5,069 matches
-
de reducționism trivial, această deversare a ideologiei în literatură nu reprezintă decât reziduuri ale gândirii "omului nou", incapabil să opereze o separare a domeniilor. Efectul este o cădere pe scara din spate a culturii. De altfel, abia acum iese la iveală adevărata miză a cărții: deoarece cei opt (Eminescu, Paulescu, Crainic, Nae Ionescu, Blaga, Băncilă, Codreanu, Țuțea) au fost denigrați, ei trebuie apărați, cel puțin din solidaritate politică, de Răzvan Codrescu - purtător al ștafetei de extremă dreaptă. în concluzie, nu căutați
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
stadiul de volută explicativă, continuându-se "munca de popularizare" începută în numărul, dedicat psihoistoriei, din Echinox (la care Ștefan Borbely este co-director). Al doilea eseu e o veritabilă vivisecție critică a lupului de stepă; pe măsură ce bisturiul exegetului înaintează, ies la iveală, pe rând, nu doar fundamentele nietzscheene ale textului ori calitățile de Berserkir ale lui Harry Haller, nu doar traseele onirico - inițiatice parcurse de personaj, ci și paradoxul ironic al metafizicii lui Hesse (firile esențiale care transmit mesajul fondului aparțin, prin
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
propune cam multe pentru un singur studiu: un studiu de istorie a psihiatriei, unul de istorie a chirurgiei, unul de istorie al teoriilor eugenice, unul al rasismului. Dar analiza pe care o face antisemitismului din perspectiva chirurgiei estetice scoate la iveală neașteptate conexiuni între felul în care se intersectează idei esențiale precum fericirea, libertatea și identitatea de sine. Sander L. Gilman, Creating Beauty to Cure the Soul. Race and Psychology in the Shaping of Aesthetic Surgery, Duke University Press, Durham, London
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
lui Corneliu Coposu, strategie de tip are balta pește a împins două partide, PL 93 și PAC, să iasă din Convenție, fără a primejdui scorul obținut de CDR în alegeri. Continuarea acestei politici, după victoria din '96, a scos la iveală, cum era și firesc, că de fapt balta are peștii numărați, iar aceștia au început să refuze hegemonia PNȚCD. Alegerile locale au dovedit că sigla CDR nu mai ajunge pentru a cîștiga voturi și că sperietoarea ieșirii din Convenție, pe
Moștenirea lui Corneliu Coposu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17013_a_18338]
-
Nicolae Manolescu Cine ar fi crezut? La 111 ani de la moartea marelui poet ies la iveală 93 de scrisori necunoscute pe care Eminescu le-a adresat, între anii 1879 și 1883, Veronicăi Micle. Cu aceeași ocazie, ies la iveală și 15 scrisori ale Veronicăi Micle către Eminescu. Revista noastră publică, în premieră, cîteva dintre scrisori. Din
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
Nicolae Manolescu Cine ar fi crezut? La 111 ani de la moartea marelui poet ies la iveală 93 de scrisori necunoscute pe care Eminescu le-a adresat, între anii 1879 și 1883, Veronicăi Micle. Cu aceeași ocazie, ies la iveală și 15 scrisori ale Veronicăi Micle către Eminescu. Revista noastră publică, în premieră, cîteva dintre scrisori. Din nota de la pagina 12, cititorii vor afla care sînt circumstanțele și protagoniștii acestei excepționale descoperiri. Ținta editorialului meu este alta și anume de
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]
-
niște pamflete avînd în colimator personaje istorice bine știute, ci un bestiariu, colcăind de patimi animalice și foșgăind de gîngănii morale dincolo de mode și timp. Arghezi e un mizantrop sarcastic. Tabletele alcătuiesc un molitvenic sui-generis, voind parcă a scoate (la iveală!) tot răul din lume. Merită să citez cîteva astfel de molitve expresive și actuale. Despre un parvenit denunțat public că a lipsit statul de cîteva milioane: "Era să fie doborît din copacul în care se suise porcul lui sufletesc, de
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
de identitate. Pentru el toate lucrurile sînt clare. Vede numai ce știe și nu poate să nu știe... Tocmai pentru că vede doar ceea ce știe... * 1954. Sînt dezorientat și în toată vraiștea în care mă zbat, simt cum îmi ies la iveală toate instinctele. Egoism,... arivism,... avariție,... complexe de tot felul. Să parvin. Dar cum? Neavînd toată forța, mergînd doar pînă la jumătate. Mă aflu în preajma unei hotărîri și ca totdeauna mă cuprinde agitația, febra dilemei. Mă apropii de nodul problemei, însă
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
mare, spre a ne preface în scrum, ne merităm din plin soarta. Cum nu am iluzii în privința inteligenței politicianului român și nici în subtilitatea serviciilor secrete (grosolane până-n pânzele albe, după cum se dovedește cu ocazia fiecărui nou scandal dat la iveală), nu cred nici în teza "răfuielii politice". Dacă murdara afacere nu ar fi fost descoperită de către francezi, lucrurile ar fi continuat să băltească în buna tradiție a nesimțirii cuțo-moldo-vlahe. Nu cred că e vorba de o "înscenare" a Cotroceniului ori
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
curgerea arcușului său, se dovedeau a fi prelungiri ale unei spiritualități afunde, aidoma unei glăsuiri înțelepte veche de când lumea. Cunoscut în timpul vieții sale în primul rând în calitate de violonist, de dirijor, ulterior, în deceniile din urmă, opera sa componistică iese la iveală fiind antrenată în circuitul mare al faptelor umanității. Motivul? Indiscutabil este vorba de suflul umanist întremător, consolator, ce străbate întreaga creație enesciană. Chiar de la primele opusuri, de la lucrările începutului de secol, de la Octuor-ul pentru corzi, de la prima sa simfonie
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
petrecut copilăria în valea Teleormanului. Liceul l-a facut la Ocna Sibiului. Licențiat al Facultății de Electronică și Telecomunicații din București, lucrează în domeniul apărăturii seismice la Institutul Național de Fizică a Pământului. Pasionat de arheologie și literatura, da la iveală românul istoric Tragă șerpilor, un debut surprinzător prin iscusința narației, prin echilibrul stilistic între relatarea aventuroasa, dramatică, descrierea eficientă, plastică și oralitatea caracterologica captivantă. Bref, e vorba de talent, de o intuiție artistică rar dobândită din primul foc, ceea ce ne
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
subiectul conferinței? Să nu-i mai preocupe decît prezentul (și viitorul lor), "în numele nenorocului", prin țări străine-occidentale, în orice caz? Discuțiile care au urmat - nici ele nu s-au referit la ceea ce a fost, la documentele arhivelor acum date la iveală, la suferințe, la torționari. Ana Blandiana a avut a face față - și a răspuns cu elegantă comprehensiune democratică - la o serie de întrebări și de observații privind politica actualei Puteri din România, discrepanțele dintre promisiunile ei electorale și realizările ei
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
devine o operațiune de maestru. Lipsa de comunicare între actori și directorii lor - Vlad Rădescu și mai nou Stelian Nistor - atitudinea arogantă a acestora, neacoperită însă de o autoritate profesională, sînt principalele motive ale unui conflict mai vechi scos la iveală abia acum. Din păcate, din lașitate sau din frica zilei de mîine, actorii n-au forțat discuții directe și lămuritoare cu direcțiunea, lăsînd lucrurile să mocnească, sau au șușotit pe la colțuri. Inoperant. Nemulțumirile s-au strîns. Sigur că nu întotdeauna
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
noapte, de toată colecția lui frumoasă de tablouri clasice românești, o avere, în februarie a.c., tăbărând pe bătrânul nostru amic, acum un senior venerabil... Eveniment care, paradoxal, lăsându-i la o parte pe cei cinci tâlhari - încă nedescoperiți - scoase la iveală setea de cultură a micului târg de câmpie. Târgul mai are poeți, elevi sau profesori, chiar și buni prozatori, unul procuror, altul notar, și atâtea capete luminate, începând cu primarul împătimit de cultură, sponsorizând revista locală și cu profesorul Al.
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
războiului. Există și războaie făcute în liniște sub / cu gloanțele mizeriei, ale foametei, ale unei sărăcii care te îndeamnă să recurgi la crimă, furt, perversiune, la vinderea și cumpărarea copiilor, a tinerelor femei etc. Războaiele acestea nu prea scot la iveală artiști, scriitori. Lupta contra mizeriei este una din temele tradiționale ale romanului. E suficient să ne gândim la Les Misérables, la cărțile lui Zola, la mulți alți romancieri. Societatea de consum exercită o cenzură vigilentă, ia măsuri împotriva acestor reprezentări
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
putea trece fără sfială pe regretatul exeget în genealogia lor, de care, în bună conștiință literară, au nevoie. Datorită răsucirii mai mult ori mai puțin persiflatoare a frazei, elementul factologic devine, sub pana lui Cornel Regman, atractiv, derizoriul scos la iveală într-un fel agreabil devine comestibil. E un soi de reciclare a inevitabilei mediocrități, chiar în situațiile în care nobile intenții îi stau la temelie și pioase simțăminte încarcă raportul nostru cu trecutul: "Gentila libertate cîntată de Alecsandri era cu
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
național cu îngerul ideologic, sau scenele-discuții la care participă Eulalie, răzbat fapte, reacții la evenimentele reale, dar, în reprezentări amar-comice. Lumea artistică nu mai este o periferie: "cînd marea s-a retras/ în urechea internă a pămîntului/ au ieșit la iveală patru-cinci mese cu scaune/ de fier la care stăteau/ cîțiva scriitori contemporani/ și cîțiva cititori", discutînd, evident, literatură. Moartea infiltrată în viață ("alive and warm in my heart is death, only death./ it fills my cells with blood; it lends
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
două din ultimii ani, prețioase prin revelația pe care o aduc, și anume că imensul manuscris nu fusese sortit peceților tăcerii, că publicarea lui nu fusese exclusă. Pe 3 ianuarie 1992, scriitorul de 69 de ani pregătește concret darea la iveală a unor pagini: " Am de lucru la revizuirea jurnalului. E scris destul de neglijent și trebuie să refac uneori "toaleta", ca pentru orice text pe care vrei să-l publici." (p. 184). Primele mișcări îl dezamăgesc: revista ce i-a găzduit
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
revistei "Familia". Interesatul trăiește un moment de descurajare și se întoarce... împotriva jurnalului: " De altfel, am tot mai puțină încredere în acest morman de note răzlețe. Lipsesc fapte și evenimente marcate, le-am trecut cu vederea. Iese, în schimb, la iveală "portretul" meu, cu toate imperfecțiunile lui, de o uimitoare stăruință. Și, în fundal, atmosfera acelor ani." (p. 817). Reacția e mișcătoare, dar toate acele "lipsuri" pot fi trecute cu vederea. Prețios e portretul autorului, cu toate "imperfecțiunile lui"; rămânând necontenit
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
lui, de o uimitoare stăruință. Și, în fundal, atmosfera acelor ani." (p. 817). Reacția e mișcătoare, dar toate acele "lipsuri" pot fi trecute cu vederea. Prețios e portretul autorului, cu toate "imperfecțiunile lui"; rămânând necontenit (și în mod legitim) la iveală, el dă viață, în fundal, la tot ce compune "atmosfera acelor ani"! Iar această viață survine, în jurnal (indiferent dacă acesta e inclus de specialiști în paraliteratură) ca și în alte scrieri literare, parcă prin minune. Lungile serii de banalități
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
simulacrul de restructurare în acest minister. În ADEVĂRUL, Adrian Ursu atacă frontal Internele reproșînd acestui minister că nu-și face treaba și că, mai mult, reacționează numai la comandă, altfel mulțumindu-se să acopere ceea ce ar trebui să scoată la iveală. Un punct de vedere asemănător descoperim în EVENIMENTUL ZILEI, unde Cornel Nistorescu ia la bani mărunți traficul de droguri și ajunge la concluzia că printre cei care pun umărul cu hărnicie la acest trafic se numără și reprezentanții poliției. * Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
cu o singură modificare: acum apare și numele regizorului "un tînăr genial" în 1987, acum Dodi Esrig. Supraviețuiri V, supraintitulat Logica, 1985, pagina 268 și, Autodenunțuri..., pagina 39. în ambele, un articol din 1956, înfierat atunci ca antibolșevic, scos la iveală în 1985 cu precauții, la sfîrșitul unui capitol cu mult epic, sub formă de "bibliografie", cu italice - protejat așadar de o mulțime de artificii care, ciudat, sună foarte literar acum, după ce în epocă trebuie să fi apărut cu totul altfel
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
dar și aceea parțială, pentru că, de pildă, Ion Iliescu a rămas până astăzi în aceeași casă necuvenită, iar apropiații săi n-o duc nici ei prea rău. Spre deosebire de polițiști, ale căror mânării riscau în orice moment să fie date la iveală, politicienii nu riscau nimic: aveau de partea lor legea de fier a neocomunismului, Constituția (care, vă aduceți aminte, ocrotește, dar nu garantează...) și marea, sfânta nerușinare bolșevică... într-un anumit sens, polițiștii sunt mai onești decât politicienii: ei măcar au
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
Marina Constantinescu Traseul regizorului Claudiu Goga este interesant de urmărit și pentru că scoate la iveală un creator tînăr, extrem de profund, de serios și, nu în ultimul rînd, de modest. Fără să facă valuri, fără să fie preocupat mai mult de imagine, decît de spectacole, fără să intre cu voluptate în dezbaterea unor false probleme, Claudiu
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
conservă tragi-comicul pe muchie de cuțit. Pe măsură ce experimentul teatral, înscenarea înaintează, comicul se retrage în favoarea tragicului. Absurdul situațiilor și al replicilor, sofismele, metaforele, parodicul, ridicolul se topesc într-un joc al morții, cinic, hidos, înspăimîntător. Măștile cad și scot la iveală și chipul morții, personaj prezent de fapt tot timpul, concret, palpabil prin numărul real al victimelor. Construirea spectacolului pe ideea de "teatru în teatru", experimentul lui Artur consumîndu-se în regia spectacolului nunții sale, este un gînd puternic. Partea întîi aduce
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]