, autumn 1996, p. 14. 50 opresiune. Statutul acesta mai mult decât ingrat al femeii este pus de narator „în vina Sorții, care s-a dovedit zgârcită în ajutorul ei tocmai acolo unde ar fi fost mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Hypocrisy and His Subjectivity, în „ANQ”, fall 2000, vol. 13, nr. 4, p. 9. 296 8. Braccini, Gaetano, Simone Marchesi, Livio XXV, 26 e l'"Introduzione" alla Prima giornata. Di una possibile tessera classica per il "cominciamento" del Decameron, in „Italica”, summer 2003, vol. 80, nr. 2, pp. 139-148. 9. Brown, Peter, Shot wyndowe (Miller’s Tale, I.3358 and 3695): An Open and Shut Case?, în „Medium Aevum”, spring 2000, vol. 69, nr.1, p. 96. 10. Burakov, Olga, Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
s Merchant's Tale, în „The Journal of English and Germanic Philology”, Jan 1995, vol. 94, nr. 1, pp. 31 42. 48. Idem, Chaucer's Miller's Tale and Reeve's Tale, Boccaccio's Decameron, and the French fabliaux, în „Italica”, autumn 2004, vol. 81, nr. 3, pp. 311-325. 49. Henebry, Charles W. M., Apprentice Janekyn/Clerk Jankyn: Discrete Phases in Chaucer's Developing Conception of the Wife of Bath, în „Chaucer Review”, Penn State of University Press, vol. 32, nr.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]