1,054 matches
-
FADERE (Federația asociațiilor de români din Europa), condamnă vehement jignirea adusă de către Carolina Garcia tenismenei românce Irina Begu și cere Federație Internaționale de Tenis să ia de urgență măsuri în acest caz. Astăzi, într-un turneu din Statele Unite, tenismena Carolina Garcia a jignit-o pe Irina Begu spunând „o să pierd
FADERE condamna insultele rasiste aduse tenismenei Irina Begu [Corola-blog/BlogPost/93087_a_94379]
-
primare, i-am răspuns, de la învățătorul meu, domnul Arsu. L-am supărat rău pe profesor, dar... apucase să-mi dea nota maximă și felicitările. Totuși, la ascultare era îngăduitor cu noi, cu aprecieri ponderate pentru cei mai buni și fără jigniri pentru cei mai slabi. Mi-aduc aminte de două întâmplări, tot la lecțiile de geografie, aveam o colegă, probabil neatentă, care nu reușea să rețină chiar tot ce se preda. Era o lecție despre țările vecine cu România. Pe vremea
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
s-a spus că știi carte mai mult decât oricine. Ești poet, nu? Ai scris o operă. — Și la ce te-aș putea ajuta eu, un poet? — E ceva nebunesc În moartea asta. Dante hotărî să nu ia În seamă jignirea. Ce i-ar fi putut răspunde acelui idiot? — Se spune că, dintre priori, domnia ta ești cel mai nimerit... continuă Bargello. — Nimerit să ce? — Să... să cercetezi prin lucrurile secrete. Căpetenia gărzilor rosti aceste vorbe pe un ton aparte, de admirație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
coincidență, nu-i așa, messer Alighieri? zise În cele din urmă Augustino, pe un ton indiferent. Dante se hotărî să rămână În joc. Dacă voiau ca el să se descopere, era mai bine să o facă imediat. Aș aduce o jignire inteligenței domniilor voastre dacă m-aș gândi că nici unul dintre voi n-a ajuns, Înaintea mea, la aceeași ipoteză. — Dar ce se poate scoate din această ipoteză? Întrebă din fundul mesei Iacopo, cu glasul său neplăcut. Fără să Îi lase lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cea mai bună soluție este să se prezinte la jaima acestuia și să-i ceară ospitalitate. Cum acesta nu-l poate refuza, rămâne să trăiască acolo, să mănânce și să bea gratis, până când tuaregul, sătul de neobrăzarea lui, îi iartă jignirea, doar ca să scape de el. — Isteață treabă! Am putea să-i propunem ticălosului ăluia... Apropo, cum îl cheamă? — Milosevic... Marc Milosevic. — Are vreo legătură cu președintele Iugoslaviei? — După cum se laudă, s-ar părea că ar fi o rudă îndepărtată, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
lui. Să facă ceva bun. Hmm. Ce? Feifel încercase toată viața să ghicească ce i se cere, în fond. Fusese mereu amabil și generos cu soția lui, Rita. Dar ea nu remarcase niciodată. Și, cu timpul, apăruseră între ei numai jigniri, vorbe grele și țipete. Rita e vânzătoare ambulantă, are un chioșc pe roate - fierbe cartofi și cârnați să domolească foamea universală a trecătorilor din marele oraș Stockholm. Afacerile merg bine și banii se adună în grămezi. Feifel e jurnalist la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
se îngroșase și fața avea parcă o lumină, tipică femeilor gravide. În bucătărie aștepta masa aranjată de Rita. Totul îi amintea lui Feifel de trista zi în care încercase s-o mulțumească pe Rita. Își aminti de cearta din spălătorie, jignirile ei grele, cum Rita îl părăsise pentru a trăi cu Sașa. Oare ce se întâmplase între Rita și Sașa? Rita era gravidă cu copilul lui Sașa? Rita se așeză pe un scaun în bucătărie surâzând misterios, ca și cum ar fi înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
să-l urmărească pe japonez cât era ziua de lungă. Ca să nu mai amintim de nopți, care i se păreau lui Noah cele mai necruțătoare. Uneori furia lui răbufnea la masa de scris și scria câte un bilet plin de jigniri la adresa femeilor, citate luate din Ecleziastul: ȘI AM GĂSIT CĂ MAI AMARĂ DECÂT MOARTEA ESTE FEMEIA A CĂREI INIMĂ ESTE O CURSĂ ȘI UN LAȚ; ȘI ALE CĂREI MÂINI SUNT NIȘTE LANȚURI; CEL PLĂCUT LUI DUMNEZEU SCAPĂ DE EA, DAR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
semănat cu sămânța bună a altora? Dudu se simțise lovit direct în inimă, ochii îi deveniseră roșii. A băut restul berii dintr-o suflare și, apropiindu-se de zincul lucios al barului, scuipă plin de dispreț pe el. Era o jignire neașteptată pentru mușchii de cowboy ai barmanului. Toată lumea aștepta cu bucurie urmările acestei obrăznicii. Barmanul se apropiase calm de pitic, ridicându-l în sus de hăinuța lui albastră, întrebând sarcastic: - Spune-mi, fărâmă de om, cu ce ai putea tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
se luase practic de superba lui mustață răsucită pakistaneză, cu care el și întreaga lui familie se mândreau atât de mult. „Aș ieși cu tine, dar e slinoasă și pute”, îi declarase ea nonșalant. Abdulah înnebunise când auzise o asemenea jignire de la o tipă pe care o cunoscuse cu numai două săptămâni în urmă la magazinul de smochine. Cum își permitea? Dincolo de asta, însă, mustața lui, care pentru el și familia lui începând cu mai bine de cinci generații în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
spinare de om jignit pe nedrept, spinarea unui om care se desparte de tine pentru totdeauna. Acea spinare exprimă neputința omului, slăbiciunea lui care îți cere cruțare și care te cheamă, te trage după ea. Ea vorbește despre nedreptăți și jigniri suportate, ce trebuie povestite iarăși și iarăși, dar de care trebuie să te desparți cât se poate de repede, dacă nu chiar pe loc. Căci, deși pleacă pentru totdeauna, acel om lasă în urma lui imaginea durerii care te va chinui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Poate că, într-adevăr, atunci când faci curte nu poți să nu minți. Poate că tocmai atunci te încearcă un sentiment de pândă dușmănoasă pe care trebuie să-l îndulcești. Este ceea ce simțeam eu cu maximă acuitate și, de aceea, o jignire plină de amărăciune mă îndepărta de Sonia cea vie imediat ce mă încerca gândul că trebuie să-i câștig iubirea. Nu puteam să-mi explic prea bine acest simțământ, dar știam că, dacă fata iubită m-ar fi bănuit de furt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
imediat ce mă încerca gândul că trebuie să-i câștig iubirea. Nu puteam să-mi explic prea bine acest simțământ, dar știam că, dacă fata iubită m-ar fi bănuit de furt pe mine, un om cinstit, exact același simțământ de jignire amară m-ar fi oprit de la o explicație înjositoare în fața ei. În schimb, mi-ar fi fost foarte ușor să fac acest lucru în fața oricărei altei femei care-mi este indiferentă. Cu acest prilej, am înțeles clar și pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
rațiunea mea. Astfel ți-am devenit străină. Dar atunci, noaptea, am mințit, nu ți-am spus, n-am putut să-ți spun adevărul pe care îl pun acum pe hârtie: am fost jignită. Când un om îl jignește pe celălalt, jignirea e de două feluri: intenționată și neintenționată. Primul fel de jignire este îngrozitor: la acest fel de jignire se răspunde prin ceartă, prin injurie, prin lovituri sau prin foc de armă și, oricât ar fi de dur un astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
mințit, nu ți-am spus, n-am putut să-ți spun adevărul pe care îl pun acum pe hârtie: am fost jignită. Când un om îl jignește pe celălalt, jignirea e de două feluri: intenționată și neintenționată. Primul fel de jignire este îngrozitor: la acest fel de jignire se răspunde prin ceartă, prin injurie, prin lovituri sau prin foc de armă și, oricât ar fi de dur un astfel de răspuns, el te ajută. Așadar, jignirea care ți s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
putut să-ți spun adevărul pe care îl pun acum pe hârtie: am fost jignită. Când un om îl jignește pe celălalt, jignirea e de două feluri: intenționată și neintenționată. Primul fel de jignire este îngrozitor: la acest fel de jignire se răspunde prin ceartă, prin injurie, prin lovituri sau prin foc de armă și, oricât ar fi de dur un astfel de răspuns, el te ajută. Așadar, jignirea care ți s-a făcut cu bună știința se spală, așa cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și neintenționată. Primul fel de jignire este îngrozitor: la acest fel de jignire se răspunde prin ceartă, prin injurie, prin lovituri sau prin foc de armă și, oricât ar fi de dur un astfel de răspuns, el te ajută. Așadar, jignirea care ți s-a făcut cu bună știința se spală, așa cum se spală murdăria la baie. Dar jignirea neintenționată e înfricoșătoare pentru că, răspunzându-i prin ceartă, injurie sau, pur și simplu, arătând că ești jignit, nu numai că nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
injurie, prin lovituri sau prin foc de armă și, oricât ar fi de dur un astfel de răspuns, el te ajută. Așadar, jignirea care ți s-a făcut cu bună știința se spală, așa cum se spală murdăria la baie. Dar jignirea neintenționată e înfricoșătoare pentru că, răspunzându-i prin ceartă, injurie sau, pur și simplu, arătând că ești jignit, nu numai că nu o slăbești, ci, mai mult, îți aduci ție însuți o jignire și mai mare. O jignire nepremeditată este deosebită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
spală, așa cum se spală murdăria la baie. Dar jignirea neintenționată e înfricoșătoare pentru că, răspunzându-i prin ceartă, injurie sau, pur și simplu, arătând că ești jignit, nu numai că nu o slăbești, ci, mai mult, îți aduci ție însuți o jignire și mai mare. O jignire nepremeditată este deosebită nu numai pentru că nu poți să-i răspunzi, dar și pentru că trebuie să arăți cu tot dinadinsul că n-o observi (și ce greu este!). Iată de ce, în seara aceea n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
la baie. Dar jignirea neintenționată e înfricoșătoare pentru că, răspunzându-i prin ceartă, injurie sau, pur și simplu, arătând că ești jignit, nu numai că nu o slăbești, ci, mai mult, îți aduci ție însuți o jignire și mai mare. O jignire nepremeditată este deosebită nu numai pentru că nu poți să-i răspunzi, dar și pentru că trebuie să arăți cu tot dinadinsul că n-o observi (și ce greu este!). Iată de ce, în seara aceea n-am spus nimic și am mințit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
așteptare, ca și mirarea că nu simt nici o ofensă nu sunt trăiri, ci concluzii teoretice cu privire la felul cum ar trebui să răspundă sentimentele mele la asemenea evenimente. Iar bucuria mea este atât de mare, încât poate ieși neatinsă din orice jignire; ca și un nor, ea nu poate fi zgâriată nici măcar de cel mai ascuțit cuțit. Mik ia un acord. Tresar. Abia acum îmi dau seama cât de rigid mi-i trupul. În fotoliu nu stau relaxat, mușchii stomacului mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
rînduială a viilor și morților, acest mit universal despre schimbul de generații, această vană consolare pe care omul a Închipuit-o ca să Îndure mai ușor gîndul dispariției, toate astea le-a simțit tata În acele clipe ca pe o profundă jignire, ca și cum prin actul magic al atribuirii numelui său pruncului nou-născut, măcar că era sînge din sîngele lui, „Îi mîncau coliva“. Numai că pe atunci n-aveam cum să știu că el Își presimțea excrescența dubioasă În adîncul măruntaielor și că bănuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
demnă de atenție din Întreaga colecție i se părea - Jurnalul de campanie al unui ofițer rus - restul ar fi fost În stare să i le Înapoieze lui Arcadie Ipolitovici, dacă o astfel de ofertă n-ar fi sunat ca o jignire. Răscumpărase acele cărți „en bloc“, cum va spune mai tîrziu și În primul rînd, pentru a Împiedica „decăderea morală a unui ofițer țarist, ca și a unui prieten“. Nu se putea Însă nega că nu fusese sincer interesat de Jurnalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
răzeșii din jur, atât în ce privește administrația comunei (erau avantajați de poziția centrală ocupată!,) școala și școlile urmate, precum și dorința și hotărârea de a deveni proprietari pe suprafețe cât mai mari de pământ. Pe lângă denumirea de clăcași, atribuită luncașilor ca o jignire la situația lor socială, luncașii au fost denumiți „dorneni”, în sensul de oameni veniți de la Dorna, fie și pentru că o parte dintre ei erau oieri și ciobani. Dorna și dornenii erau mai bine cunoscuți, deoarece pe artera râului Bistrița ajungeau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi dezorientat pe cititor, deja cu anumite îndoieli că acești doi interlocutori ar aparține cu adevărat, așa cum credea înainte, partidului de dreapta, cel care, fiind la putere, practică o politică murdară de represiune, atât în plan colectiv, supunând orașul capitală jignirii unei stări de asediu ordonate de însuși guvernul țării, cât și în plan individual, interogatorii dure, detectoare de minciuni, amenințări și, cine știe, torturi dintre cele mai grele, deși adevărul ne obligă să spunem că, dacă au existat, nu putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]