2,406 matches
-
cam toată săptămâna trecută. Am ajuns ciucă bătăilor fără doar și poate. O să mă îndrept mai mult spre Eurovision. Nu că m-aș pricepe la muzică dar, după mai bine de treizeci de ani de scenă... Bun. Lăsăm introspecțiile cu iz narcisist și ne apucăm de analizat. Primele note sub ton. Ar fi de suspectat ceva probleme de impostație. Vreo două pasaje falsate discret, așa, doar pentru cunoscători. Coregrafi e cumințica, fără „fi r roșu”. O înșiruire de pași care a
Auuu!!! Bubaaa! [Corola-blog/BlogPost/97277_a_98569]
-
de zile. Și s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Când am revenit în țară aflasem că ea se pregătea de căsătorie. S-a terminat cu speranța mea. — Anton, am clarificat primul punct din serialul trandafirii Deliei. O poveste cu iz romantic, foarte frumoasă, dar foarte naivă pe de altă parte. Doar nu erai adolescentul care dăruia trandafiri, erai un bărbat de vreo douăzeci și opt de ani. — Ștefan să nu răscolim lucrurile sfinte, și eu pot întreba, chiar dacă aici stau partea acuzată
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383743_a_385072]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > SĂPTĂMÂNA ÎNGERILOR Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Sfârșitul lunii octombrie aduce în fiecare an, odată cu sărbătoarea de Halloween, un iz malefic, împrumutat de peste ocean. Vrăjitoare, schelete, vampiri, lilieci, pisici negre și dovleci rânjind răutăcios, te pândesc din vitrine, din școli, din grădinițe, din florării și te miri de unde mai apar. Ca să mai echilibreze atmosfera neagră, unele organizații nonguvernamentale au venit
SĂPTĂMÂNA ÎNGERILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383793_a_385122]
-
2016 Toate Articolele Autorului Prin ape limpezi se scaldă un gând, inundat demult, de o mare de tăceri, iar umbrele sleite, pe zid tremurând, le destramă vântul sub palide-adieri. Am rătăcit printr-o pădure de umbre, defrișată, în toamna cu iz de tămâie, copacii au putrezit în peșteri tenebre, iar din cărbuni a răsărit o verde-fâșie. Arome verde-crud, adie prin toamnă, anotimp asezonat sufletului neliniștit și inima, ca un sfetnic, mă-ndeamnă, să văd în fiece cuvânt un pom înflorit. Pânză
PÂNZĂ ROGVAIV de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380086_a_381415]
-
pus toată încrederea în cei care au reparat aparatul de zbor și, cu voia lui D-zeu, am ajuns cu bine la Valencia. Primul lucru care m-a încântat, în noaptea senina și caldă, a fost aerul, perfect respirabil, cu iz de mare. Atunci mi-am zis că-i înțeleg pe românii care au ales să rămână aici, măcar pentru a scăpa de capriciile toamnei ploioase și ale iernii geroase. Până la hotel, precum Babă Dochia din poveste, m-am ales cu
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
pus toată încrederea în cei care au reparat aparatul de zbor și, cu voia lui D-zeu, am ajuns cu bine la Valencia.Primul lucru care m-a încântat, în noaptea senina și caldă, a fost aerul, perfect respirabil, cu iz de mare. Atunci mi-am zis că-i înțeleg pe românii care au ales să rămână aici, măcar pentru a scăpa de capriciile toamnei ploioase și ale iernii geroase. Până la hotel, precum Babă Dochia din poveste, m-am ales cu
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
-și îndeplini visul. Majoritatea lumii consideră că dacă o persoană a ... XXXII. HAIKU, de Corina Lucia Costea , publicat în Ediția nr. 1890 din 04 martie 2016. Text scris de Alexandra Ilia Desen realizat de Clară Panainte După furtună miros ud, iz pământiu - miezul nopții... Iată-te roșu în zvâcniri luminoase - Nu te poți feri! Oh, fluturilor cine v-amăgit cu eternitatea? Te-ai gândit la cât de mult poți coloră, pământiule? Numără încet zorii se vor ivi - viziune nouă. Stând satisfăcut
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
ai gândit la cât de mult poți coloră, pământiule? Numără încet zorii se vor ivi - viziune nouă. Stând satisfăcut, te-ai gândit să privești linia cuiva? Citește mai mult Text scris de Alexandra IliaDesen realizat de Clară PanainteDupă furtunămiros ud, iz pământiu -miezul nopții...Iată-te roșuîn zvâcniri luminoase -Nu te poți feri! Oh, fluturilorcine v-amăgit cueternitatea?Te-ai gândit lacăt de mult poți coloră,pământiule?Numără încetzorii se vor ivi -viziune nouă. Stând satisfăcut,te-ai gândit să priveștilinia
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
puțin chel” -, are o a treia femeie în viața lui... Că femeia e o târfă-cerșetoare din canale, care se dovedește în final - cum altfel?! - că, de fapt, era mama lui, care-l abandonase în copilărie și multe alte amănunte cu iz lacrimogeno-telenovelistic sunt adunate toate în această poveste, în care, în fond, fiecare detaliu de acest gen adus în plus funcționează ca un fitil ce produce o exlozie din interior. Și meritul este că explozia nu se produce doar în final
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94115_a_95407]
-
DE MUNTE, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016. La poale de munte Cristina Pârvu Crescut-am la poale de munte, Cu apă lină de izvor. Ascultat-am florile mute, Ce mă-mbiau cu izul lor. Mă deștepta o rază caldă, Intrând degrabă-n dormitor. Din cer speranțe-aveau să cadă, Iar eu le-am prins, în zborul lor. Nu eram una la părinți, Și nici n-aș fi dorit să fiu. Ei pentru mine erau
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
meu sat, Sunt om bun, nu-s că oricare. Ce-a uitat de-unde-a plecat, ... Citește mai mult La poale de munteCristina PârvuCrescut-am la poale de munte,Cu apă lină de izvor.Ascultat-am florile mute,Ce mă-mbiau cu izul lor.Mă deștepta o rază caldă,Intrând degrabă-n dormitor.Din cer speranțe-aveau să cadă,Iar eu le-am prins, în zborul lor.Nu eram una la părinți,Și nici n-aș fi dorit să fiu.Ei pentru mine erau
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
boreal Poate servi ca dulce promenadă! Unde iubirea cuibul și-a clădit, Furtuna nu cutează s-o atingă, Chiar în copacul veșnic desfrunzit, Cu grindină să plouă ori să ningă. Dar noi, prin anotimpuri de tăceri, Am și uitat ce iz are căldura. Când toamne reci strivesc fâșii din „ieri”, Simțiri plăpânde nasc, rănite, ura... Referință Bibliografică: ENIGMATICELE PLOI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate
ENIGMATICELE PLOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378194_a_379523]
-
fericit. Pe bună dreptate: pentru că nu știe că este fericit. Și esența vieții nu este să „fii “, ci să știi că „ești“ fericit. Încălecat pe Roib, calul amintind de Pegas, personajul cărții a galopat spre insula dorințelor. O fabulă cu iz istoric și politic, în acest context, dezvoltă autorul. Romanul “Planeta insulară” ne face să gândim că nicio știință nu-și este suficientă sieși. Orice știință se împlinește dincolo de ea însăși, se extinde dincolo de ceea ce se crede că este domeniul său
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]
-
curgând în ochii sălbatici ai vinului, duhoare cicălitoare ce ești, jigodie falsă, când îmi spui că nu mai poți, ca ți-e greu, cu picioarele tale umflate cu tot, cu fața ta buhăita de plâns și de dureri înghițite, cu izul tău de medicamente statute și cu florile tale din glastre, Tamara, cu prăjiturile tale mirosind a vanilie și a mângâiere de mama, că nici loc nu mai aveam prin casă de atâtea borcane cu dulceața de fragi și de broderii
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
curgând în ochii sălbatici ai vinului, duhoare cicălitoare ce ești, jigodie falsă, când îmi spui că nu mai poți, ca ți-e greu, cu picioarele tale umflate cu tot, cu fața ta buhăita de plâns și de dureri înghițite, cu izul tău de medicamente statute și cu florile tale din glastre, Tamara, cu prăjiturile tale mirosind a vanilie și a mângâiere de mama, că nici loc nu mai aveam prin casă de atâtea borcane cu dulceața de fragi și de broderii
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
au avut alături fețe monahale de la Mănăstirea Putna, prieteni dragi de la Suceava, pe reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, ministrul-consilier Ionel Ivan, ambianță în care am simțit respirația spiritului românesc reîntregit. Brățara noastră de aur Nu din dulapuri cu iz de naftalină sovietică, ci dintr-o veche zicere românească am preluat acest uitat și pe nedrept ignorat proverb. Mi l-am amintit cu prilejul Zilei Jurnalistului, marcată în Ucraina la 6 iunie. O sărbătorim și noi, mâna de ziariști care
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
noi? Dar știți cine este dragostea? Dumnezeu este dragoste. Da! Pe El trebuie să îl sărbătorim în noi. Dacă nu avem prezența Lui în noi, nu avem nicio sărbătoare adevărată și profundă. Totul e doar un bâlci cu deșertăciuni și iz comercial. O fațadă ieftină care nu spune nimic nimănui. E o goană după vânt, e o fata morgana care nu aduce doar un curent modern ce se pierde în vreme printre zilele atât de obositoare uneori. A ne iubi unii
DESPRE SĂRBĂTORIREA DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377105_a_378434]
-
curgând în ochii sălbatici ai vinului, duhoare cicălitoare ce ești, jigodie falsă, când îmi spui că nu mai poți, că ți-e greu, cu picioarele tale umflate cu tot, cu fața ta buhăită de plâns și de dureri înghițite, cu izul tău de medicamente stătute și cu florile tale din glastre, Tamara, cu prăjiturile tale mirosind a vanilie și a mângâiere de mamă, că nici loc nu mai aveam prin casă de atâtea borcane cu dulceață de fragi și de broderii
LUA-TE-AR DRACU, TAMARA! de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377180_a_378509]
-
la iveală adevărata alcătuire internă a poetului, natură telurică, înfiorată de puternice aspirații spirituale. Acum sentimentul religios se interiorizează, fiind exprimat prin forme alegorice și simbolice, făcând din el un poet cu adevărat original. Poeziile lui mustesc de cuvinte cu iz rustic, unde totul capătă un aer rudimentar, vânjos, sălbatic, amintind de pictorul Andreescu: „Sus huiet și bătaie de brazi înfuriați, Jos urlete de ape în scochina adâncă, Mânând din copcă -n copcă nahlapii spulberați, Pe jghiaburi șlefuite în gresia din
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
despre-această viață care-i și minune și deșertăciune. Cânt ca o paiață, mâzgălit pe față cu ruj și cărbune. Nu cerșesc. Pomană nu primesc vreodată chiar de viața-arată ca o buruiană. Ochii mei emană jalea încarnată, vocea sugrumată are iz de rană. Mulți câini răi mă latră, dar când din vioară cânt, se-ascund pe-afară, căci văd că mi-e șatră, candelă și vatră, căci struna-i stelară face să tresară până și o piatră. Anatol Covali Referință Bibliografică
LĂUTARUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382187_a_383516]
-
spre trecut... Mă ninge arama!..Umbrele, tot, crescând, Roata mea,-n scocul lumii, o-nvârtesc știut... O legănare-nceată, un fandango-vânt, Iar cade-n liniște bruma de rugină, Parc-aș pluti,-n aer, departe de pământ Într-o poezie cu iz de sulfină... Mai lasă-mi o clipă de dulce plăcere, Vreme, să beau un strop de nemurire, zău, În imensa risipire de tăcere ! ................................................... O,.. simt pleoapele căzănd peste chipul tău Referință Bibliografică: O MARAMĂ DE TEI / Lia Ruse : Confluențe Literare
O MARAMĂ DE TEI de LIA RUSE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382265_a_383594]
-
de lemn. Filmul a fost acceptat la festivalul din Hong Kong datorită conținutului care descrie acest meșteșug străvechi. În prezent , în multe sate din Chină. îndeletnicirile meșteșugarilor au fost preluate de procese tehnologice complexe și prea puțin se mai păstrează astăzi izul tradiției de confecționare manuală a diferitelor obiecte din lemn. Ideea documentarului subliniază fenomenul dispariției unor îndeletniciri vechi , fenomen care se petrece sub ochii noștri, nemaifiind în prezent tineri doritori să învețe facerea lingurilor sau a cărămizilor arse, a teracotei manuale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93266_a_94558]
-
Ați lăsat BEȚIVUL! Să-și facă MENDRELE! Ce să-ți spun acuma TU te-ai supărat!? Vrei să o arzi MACEO! Ca să fi VOTAT! HAI SICTIR cumetre! De erai Bărbat! Tu și PARLAMENTUL Scăpați de RAHAT! Dar v-a plăcut IZUL! Și v-ați complăcut! Aveți Scârba acuma! Trebuia de MULT!
Citiți poezia "PACTUL de COABITARE" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82194_a_83519]
-
Ați lăsat BEȚIVUL! Să-și facă MENDRELE! Ce să-ți spun acuma TU te-ai supărat!? Vrei să o arzi MACEO! Ca să fi VOTAT! HAI SICTIR cumetre! De erai Bărbat! Tu și PARLAMENTUL Scăpați de RAHAT! Dar v-a plăcut IZUL! Și v-ați complăcut! Aveți Scârba acuma! Trebuia de MULT!
Citiți poezia "PACTUL de COABITARE" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82192_a_83517]
-
flori / ce-a dat în mintea copiilor". Ca și această cochet-hirsută repliere: "Mă retrag - valea mi-a spart gîndurile, / cuvintele sîngeră - / hrană pentru gropi, / ne revărsăm în șoseaua Aiudului / și ducem singurătatea la / pușcărie". Cîte un suspin folcloric are un iz blagian. "Și de-a lungul / și de-a latul / liniștea / încurcă satul, / cînd de-a lungul / cînd de-a latul / și desculț / umblă păcatul...". Cultivînd cu predilecție un discurs frust, ce dă impresia unui zgomot surd ca o surpare de
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]