3,582 matches
-
credințe comune, ritualuri, obiceiuri, etc), astfel că imaginea asupra comunității pe care o voi surprinde prin analiza variabilelor de mai sus, va fi inevitabil una fragmentară. De altfel, acest risc de a nu regăsi în bazele de date folosite toți itemii de care are nevoie este unul cunoscut și acceptat pentru cercetătorul ce folosește metoda analizei secundare. Capital social relațional în rural Există multe studii în literatura sociologică românească ce explorează direct sau indirect această temă (Mihăilescu, 1997, Pop, Rughiniș, 2000
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că locuitorii satelor românești investesc cea mai multă încredere în cei din familia lor, iar nivelul încrederii în oamenii de pe stradă, de alte religii, sau altă etnie este mai scăzut, având o valoare medie (între Puțin și Mult). Corelațiile între itemul legat de încrederea în oamenii de pe stradă (disponibil în EBR 2005), care este un indicator al încrederii generalizate, și itemii legați de cooperativizarea satului și de aria culturală, nu sunt semnificative. În schimb corelația cu tipul localității în funcție de dezvoltare este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stradă, de alte religii, sau altă etnie este mai scăzut, având o valoare medie (între Puțin și Mult). Corelațiile între itemul legat de încrederea în oamenii de pe stradă (disponibil în EBR 2005), care este un indicator al încrederii generalizate, și itemii legați de cooperativizarea satului și de aria culturală, nu sunt semnificative. În schimb corelația cu tipul localității în funcție de dezvoltare este semnificativă, arătând că încrederea în oamenii de altă religie sau naționalitate crește o dată cu gradul de dezvoltare al comunei. În ce privește satisfacția
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
NăsăudSălaj și Banat și cei din comunele dezvoltate 26. În schimb cei din ariile Buzău-Brăila, Alba-Hunedoara și Galați-Teleorman-Ialomița-Călărași și cei din comunele sărace sunt mai degrabă puțin sau deloc mulțumiți de viața lor socială. Barometrul Rural 2007 are doar doi itemi legați de încredere și anume încrederea în persoane din elita locală și încrederea în asociațiile agricole din sat. Am considerat că acesta din urmă poate fi un indicator al forței comunității locale, pentru că apartenența la asociații este una din formele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și mai scăzută. Analiza de mai jos vine în continuarea unor studii existente deja în acest domeniu (vezi pe cel menționat mai sus) și le adaugă informații noi, mai recente, și focalizate pe ruralul românesc. Pentru a agrega toți acești itemi legați de participare (din Barometrul Rural 2007, itemul E5) într-un singur factor 27, care reflectă asociaționismul, am rulat o analiză factorială (vezi tabelul 4.5). Existența unui singur factor permite calculul unui indice sumativ din cei opt itemi ai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în continuarea unor studii existente deja în acest domeniu (vezi pe cel menționat mai sus) și le adaugă informații noi, mai recente, și focalizate pe ruralul românesc. Pentru a agrega toți acești itemi legați de participare (din Barometrul Rural 2007, itemul E5) într-un singur factor 27, care reflectă asociaționismul, am rulat o analiză factorială (vezi tabelul 4.5). Existența unui singur factor permite calculul unui indice sumativ din cei opt itemi ai apartenenței (de la E 5-1 la E 5-8), pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acești itemi legați de participare (din Barometrul Rural 2007, itemul E5) într-un singur factor 27, care reflectă asociaționismul, am rulat o analiză factorială (vezi tabelul 4.5). Existența unui singur factor permite calculul unui indice sumativ din cei opt itemi ai apartenenței (de la E 5-1 la E 5-8), pentru a putea obține o evaluare globală a apartenenței pe fiecare individ, într-o primă etapă, și ulterior pe întregul eșantion, prin gruparea valorilor indicelui în trei categorii (lipsa apartenenței, apartenență într-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
țările ex-comuniste urmează un model al asociaționismului similar între ele, dar diferit de cel al altor țări (vezi o demonstrare a acestui fapt și în Voicu, 2005b). Putem avea o imagine a apartenenței în rețele sociale și pentru anul 2002 (itemul ASOC A-M din Eurobarometrul Rural 2002), și o comparație între apartenența în rețele în anii 2002 și 2007, arată o apartenență cu puțin mai scăzută pentru anul 2007. Putem avea o imagine a apartenenței în rețele sociale și pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
-M din Eurobarometrul Rural 2002), și o comparație între apartenența în rețele în anii 2002 și 2007, arată o apartenență cu puțin mai scăzută pentru anul 2007. Putem avea o imagine a apartenenței în rețele sociale și pentru anul 2002 (itemul ASOC A-M din Eurobarometrul Rural 2002), și o comparație între apartenența în rețele în anii 2002 și 2007, arată o apartenență cu puțin mai scăzută pentru anul 2007. Tabel 4.6: Profilul socio-demografic al celor trei tipuri de apartenență
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dezvoltare al localității, apar câteva diferențe notabile. În primul rând, cum se informează oamenii, ce modalități preferă pentru a fi la curent cu proiectele administrației locale? Pentru a răspunde la această întrebare, am rulat o analiză factorială pe pachetul de itemi F13 din Eurobarometrul Rural 2005, legat de frecvența și tipul informării cetățe nilor. Analiza arată că există două tipuri de informare în legătură cu activitatea administrației locale, una directă și care presupune o implicare activă din partea locuitorilor și una indirectă și preponderent
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
-0.02) Pentru a evalua și mai profund implicarea în comunitate, am analizat în același mod (analiză factorială urmată de calculul mediilor factorilor latenți rezultați, în funcție de aria culturală și stabilirea valorilor semnificative prin Anova) și pentru alte două seturi de itemi din Eurobarometrul Rural 2005: interesul pentru relația cetățenilor cu Primăria și Consiliul Local și utilitatea relației între aceștia pentru buna gospodărire a unei localități 30. În ce privește primul dintre ei, analiza factorială a arătat că există o variabilă latentă a interesului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
decât media de relația cu Primăria și Consiliul Local, spre deosebire de aria Buzău-Brăila și Arad-Bihor. Și ariile Gorj-Vâlcea, Brașov-Sibiu și București manifestă un interes mult mai ridicat decât media pentru relația cu cele două. Se păstrează așadar în mare paternul de la itemul anterior, dar se adaugă și elemente noi. Oltenii și cei din nord-estul Moldovei se declară interesați să mențină o relație activă cu administrația locală, dar în ce privește comportamentele efective de informare mediile au valori modeste. Al treilea item analizat relevant pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mare paternul de la itemul anterior, dar se adaugă și elemente noi. Oltenii și cei din nord-estul Moldovei se declară interesați să mențină o relație activă cu administrația locală, dar în ce privește comportamentele efective de informare mediile au valori modeste. Al treilea item analizat relevant pentru implicarea în comunitate analizat se referă la opinia subiecților privind utilitatea relației cu administrația pentru buna gospodărire a unei localități. Același tip de analiză 32, a dus la rezultatele prezentate în graficul 4.3. Cei mai convinși
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt în Tălmăcel tradițiile specifice care nu se mai întâlnesc în alte sate). Această afirmație este o posibilă ipoteză de verificat în studii viitoare. Datele de la nivel național, arată pentru ruralul românesc, o viață comunitară diferit nuanțată. Astfel, am analizat itemi ce pot fi încadrați în trei dimensiuni: capitalul social relațional, acțiunea colectivă comunitară și informarea și interesul acestora în legătură cu proiectele ce se desfășoară în sat. Dacă analizăm o primă dimensiune a vieții comunitare, cea legată de capitalul social relațional (încredere
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identificarea cu acesta și cu comunitatea este de asemenea evidentă. Cei ce se simt mai puțin apropiați de sat și de oamenii din el, doresc într-o măsură mai mare să plece. Chestionarul a investigat această problemă, cu ajutorul a trei itemi: o întrebare închisă "Ați dorit vreodată să plecați definitiv din sat?", o întrebare deschisă legată de destinația posibilă și o întrebare deschisă ce viza motivele pentru care a dorit să părăsească satul. Prelucrarea rezultatelor 38 arată că 21,5% din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnică a celor două comunități. În același timp am încercat să surprindem și în alt mod nu doar teoretic și ipotetic dimensiunile esențiale ale identității culturale, și anume pornind de la datele cantitative. Am realizat astfel o analiză factorială asupra unor itemi relevanți pentru identitatea culturală surprinși în chestionar din care au rezultat trei factori (dimensiuni) vezi tabelul 5.11. Este interesant de remarcat că datele nu indică diferențe între cele două comunități referitor la dimensiunile relevante pentru identitatea culturală. Se observă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Cum se păstrează graiul strămoșesc în satul dumneavoastră? 48. (F7) Există obiceiuri mai deosebite la nunți, botezuri, înmormântări? Recomandarea de către subiect a unor posibili informatori. ANEXA 3 1. Vârsta încheierii studiilor în diferite țări europene Sursa datelor: EVS 1999 2. Itemii din EVS 1999 ce surprind noile modele familiale: v148 se referă la faptul că pentru a crește fericit un copil are nevoie de ambii părinți (întrebare dihotomică) v150 căsătoria este demodată (întrebare dihotomică) v151 acord sau dezacord cu situația ca
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
interesat de ceea ce se întâmplă în viața politică românească. Întrajutorare Oamenii din satul meu știu să se ajute unii pe alții atunci când e nevoie. Informare Sunt permanent la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. 5. Lista itemilor utilizați în analiza factorială În tabelul de analiză factorială În chestionar Comportament imitativ E bine ca oamenii să facă lucrurile așa cum le fac și ceilalți oameni din sat. Preferința pentru familie mare E mai bine să ai o familie mare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în funcție economic, politic, cultural, ci ea păstrează o amprentă puternică a tipului de colectivitate (închisă, apropiată de oraș, multiculturală) (Bulzan, 2005). 12 Trăsăturile ce alcătuiesc cele patru profiluri rezultate sunt obținute prin corelarea întrebării legate de schimbare cu alți itemi relevanți din chestionar și reținerea doar a celor pentru care valoarea reziduală ajustată (VRA) a avut valori semnificative. 13 Datele provin din varianta românească a European Values Survey, cercetare realizată în 1999, de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții, pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
probabilist, pe cote, reprezentativ pentru populația adultă a României. Autoarea studiului de față are acceptul membrilor echipei ce coordonează proiectul pentru a realiza prelucrări pornind de la această bază de date și a le publica. 14 Variabila latentă ANTIRISC, calculată din itemii s6, s7, s8, o22. KMO= 0,632, factorul explică 41,09% din variația variabilei. 15 Barometrul de Opinie Publică octombrie 2004 a fost realizat de Fundația pentru o Societate Deschisă, pe un eșantion de 1800 de persoane, stratificat probabilist tristadial
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la pragul de 0,1. 18 KMO = 0,617, factorul unic explică 56,8% din variația variabilei latente 19 KMO = 0,841, factorul unic explică 76,6% din variația variabilei latente 20 Modernitatea gospodăriei, calculată ca scor factorial din toți itemii legați de aparatura casnică, din Eurobarometrul Rural 2005. KMO=0,948, factorul unic explică 70,8% din totalul variației. 21 Anova, F=3,408 semnificativ la p=0,1. 22 Eurobarometrul Rural a fost realizat în septembrie 2002-ianuarie 2003, de către
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu un volum de 1511 persoane din populația adultă a României. Datele au fost culese de Totem Communication. 24 Pentru detalii despre ariile culturale, vezi articolul lui Dumitru Sandu, 2002. 25 Din păcate Barometrul Rural 2007 nu permite testarea unor itemi în funcție de regiunea istorică și aria culturală, datorită faptului că eșantionul utilizat nu acoperă toate județele și toate regiunile. 26 Rezultate pe baza calculului valorii reziduale ajustate (VRA) 27 Metoda de extracție: Principal Axis Factoring. Medota de rotire: Equamax. Testul grohotișului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cei doi factori (informare activă/directă și informare pasivă/indirectă), testul F având valorile 8,269 pentru primul factor și 7,108 pentru al doilea, ambele valori fiind semnificative la pragul de 0,01. 30 Este vorba de setul de itemi F14 din chestionar, legat de măsura în care locuitorii sunt interesați să se informeze despre proiectele și hotărârile Primăriei / Consiliului local, să participe la ședințele publice ale Primăriei / Consiliului local și să facă recomandări Primăriei / Consiliului local; și setul de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
F14 din chestionar, legat de măsura în care locuitorii sunt interesați să se informeze despre proiectele și hotărârile Primăriei / Consiliului local, să participe la ședințele publice ale Primăriei / Consiliului local și să facă recomandări Primăriei / Consiliului local; și setul de itemi F16, referitor la cât de folositor este pentru gospodărirea unei localități ca locuitorii ei să se informeze despre proiectele și hotărârile Primăriei / Consiliului local, să participe la ședințele publice ale Primăriei / Consiliului local și să facă recomandări Primăriei / Consiliului local
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai clare. Așa că putem să enunțăm o propoziție foarte simplă care să ne scoată din hățișul teoretizărilor excesive: sondajele de opinie, în ceea ce privește conținutul și finalitatea lor sunt rezultatele unor măsurători.4 Schema de măsurare proprie sondajului, care se regăsește în itemii instrumentului folosit pentru realizarea investigației și anume chestionarul, prin aplicarea asupra unei populații clar stabilite printr-un procedeu de eșantionare produce datele. Admitem că măsurarea presupune atribuirea unei unități de măsură unui fenomen. De exemplu, în cazul sondajelor de opinie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]