1,000 matches
-
contraziceau punctul de vedere oficial al studioului. Atunci am aflat pentru prima oară despre progromul de la Iași, despre trenurile morții din Moldova, de la începutul anilor '40 sau despre politica antisemită a regimului Antonescu. Și așa ați ajuns la filmul Ultimul jidan. Nu, n-am ajuns. Eu m-am apucat să filmez pentru Sahia, dar ei aveau anumite obsesii: să faci un documentar care nu pune probleme. Eu eram un om liber la momentul acela, iar filmul punea toate problemele posibile, inclusiv
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
sau de la cine a finanțat proiectul și eu am fost lăsat pe linie moartă. Atunci, în compensație, eu am extras una din poveștile de acolo și am făcut primul meu film important, în regim de profesionist, care se cheamă Ultimul jidan, povestea ultimului evreu din Târgu-Frumos, Avram Cotter, și, de fapt, a comunității înfloritoare din anii '30-'40, care a dispărut. La scurt timp am plecat din Sahia și m-am angajat la ProTV, unde se făcea emisiunea Povești adevărate. Era
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
octombrie 1940, un Ordin circular tuturor prefecturilor și primăriilor din țară, precum și directorului general al Poliției dar și Inspectorului general al Jandarmeriei Române, în care se mai adăuga o interdicție contra evreilor la cele deja existente. Considerând, probabil, că mâna „jidanului” este prea impură pentru a putea atinge chiar și vreun obiect bisericesc creștin, directorul acestui minister ordona următoarele: „... ca urmare a Ordinului circular nr.14891/19 septembrie a.c. (1940, n.n.), pe lângă care v’am trimis în copie decizia Ministerului Cultelor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
vineri (40 de sfinți) avea o bucată de cit și un val de bumbac subsuoară, spunea la oamenii pe care îi întâlnea că vine de la Roman și trecând prin Băcești a văzut că 300 de studienți strică dughenele și bat jidanii (subl.ns.) și că a luat și el de acolo citul și bumbacul ce are subsuoară și mai spunea că a 2-a zi au să vie studienții să strice Pungeștii și oamenii se mirau de aceasta”. Zvonurile împrăștiate de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost pustiite așa că trebuie să ne mulțumim doar cu cioburile ce ne-au mai rămas. Iată ce s-a întâmplat în acest târgușor prăfuit, în ziua de 7 martie a anului 1907. a. „(...) îmi impută că de ce i’am luat jidanul din mână” Ca și în episoadele precedente, vom cita din declarațiile martorilor date în fața judelui instructor Grigoriu de la Tribunalul Vaslui, sub prestare de jurământ în cazul creștinilor, și fără această cutumă în cazul evreilor care, cu mâna pe Biblie, ar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Andrioaei și tot atunci mercuri am văzut pe V. Bulgar aducând de dinapoi pe Leibiș Goldștein cu capul spart, pe cari l’am luat și ascuns în casa mea și V. Bulgar îmi impută că de ce i’am am luat jidanul din mână (subl.ns.)”. Continuându-și relatarea, comerciantul român din Negrești a mai spus: „...mercuri seara, Petrache Stanliovici l’a trimis pe Mihăilă Rusu de a luat 25 de lei dela evreul Moisă Bercovici care era ascuns în casa mea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
familiile în orele rămase libere”, după cum suna un Ordin Circular venit de la București pe la toate Birourile pentru evrei pendinte de Cercurile de recrutare județene. Evreilor li s-a mai spus de către români de-a lungul secolelor și „jidovi”, „ovrei” sau „jidani”. Primul și ultimul termen sunt considerate de către Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) ca fiind „peiorative populare”, „jidov” provenind din slovacul „židovinǔ”, iar pentru „jidan” nedându-se vreo explicație cu toate că, după părerea noastră, ar putea proveni din germanul „juden” (iudeu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
li s-a mai spus de către români de-a lungul secolelor și „jidovi”, „ovrei” sau „jidani”. Primul și ultimul termen sunt considerate de către Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) ca fiind „peiorative populare”, „jidov” provenind din slovacul „židovinǔ”, iar pentru „jidan” nedându-se vreo explicație cu toate că, după părerea noastră, ar putea proveni din germanul „juden” (iudeu), venit tot pe filieră slavă. Oricum, în lucrarea sa „Surete și izvoade” reputatul istoric și colecționar de documente vechi, de neprețuit, hușeanul Gheorghe Ghibănescu - profesor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
au aderat și oameni foarte importanți, sau „cu scaun la cap”, cum le-am spune astăzi. Chiar și marele și hâtrul povestitor Ion Creangă a scris și publicat pe timpul vieții câteva lucrări antisemite, de referință rămânând poezioara „Nici un ac de la jidani!”. Cine nu crede așa ceva, îl invităm să caute scrierea cu pricina în „Operele complete” ale humuleșteanului. Curentul antisemit a mai fost amplificat și datorită exploatării nemiloase a țăranilor de către arendașii evrei, fapt ce a culminat cu Răscoala țărănească de la 1907
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu cu aceia care și-au făcut și lor și vă fac și Dvs. atâta rău. MAREȘAL ANTONESCU, 19.X.1941. P.S. Un soldat rănit din P. Neamț, a fost îngropat de viu din ordinul și sub ochii comisarilor sovietici jidani, deși nenorocitul îi implora să nu-l îngroape, arătându-le că are 4 copii”. Cu toate acestea, în anul 1955, auto-exilat fiind în SUA, Filderman a dat o declarație extrem de șocantă pentru opinia publică occidentală a acelor timpuri, în care
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prea parșivi pentru mine" și "o vară la București are să mă suprime" așa că e obligat la altă decizie irevocabilă (" Nu am decît un singur dor, să părăsesc Bucureștii") impusă și de faptul că "în București banii nu mai au decît jidanii." Nu îi rămîn decît amintirile, ca cea despre căsătoria unei fecioare din dinastia Ghica "una din cele trei c... de la șosea" cum scrie chiar Mateiu, evident în cunoștință de cauză... Perspectiva asupra realității se schimbă în timp ("Nicicînd nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dovedesc acest lucru. Față de „Bădia Mihai”, „fratele” drag, Creangă își manifestă dorul cu simplitate mișcătoare, pură, așa cum reiese din scrisoarea datată 1880: „Bădie Mihai, Ce-i cu Bucureștiul, de ai uitat cu totul Ieșul nostru cel oropsit și plin de jidani? O fi musai viața burlăcească pe acolo, dar nu se cade să ne uiți prea de tot. Veronica a fost azi pe la mine și mi-a spus că și cu dânsa faci ca și cu mine. De ce? Ce rău ți-
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Da' mai suflă? - Nu știu, cred că da. - Bine, mulțumesc, lasă-l să se trezească! C-am să-l țesăl eu când o veni acasă! Dar luni dimineață, din zori, ca și cum nimic nu s-a întâmplat, pleca la treabă pe la jidani și români, căci era căutat, fiind foarte bun meseriaș. Câteodată, duminica dimineață se înfățișa mereu, același petrecăreț, un oarecare om din Țicău, nărăvit la ospitalitatea doamnei Ecaterina Ionescu. Venea și bătea în poartă: - Madam Ionescu! Madam Ionescu! Ieșea femeia din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
țării, evreii. Era o mișcare religioasă? mă întrebasem. Nu era clar. Religioasă era și mama. Dar cuvintele "mila Domnului", "virtutea", "păcatul", "iertarea", "să întinzi și obrazul celălalt când ți se dă o palmă" n-aveau nici o legătură cu "tîlharii și jidanii" care "ne tot sug mereu, mereu". Cine erau aceștia, în afară de evrei, care erau singurii numiți? Iar faptul că șeful lor, Căpitanul, era invocat ca o zeitate și i se cerea să facă o țară "ca soarele sfânt de pe cer" trezea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
verde cu diagonală, dar fără pistol, pantaloni strâmți, de cizme, și cizmele oglindă. - Gheorghe, șoferul meu, mi-a adus băiatu-ăsta, care e un elev întîrziat, zise omul de după birou. Are o întrebare, dacă în țara noastră n-ar fi fost jidani, s-ar mai fi născut mișcarea legionară, atunci în '22? Ia-l în birou la tine și explică-i. Pe urmă vii și-mi spui ce e cu el. Ne ridicarăm și ieșirăm. Intrarăm într-un birou și urmară lungi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
vorbi deodată, foarte grosolan, sfinxul, dar totuși fără să i se strice masca. Bineînțeles că mișcarea legionară tot ar fi apărut. Ea este născută din adâncurile acestui popor și exprimă aspirația lui spre eternitate. Ea a apărat ființa neamului de jidani în acel timp, dar și de corupția democrației și a moravurilor politicienilor. Aici mă uitai și eu în jos. Așa era, înaintea lui Hitler, în mod irațional Mișcarea intrase în conflict și cu politicienii vechilor partide. Știam din poiana fierăriei
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de mese ca un adevărat stăpân, subdirectorul Lascăr se ferea din calea lui, iar directorul Ionașcu stătea mai mult închis în casă (care se afla în incinta școlii), nu prea îl mai vedeam prin clase. - De la Rousseau ajungi repede la jidanul de Marx, zise el mai departe, luîndu-mă în privirea totală a ochilor lui șerpești. Te pomenești că l-ai și citit. - Nu, zic, n-am avut de unde! Răspunsesem ca tatăl meu, cu ironie în glas, dar el nu băgă de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de cojocul lor. - Unde să se ducă? - Nu ne interesează! În Palestina, în Rusia bolșevică, în Statele Unite,.. Un număr mare a venit la noi din Polonia, și guvernele jidovite i-au primit cu brațele deschise... Te pomenești că ai prieteni jidani. - Nu, de ce? - Văd că îi aperi! Când îi apărasem? Dar gândeam totuși că dacă ar fi fost vreun evreu în sat la noi n-ar fi zis nimeni nimic. Din istorie știam că suntem rezistenți. Am înghițit multe imigrări, nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
știu de ce ai venit și cine ești, n-avem timp să ne gândim la dacă. E a doua oară când aud că îți iese din gură acest cuvânt. Sigur că aș rămâne tot legionar chiar dacă aș fi aruncat în rândul jidanilor. - Și ei ce-ar zice? - Probabil că m-ar blestema și m-ar goni. Fiindcă n-aș trece de partea lor! Era vizibil că nu-i plăcuse deloc situația stranie în care gândul meu îl aruncase câteva clipe. - Și dacă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Înghiți ce mai avea din debrețin și murmură stingherit: - Mănâncă acolo și nu mai vorbi prostii. Totuși se gândea la ceva. Își lăsă fruntea în jos și șopti: - Ăștia omoară lumea!... Într-o zi au venit și au luat un jidan de la noi din bloc, un doctor... I-au luat apartamentul. Cică l-ar fi omorât acolo la pușcărie... Barmanul de vizavi, un prieten de-al meu, povestea că un prieten al patronului, tot jidan, cu un magazin mare, au intrat
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
au venit și au luat un jidan de la noi din bloc, un doctor... I-au luat apartamentul. Cică l-ar fi omorât acolo la pușcărie... Barmanul de vizavi, un prieten de-al meu, povestea că un prieten al patronului, tot jidan, cu un magazin mare, au intrat peste el în birou și cu pistoalele în mână l-au silit să iscălească un act că le-a vândut lor magazinul cu tot ce era în el... - Și? - Și l-au dat afară
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cu ochelari, cu cămăși de mătase pe ei, cu ceasuri la mână, unii tineri, alții încărunțiți... Dădeau cu târnăcopul, ridicau terasamentul de-a lungul acelei sfori întinse de domnii Jumanca și Ionescu. Aveau bocanci noi în picioare, pantaloni eleganți. - Sunt jidani! îmi șopti Niculescu. Ia uite! Formidabil! De unde aflase și asta? Și tot el îmi spuse că jidanii ăștia nu veniseră acolo de bunăvoie, ci... Și râse... adică erau aduși cu forța? Desigur! Deși legionarii fuseseră beliți, ăștia tot nu scăpau
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
cu târnăcopul, ridicau terasamentul de-a lungul acelei sfori întinse de domnii Jumanca și Ionescu. Aveau bocanci noi în picioare, pantaloni eleganți. - Sunt jidani! îmi șopti Niculescu. Ia uite! Formidabil! De unde aflase și asta? Și tot el îmi spuse că jidanii ăștia nu veniseră acolo de bunăvoie, ci... Și râse... adică erau aduși cu forța? Desigur! Deși legionarii fuseseră beliți, ăștia tot nu scăpau. Găsirăm până la urmă un domn care ne spuse că pontatori nu putea să ne angajeze, n-aveau
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
copilărești și dornic să rămână iar singur. Dar dacă zice Gross că s-a interesat de noi generalul, de ce nu ne însoțește și el? Varga aruncă o privire în compartiment și apoi întoarse spatele cu dezgust, zicînd: ― M-a plictisit jidanul cu teoriile anarhice, dragă prietene!... Nu poți vorbi trei minute cu el fără să-și bată joc de tot ce avem noi sfânt, țară, credință, trecut... A început să-mi fie greață și frică, zău, Bologa! adăugă peste o clipă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
finit - ecuație [II]. Nu cunoaștem decât raporturi între finit și infinit - proporționale geometrice ecuațiunea fizică: frumuseța ecuațiunea socială: echitatea ecuațiunea psicologică: lupta și economia ecuațiunea intelectuală: omnilateralitatea, Cultura. aequus animus ecuațiunea comercială: prețul fix (în lupta de prețuri ca la jidani) ecuațiunea ***: dobânda legală. 271 {EminescuOpXV 272} {EminescuOpXV 273} {EminescuOpXV 274} Ce este acest x? Muncă? Nu cunoaștem munca și puterea * *** Invenție? Nici chibriturile nu le-a inventat. Moștenire? Moștenirea lui unchiul Coate-goale de la regimentul de mușchetari. De unde e dar milionul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]