307 matches
-
șerpi înfășurați în jurul toiagului sînt însoțiți în spate de niște animale asemănătoare cu leii sau leoparzii în poziție verticală ce poartă coroane pe cap și țin în gheare un fel de băț sub forma literei P. Ne spune textul canonic iudeo-creștin că șarpele a dat puterea sa fiarei ca să poată stăpîni toată lumea și nimeni nu cuteza a se împotrivi. Ori sigiliul amintit arată tocmai puterea divinității reprezen- tată prin cele două animale pe care le hulea cu atîta înverșunare născocitorul Ioan
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ce italicii și grecii cu gînduri pline de mișelie, au luat-o ca adevăr divin. Iar marea conspirație pusă la cale pentru confiscarea religiei geților de către sec-ta iudeilor farisei în interesul lor politic a fost continuată de capii bisericii iudeo-creștine care au distrus și ascuns orice informație ce punea în discuție plăsmuirea mozaicilor, devenită scriere sacră în noua religiei. A venit vremea luminii adevărului, trebuie să distrugem lumea minciunii, vicleniei, lăcomiei, violenței, ignoranței și ticăloșiei. A venit vremea Luminii din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în discuție plăsmuirea mozaicilor, devenită scriere sacră în noua religiei. A venit vremea luminii adevărului, trebuie să distrugem lumea minciunii, vicleniei, lăcomiei, violenței, ignoranței și ticăloșiei. A venit vremea Luminii din Lumină! Saul/Pavel cel mai mare plăsmuitor al istorie iudeo-creștine, s-a născut în ce-tatea Tars din Cilicia în anul 8 sau 9. La vîrsta de 12 ani pleacă la Ierusalim unde împreună cu Irod ll - prinț iudeu și Manahen, sînt învățăceii fariseului Gamaliel. În luna aprilie a anului 30 este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
11 Domoz tomu este fiul crucii strălucitoare. iar cabirii erau considerați ființe cerești ce au zidit un neam divin pe pământ și care i-a învățat pe oameni prelucrarea metalelor, Mitra purtînd și el acest titlul. Hipolit, un ivrit pretins iudeo-creștin, în cartea Philosophumena sau Respingerea tuturor ereziilor ticluită pe la anii 175 scriind despre mai multe neamuri care ar fi apărut primele pe pământ create de Dumnezeu, spune despre neamurile arimine ale cabirilor: ,,...sau dacă au fost cureții ideeni, neam divin
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
imperiului roman de răsărit Valens, le-a dat sălaș în Moesia, adică Bulgaria de azi. Cum împăratul își iubea religia strămoșească, i-a poftit pe noii veniți să fie alături de restul neamului său în cele iubitoare de Sîntu, iar episcopul iudeo-creștin pufăie furios: ,,împăratul Valens, răpit de perfidia arienilor... a trimis la ei predicatori din partea sa... Astfel și vizigoții au fost făcuți de către împăratul Valens mai degrabă arieni decît creștini.” În pa-ragraful 133 autorul spune supărat foc despre înrăiții predicatori ,,arieni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și el amplasat tot În casa a VIII-a. Tranzitele lui Pluto Pluto (Hades la greci) era fratele lui Jupiter și al lui Neptun. Când cei trei au Împărțit puterea, Pluto a moștenit Infernul. Nu Încape Îndoială că viziunea noastră iudeo-creștină asupra Infernului, ca loc al damnării, este cea care Îi conferă lui Pluto acea imagine de zeu Înspăimântător pe care o anumită formă a astrologiei o dă În vileag cu atâta plăcere. Este adevărat că Pluto e singurul a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Proprietatea privată Piața Competiția Tehnologia Dreptatea socială Solidaritatea Egalitatea Statul bunăstării Siguranța socială H. Dreptul popoarelor de a se autoguverna Pacea Datoria de intervenție I. Activitățile de timp liber Emanciparea femeilor Protecția naturii J. Familia Creștinismul Civilizația noastră este, incontestabil, iudeo-creștină. După prăbușirea Romei, Biserica este singura instituție organizată care întrunește toate funcțiile necesare vieții și continuității societății, de la transmiterea culturii până la educație, sănătate sau binefacere. Ea integrează populațiile sosite cu marile valuri migratoare, legitimează puterea civilă reconstituită, asigură unitatea lumii
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
acord) o alternativă tristă și periculoasă. Aici, în salvarea ecologică a societății, în recuperarea secundarului, a marginalului, a eterogenului, aici pot avea un rol benefic producțiile literare și culturale. Umanismul creștin se regăsește inevitabil în fruntea acestor discuții, deoarece tradiția iudeo-creștină a fost și este, mai mult decît altele, strîns legată de "modernizare": în parte a adăpostit-o, în parte a luptat cu ea. Totodată, principiul subsidiarității a apărut în interiorul acestei tradiții. El poate fi aplicat cu succes nu numai în
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vestică, aflăm alte două rațiuni structurale de mare profunzime care i-au asigurat Europei prioritatea la nivel global: "Una, modul în care ea a fost impregnată și modelată de categoriile de percepție și mecanismele de gîndire specifice punctului de vedere iudeo-creștin. De pildă, oamenii care trăiau în interiorul orizontului existențial promovat de Biblie și scrierile adiacente au trebuit să internalizeze conceptul unei divinități destul de abstracte, cel puțin în comparație cu multiplicitatea animist-panteistă a religiilor tradiționale pe care o găsim în Grecia și Roma Antică
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
caută însă înălțimea creștină în această descriere? Mai ales astăzi când multiculturalismul, toleranța religioasă obligatorie și ideologia nefastă a "corectitudinii politice" par a face legea. Cu atât mai mult cu cât istorici avizați vorbesc, de fapt, de o rădăcină profundă iudeo-creștină a spiritului european, de o moștenire modelatoare care integrează în primul rând Cartea (to Biblon) și tradiția comentariului nesfârșit, profund și sofisticat, al tradiției talmudice, alături de misterul efervescent, formator și nemuritor, al învierii christice. Însă o chestiune atât de complicată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ei, le-au atribuit repede strămoșilor lor, ivriții, dar în reali- tate ele sînt ale filistenilor, adică populația plecată din Carpați pe la mijlocul seco- lului XVll î.e.n. Amintirea Așerei s-a păstrat mult timp la neamul arimin fiind preluată în făcătura iudeo-creștină a ortodoxiei române sub numele de Sfînta Arhi-ra, ocrotitoarea femeilor căsătorite și a croitoreselor. Moaștele ei se află în biserica Sfînta Paraschiva din Istanbul administrată de Patriarhia Română. Dulgherii în lemnării istorice vor spune că toate informațiile sînt o coincidență
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
caldeene sînt texte din teozofia geților, pe care niște mișei le-au distrus în mare parte, iar pentru ce a scăpat de la prăpăd, s-a folosit o denumire improprie ca să se piardă orice urmă ce ar trăda originea lor. Episcopul iudeo-creștin Meliton din Sardes spunea pe la anii 175 că toată filozofia creștină a venit de la barbari nu de la iudei sau grecotei și asta cu 200 de ani înainte ca făcătura fariseilor să devină religie unică în imperiul roman! Sidec era o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
azime. În religia lor era încorporat și un cult al strămoșilor și al eroilor iar ca figuri simbolice mitice aveau taurul solar și șarpele, fiind cunoscuți de către ivriți ca un popor avut și mari pricepuți în oracole și purificări. Prelatul iudeo-creștin Lactanțiu, pe la anul 310 spunea despre mama împă- ratului get al imperiului roman Galeriu, că era preotesă și adoratoare a duhurilor de pe înălțimile munților. Vedem că la o distantă în timp de peste 1000 de ani, între religia canaaniților și religia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
despre nemurirea sufletului scriindu-le legi bellagines. Adică Iordanes nu a născocit faptul că strămoșii noștri aveau legi scrise numite de grecii și romanii din secolele lV-l î.e.n. dar și mai tîrziu, legi sfinte, frumoase sau bellagines. Iordanes, episcop iudeo-creștin de neam got și get după cum mărturisește chiar el, a scris Getica la anul 551 pentru prietenul său Castalius. El face un rezumat al cărții De origine actusque Getarum scrisă de Flavius Magnus Aurelianus Casiodo-rus(485-578) care a scris-o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe lângă numerotarea inversă a elementelor ei, octada romană a fost înlocuită cu o unitate mai mică de timp, grupa de șapte zile. Tradiția aceasta provine de la evrei și reflectă simbolismul zilelor de la facerea lumii. După cum se știe în istoria revelației iudeo-creștine, numărul șapte are un caracter sacru. Cum sabatul evreiesc era socotit ziua a șaptea, de odihnă și de sărbătoare, creștinii au acordat acest rol și însemnătatea cea mare Zilei Domnului, duminica, în care a înviat Mântuitorul Hristos. Câtorva dintre celelalte
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
De aceea nu se orientau după data apariției lunii iudaice, ci după ziua săptămânii creștine: vineri și duminică, zile în care au avut loc răstignirea și, respectiv, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. „Numai în vorbire figurată, și anume în mediul iudeo-creștin, se putea face o apropiere de înțeles între faptul istoric iudaic și faptul istorico-creștin”. Consecințele religioase și istorice ale celui din urmă își dovedeau însă net superioritatea și bogăția. „O deosebire era totuși între cvartodecimani și ceilalți creștini: pe când aceștia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de formare a caracterului prin intermediul orgoliului și al imaginii prototipice. Și de aceast] dat] vorbim despre o form] idealist] de caracter, incompatibil] cu egalitatea moral]. Idealul lui Nietzsche se remarc] nu atât prin ceea ce afirm], cât prin ceea ce respinge (etică iudeo-creștin]). Ins] nici autorul însuși nu a fost pe deplin conștient de intensitatea caracterului anticreștin al teoriei sale. El este ins] conștient c] idealul s]u de „supraom” (übermensch) nu va posedă ceea ce Hume numește „virtuți c]lug]rești”, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sf]tuiește în direcția subordon]rii dorinței sexuale fâț] de rațiune; trupul este privit ca otemniț] a sufletului nemuritor, fiind adesea însoțit de p]rerea c] lumea noastr] este o versiune-surogat a Adev]rului și a Realit]ții. 2) Gândirea iudeo-creștin] Concepția predominant] a Vechiului Testament sublinia bucuria sexului, încuraja fecunditatea, iar asumarea c]s]toriei și a paternit]ții erau firești. Motivați în parte de grija pentru perpetuarea liniilor de familie, patriarhii și regii Israelului au practicat poligamia; bărbații proasp
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situație anume. Dar discuția moral] nu a fost luat] în considerare în vremurile în care am putut s] ne lans]m într-o reflecție liber], nestânjeniți de o biologie fals] (tradiția aristotelic]) sau de o credinț] fals] în Dumnezeu (tradiția iudeo-creștin]). R]mane de v]zut dac] discuția moral] susținut] poate genera convergență necesar] a credințelor noastre morale și a dorințelor corespunz]toare, pentru a face ca ideea unei fapte morale s] par] plauzibil]. Tipul de realism moral descris aici întreține
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
închisă, performantă în timpul ultimelor patru secole doar ca program mobilizator politico-militar, în numele aceleiași credințe și al vechiului plan de guvernare creștină. Creștinismul instituționalizat de Constantin I îmbinase cadrele puterii imperiale romane (universaliste) cu moștenirea elenistică a Bizanțului și cu cea iudeo-creștină, încercând să fixeze o formulă ideală, a unui stat-imperiu construit în jurul noii capitalei; el a fost depășit însă în chip natural de propria istorie și de devenirea civilizației europene, chiar după câteva secole de la întemeiere, prin ruptura de occident din
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-a ivit modelul alegerii pe multiplicități luxuriante, dar calitativ omogene, scanate de consumatori. Gîndirea europeană modernă își recunoaște totuși drept rădăcini filozofia Greciei vechi și tradiția iudeo-creștină, ambele dominate de ideea Unității, de căutarea Unului, de aspirația persoanei spre totalitate. Cu geometria ei, atotprezentă în civilizația europeană, crucea este imaginea alegerii care eliberează de dualitatea disjunctivă. Cu pregnanța celor două dimensiuni ale sale, ea ne pune în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o dăruiește celui încercat de nenorocire. Dar în desfășurarea unei nedreptăți pînă la capătul posibilităților ei peste care se boltește rectificarea divină el citește mai cu seamă proiecția antitetică a misterului : ai văzut lucrurile Lui paradoxale? 4 Toposul platonician și iudeo-creștin al dreptului batjocorit stă, de asemenea, în centrul filozofiei religioase a Simonei Weil. Ca mecanism al forței și al necesității care îl strivește pe cel drept, lumea oglindește indiferența/imparțialitatea divină. Ca mecanism al forței și al necesității fără putere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de niciun arheolog competent care să fie de acord cu ea. Între ipotezele cu privire la mormântul din Talpionul de Est cel mai ușor de demonstrat este falsitatea afirmației că frontonul arcuit pe un cerc de deasupra intrării mormântului este un simbol iudeo-creștin antic ceea ce, se presupune, ar fi o dovadă că mormântul a aparținut în realitate fondatorului mișcării creștine. Această interpretare este complet eronată. Dimpotrivă, acest simbol sugerează că, foarte probabil, ocupanții mormântului se numărau printre oamenii pe care Isus i-a
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
poetice cu numele generice sau cu numele revelat) și „atribute”, „epitete”. Pentru studiul de față, care este unul comparativ, vom aplica însă aceleași criterii că pentru identificarea numelor divine din Coran, cu o singură excepție: întrucât nu există în tradiția iudeo-creștină liste de nume divine că în cea islamică, nu vom construi astfel de nume de la verbe la mod personal care il au ca subiect pe Dumnezeu, așa cum au făcut autorii islamici de liste construind nume că al-Mu≤y, al Mum
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
i-au adus în acest punct. Există astfel în om o tendință de asumare arbitrară a reușitei. Explicațiile au venit de cele mai multe ori sub forma unor teorii tipic rasiste, sau camuflate sub tot felul de etnocentrisme. Comunitățile cu o tradiție iudeo-creștină au găsit o rețetă de succes. Mâna invizibilă lucrează însă la fel pentru toată lumea. Există o singură ordine naturală, iar tendința actuală de aspirare a comunităților locale în vârtejul comun, nu este una predominat politică. Dacă această tendință a luat
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]