2,253 matches
-
N-a reușit pentru că a adormit din pricina căldurii și l-a trezit controlorul în Gara de Nord. Adormise cu gura deschisă și i s-a uscat gîtul. Poate chiar sforăise, dar nu mai era nimeni în compartiment de care să-i fie jenă. A doua zi s-a .prezentat la Mihai Mihail, avînd în dosar o foaie de hîrtie pe care scrisese cîteva rînduri. Mihail l-a primit, stînd la fel, în adăpostul unei lămpi de masă care lumina numai biroul, ținîndu-l în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și aduna în suflet revoltă. Într-o zi nu mai rezistă. De dimineață, femeia se enervase teribil. Într-un moment anume, fără un motiv deosebit, îl înhăță pe Vându de-o mânecă și-l târî în fața clasei. Acolo, lipsită de jenă, îi dădu pantalonii jos și cu bățul îl lovi peste fundul gol până când băiatului i se înmuiară genunchii. Luana țâșni în picioare și strigă: Nu-l mai bateți! Realizând că sărise calul se înmuie: Vă rog, nu-l mai bateți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
relatează jumătate din istoria familiei, cu nepoți, cuscri, nași, verișori, cumetre. Carmina pufni în râs și, conștientă că nu e singură pe trotuar, își ascunse fața între gulerele pardesiului. Prima oară când i se servise replica, fusese șocată, copleșită de jenă, îi venise să se dizolve în stofa canapelei și să dispară pur și simplu din peisaj. Înainte de a intra pe ușa gării, aruncă o privire în urmă. Alexe rămăsese acolo, pe terasa cofetăriei, sorbea din cafea absent, frunzărea revista și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
facă. Ninei îi jucau ochii în cap și păreau a fi plini de roua recunoștinței, atât de mult apreciase expunerea lui Alexe. Acum, dacă era să se gândească la soții Alexe, murmura împietrită CÂRTITORII și își masca ușorul sentiment de jenă, o oarecare alterare a propriului său cuget, o dereglare de-o clipă numai, după care totul reintra în normal, se scutura de ei ca de o conștiință prea sâcâitoare ce nu-ți dă voie nici măcar să respiri. Dar atunci când era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și broderie în jurul decolteului. Parcă trezită dintr-o lungă visare, mama observă garderoba foarte redusă a Carminei și promise să se ocupe de acest aspect în viitor. Carmina simțea atâta umilință în comportarea mamei încât o încerca un fel de jenă. Nu-i înțelegea reacția, parcă o răsplătea pentru eșecul avut, tot așa cum procedase și cu Elena după ce fugise de acasă. Nu pricepea resortul acelui mod de a gândi și era derutată, jignită, uneori iritată. Când pleca la culcare o lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
micile compromisuri de zi cu zi, pe care nici nu le-ai lua în seamă, se transformă în adevărate capete de acuzație și mulțumirea pe care o resimți atunci când te "descurci" și devii erou pentru familia ta, se transformă în jenă, începi și tu să te întrebi, uite, sunt atâția alții, mii de oameni care nu se descurcă așa ca tine și ei ce fac, ce fac? Să-l cuprindă insomnia gândindu-se la amărâtul acela de anonim care a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se întâmplă să uit de luptă și să mă las copleșită de senzații. Uite, acum două zile m-am dus la fermă după Dimitrie, îmi intrase mie în cap că Dimitrie, în fine, o oroare, ar trebui să-mi fie jenă s-o spun...el îmi trimisese într-o zi o femeie să mă ajute la curățenie, o mulgătoare de la fermă, trebăluisem cu ea toată ziua, vorbisem vrute și nevrute dar îmi fusese imposibil să nu observ că era o femeie foarte atrăgătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o interesau foarte puțin pe Fana, supărător pentru ea era faptul că, mergând cu motorină, mașina lor avea un alt duruit, mai greoi, mai insistent, niciodată nu călătorea cu mașina fără să fie presată de un sentiment sâcâitor, incomod, de jenă. Ea plutea prin viața aceea, era ținută departe de toate necazurile, răsfățată, avea timp să se bucure de un apus de soare, să observe lucirea bobițelor de rouă pe frunze, să privească în jur și să rămână pe gânduri, copleșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dracu, alaltăieri a fost luni. La teatru ai fost duminică. Da, să știi că ai dreptate, răsalaltăieri. Ce mai contează o zi? Ai fost singură? Singură. De ce mă întrebi? Informatorul tău nu ți-a dat amănunte? Sau ți-a fost jenă să întrebi, să-ți deconspiri curiozitatea? Ai sperat să-l întâlnești pe Adrian. Nu știi ce să faci ca să-i mai ieși în cale? Ce-l tot cauți așa în van? Îți dau tot ce-ți trebuie, strada, numărul, apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lobul urechii, fără să țină cont de respingerea ei, dar mâine, în altă zi? Mâinile ei vlăguite nici nu reușeau să-l clintească. De alminterea, el nici nu le simțea împotrivirea. Mâine, poimâine, ți-ar fi trecut, nu-i așa, jena față de femeia de la etajul unu. Ori te-ai fi dus tu la el. Te-ai fi dus? Nu, rosti ea abia auzit, nu știu ce să spun, poate, până la urmă. Sau poate deja s-a întâmplat cu altul? N-oi fi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nici o idee. Fir-ar să fie! Coroanele copacilor se clătinau domol în vânt. Aproape nimic, tot nimic, mintea ei, goală. Probabil este minunat la țară acum, spuse cu vocea ei groasă, de fumătoare. Ce banalitate, îi era pur și simplu jenă. Nu i se mai întâmplase să se afle într-un asemenea impas. Intelectul său parcă se pitise sub pălărioară, nu dădea nici un semn de vitalitate. Și fără intelect nu avea nici o șansă, era o bătălie ca și pierdută. Auzi, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mari i se clătinau într-o parte și-n alta, zdruncinați de mașină. M-am gândit că, de fapt, între mine și ea nu exista nici o deosebire, ba ea părea a fi chiar mai corectă decât mine, își afișa fără jenă intențiile. În mare secret pot să adaug că acolo, de la o masă vecină, mă fixa un individ. Nu știu ce se întâmpla cu mine, dar de la o vreme ocheadele îmi provocau o vie iritare. Până la urmă am reușit să-mi înfrâng starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
m-a lăsat în fața teatrului în 5 minute, ce de căcat când toți sunt așa de amabili și săritori, mă strâng în mine și mă ghemuiesc cu genunchii la gură, fetița nu e cuminte și face prostii și mi-e jenă de o întreagă industrie din celula de bază a societății, mi-a plombat-o bine, zic și închid subiectul, luând-o pe scări în sus: Baby, unde ești? Alerg pe trepte în sus, câte 2, câte 3, fumez și iubita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
las o piele moartă, uzată, sărutată, futută, extraterestru, mă liniștesc vorbind cu altă voce, cu oameni care se opresc să asculte, scot citate, maxime, proverbe, teoreme, cifre, litere, înnebunesc. Băi, Red, pe bune, mi-ești ca frate-meu, mi-e jenă să mă dezbrac, mi-e jenă să te ating, carnea lui rămâne pe pernă cu miros al lui, ceva care îmi pare respingător, stă crăcănat și îmi propune un sport în 2 care nu se va transforma nicicum în viitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
futută, extraterestru, mă liniștesc vorbind cu altă voce, cu oameni care se opresc să asculte, scot citate, maxime, proverbe, teoreme, cifre, litere, înnebunesc. Băi, Red, pe bune, mi-ești ca frate-meu, mi-e jenă să mă dezbrac, mi-e jenă să te ating, carnea lui rămâne pe pernă cu miros al lui, ceva care îmi pare respingător, stă crăcănat și îmi propune un sport în 2 care nu se va transforma nicicum în viitor, cad într-o cursă și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
ne faci o vizită, i-o întoarse Eleanor. — Sunt și ocupat, și singur. E bine cunoscută boală a zilelor noastre. Și, oricum... Șam lasă frază neterminata. — Zi! — Ei bine, îmi vine greu s-o spun, Ellie, dar, sincer, mi-e jenă să mai dau ochii cu Adrian. Ții minte cum era pe vremuri. El își scria românele, eu îmi scriam piesele de teatru. Ne informam reciproc cum merge treaba. Acum, iaca, vin aici și trăncănesc despre proiectele mele, iar el, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
fusese apreciat cum se cuvine și de tovarășii care răspundeau de viitorul artei cinematografice românești. Terasa era acum pustie, iar Grațian creștea doi copii și lucra la Cinemar. Citea la fel de mult ca altădată. Recunoștea acest lucru cu un fel de jenă, ca și cum lectura ar fi o sursă ilicită de bucurie. Își croise de timpuriu reputația de ins de care era bine să te ferești. Lucru relativ ușor, dat fiind faptul că era un ins singuratic. Se scula În fiecare dimineață la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se uită cu o tristețe nedisimulată: "De ce ești supărată, Șichy?" "Nu-s supărată". Atunci de ce pari supărată?" În seara confesiunilor, și-a pus capul pe umărul meu, abia ascunzîndu-și un icnet de plîns. Acolo, în poarta casei de pe strada "Trompeta". Jena față de vecina care se holba dindărătul perdelei cu maci. "Lasă, nu mai..." Se auzise și un bufnet de armă. Pe Moara de Vînt se trăgea după ciori. Am rămas cu un gust de fiere în gură că i-am respins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
din demersul ei, ca și cum memoria mea ar fi suferit dintr-o dată o lacună imensă, o sincopă. Pentru că nu pricepeam cine este ființa atât de caldă și apropiată ce știa totul despre mine, până la cele mai bizare intimități. O stare de jenă și stânjeneală pune stăpânire pe mine, este prima dată când memoria mea fabuloasă îmi joacă feste. Ea îmi vorbește deodată despre cele mai mici și neînsemnate detalii ale "locuinței noastre", cum spunea ea, așa cum ar face o soție iubitoare ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
bine stabilit împărțind frățește pomana primită de Leana la cimitir. Șeful îi dăduse liber lui Bau pe ziua aceea și acum puteau să benchetuiască. Dacă eu am rugat-o pe Mioara să mă prezinte în cartea ei pe care, fără jenă, o semnez, ca pe un personaj cu o anume distincție pentru a mă detașa de confrați și a oferi ego-ului meu deliciile unei izbânzi aducătoare de popularitate, ei bine, cei patru apocaliptici, fără să vrea, erau posesorii nu numai ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
au distrus esența cu aceeași aversiune. * * * S e zvonise în oraș că va veni toamna. Desigur, oamenii și-au pregătit butoaie, bidoane, căzi, hârdaie, lighene, albii, ploști, urcioare, cratițe, oale, căni de lut, de tablă, de porțelan, din sticle de Jena, de Murano, tigve de om, de elefant, de vampir, de crocodil, bureți de baie, de mare, din piatră Ponce, bolți din scânduri, din sârmă, din fibre artificiale, din nailon, din pânză de păianjen, oale de noapte, de zi, de cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
prea obișnuit la femei. -S-ar crede că nu le prea cunoști. Ești căsătorit, Olaf? -Nu. Este pentru prima oară că îmi pui o întrebare indiscretă. Tăcu, ca și când ar fi fost prinsă cu o greșeală. Umplui iar cupele pentru a risipi jena. Există o clipă, între a cincisprezecea și a șaisprezecea înghițitură de șampanie, în care orice om este un aristocrat. Momentul acesta scapă neamului omenesc dintr-un motiv mediocru: ființele sunt așa de grăbite să atingă culmea beției încât îneacă stadiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
pe fază, adică vreți să spuneți că m-am împiedicat și m-am lovit singur? Uite acolo, zice Gulie indicîndu-i cu mîna întinsă locul exact, pata aia maronie e sînge uscat, spune. Ochii Curistului se deschid mari chiar dacă simte o jenă deasupra pleoapelor, sînt un împiedicat, recunoaște, există vreo posibilitate să mă revanșez? O nimica toată, zice Roja, primul ajutor în doi timpi și trei mișcări, îl privește în ochi mai insistent, și din nou un gînd supărător i se cuibărește
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de păr în plus, zise Roja. Trebuia să mi-o fi spus mai din timp, să-i fi avut de la bun început în mînă. — N-aveam de unde să știm, zise Tușica. Viața tumultuoasă ne luase mințile, eu n-am nici o jenă s-o recunosc. — în plus, amîndoi aveau mult mai multă experiență față de noi, zise Angelina. Mie cel puțin nici prin cap nu mi-a trecut că nu erau deloc interesați decît de propria persoană. — Am greșit cînd v-am băgat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
vrea să moară de îngrijorare, nu are decît. Este alegerea lui. Starea ta de spirit nu trebuie să depindă de ce spun ceilalți. Evită compasiunea Nu îți exprima îndoielile. Evită să discuți despre datoriile tale cu ceilalți. Mulți oameni vorbesc despre jena lor financiară în ideea de a obține sprijin. Pe de altă parte, ajutorul nu se îndreaptă spre cei care au nevoie de el, ci spre cei care îl merită. Dacă îi vei pune pe ceilalți la curent cu problemele tale
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]