710 matches
-
să i se alăture lui. Citi zâmbind scrisoarea, pe care o încredință repede unui mesager. 42 Mesagerul strâmbă din buze când îl văzu pe Antonius Primus rupând hotărât scrisoarea lui Vitellius. — Acesta e răspunsul tău? îl întrebă cu un aer jignit. În mai puțin de o zi, străbătuse câmpia și pădurile și ajunsese la vreo douăzeci de mile de Roma, la Saxa Rubra, unde staționa armata lui Antonius. Sub cerul limpede, pe care se profila muntele Soracte acoperit de zăpadă, intrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
discute aspecte mai profunde ale filosofiei. Dedesubtul lui Sampath, se înstăpânise o tăcere încărcată de venerație, până când Ammaji fu deranjată de o asemenea liniște sonoră și vastă. — Oh, spuse ea, uneori, mintea îi părăsește lumea pământească. Să nu vă simțiți jigniți. Nimănui nu-i trecuse prin cap să se simtă jignit. — Eu însumi am văzut mulți sfinți ca acesta, spuse Lakshmiji. Stau câteodată complet nemișcați. Nimic nu-i poate mișca. Sunt ca o pasăre pe ouă. Și totuși, câteodată sunt frivoli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
înstăpânise o tăcere încărcată de venerație, până când Ammaji fu deranjată de o asemenea liniște sonoră și vastă. — Oh, spuse ea, uneori, mintea îi părăsește lumea pământească. Să nu vă simțiți jigniți. Nimănui nu-i trecuse prin cap să se simtă jignit. — Eu însumi am văzut mulți sfinți ca acesta, spuse Lakshmiji. Stau câteodată complet nemișcați. Nimic nu-i poate mișca. Sunt ca o pasăre pe ouă. Și totuși, câteodată sunt frivoli și râd, sar și dansează. Da, pot fi ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
el inspectorul sanitar șef, dacă revocarea licențelor pentru comercializarea alcoolului este cea mai bună idee... Inspectorul sanitar șef era nemulțumit de modul în care planul său fusese întâmpinat. — Din moment ce acesta e răspunsul primit, spuse pe un ton demn și profund jignit, pot să mă duc acasă. Mai am o întâlnire la care trebuie să ajung. — E vorba de întâlnirea cu Vermaji, omul de știință? îl întrebă plin de interes domnul Gupta și, primind confirmarea, se întoarse către șeful său. Am face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
vreo cincizeci de lire sau cam pe aici. — Pe asta cine a mai scos-o? — Nu mai știa sau nu mai putea să-și amintească Dar își amintea suma. — Cincizeci de lire, am spus eu, simțindu-mă în mod straniu jignit sau minimalizat. Despre ce e vorba - o lovitură după ureche? O palmă chinezească? — O lovitură în față cu un instrument contondent. Ei. Eu o să fac lista și tu să-mi aduci nenorocitele alea de cărți. Bucata de hârtie trecu de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
rea. Asta e istorie: supușii Angliei se îndreaptă cu toții spre capitală pentru a sărbători nunta moștenitorului tronului. Asta e istorie, și vor și ei o bucată din ea. Turcii, persanii, cioroii în cearșafuri, noii sahibi ai Londrei, toți păreau deconcertați, jigniți - nu sunt obișnuiți ca englezii să fie mai numeroși ca ei. Petrecăreții cu pielea albă poartă haine vesele în căldura noptatică a verii. Îi vezi în țoalele lor festive, stil pop art, deshidratați de căldura din autocare, înghesuindu-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
angajații tăi? l-am întrebat. —Angajații mei? —De la restaurante. Dominic a zâmbit. —Personalul meu, a răspuns ușor, face ceea ce i se spune. Altfel rămân fără slujbă. Presupun că la asta sunt pe sistemul vechi. —Pur medieval. Fără a fi deloc jignit, s-a uitat la mine cu admirație sinceră. —Sebastian este un bărbat norocos, a spus. Prin asta nu vreau să insinuez că aparții cuiva. Sunt chiar sigur că nu. Capacitatea lui de a exprima admirația, evitând totodată să fie atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
De aceea Genny și Richard vor ca noi să ne căsătorim. Să ne redescoperim unul pe celălalt, să facem copii și să îi salvăm sufletul lui Suki și toate astea. Nu am știut niciodată de asta! Belinda părea mai degrabă jignită, de parcă fusese lăsată pe dinafară. Nu am avut o aventură, i-a răspuns Suki cu voce joasă. Aveam numai 14 ani. Tu m-ai violat. Așa o numește psihologul meu și are dreptate. Ce păcat că nu ești catolică, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ne cunoaștem, când vor trece în vară prin România spre o tabără internațională de la Sofia, pe muntele Vitoșa. Matvei mă asculta visător. Din când în când ofta, îngândurat: „Mare este Uniunea“. „Stai să vezi“, i-am spus. „M-am simțit jignit și le-am răspuns (îmi dicta mătușa la care stăteam) că eu nu sunt fetiță, nu învăț în clasa a doua, ci într-a șasea.“ „Da, da“, ofta Matvei, „mare și puternică este Uniunea. Ca un mister, aproape“. Luaserăm câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de parcă ți le trimite cineva, programat, aproape imperativ. Am simțit că trebuie să-i ofer cina de adio. Nu mai făcusem niciodată așa ceva. Cum o voi invita? Nu știam cum va reacționa. Dacă va accepta. Dacă nu se va considera jignită. Trecuseră mai bine de două luni de la alungarea mea. Nu ne vorbiserăm, nu ne telefonaserăm în tot acest timp. Numărând banii, deja se derulau în mine, ca proiectate într-o viteză amețitoare, detaliile cinei. O voi invita la „Cișmigiu“, restaurantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
la fel și pașii fericiților, și ai nefericiților. Aerul se despică la fel în fața lor... Caracterele sunt doar ale literaturii. Ale realității sunt doar viețile astea mizere ale noastre. Abia acum, când N.N. nu vine, aș putea să mă simt jignit. În fond, mi-a deturnat dorul de somn, îmi ignoră orgoliul meu auctorial (editorial), mă face să pierd timpul așteptându-l. Nu-l pierd. Scriu. Mă privesc. Și știu că toate sunt așa cum trebuie să fie. Nu-i dau cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
devreme, zise ea dintr-o dată, fără nici o legătură, n-ai să-i spui nimic lui Tomás, nu-i așa? — Sigur că nu. N-am să spun nimănui. RÎse nervos. Nu știu ce-a fost cu mine. Să nu te simți jignit, dar uneori te simți mai liber să vorbești cu cineva străin decît cu oamenii pe care Îi cunoști. De ce oare? Am ridicat din umeri. Probabil fiindcă un străin ne vede așa cum sîntem, și nu așa cum vrea să creadă el că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
coborâse și ea ținându-se cu mâinile de scară. Apoi trenul pornise imediat și cel căruia Îi lăsase valiza se văzuse obligat s-o arunce pur și simplu. Nu avea nimic fragil În valiză, dar se simțise Într-un fel jignită, mai degrabă de Întreg contextul decât de gestul, În fond cinstit, al omului care o ajutase. Văzuse apoi că se află pe rampa de mărfuri a unei gări micuțe și că În jur nu e decât câmp. Deja avea ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Întâi și am fost amândouă de părere că trebuie evitată. Încă de la Început se purtase straniu, era genul care făcea comentarii subtile, dar răutăcioase, despre părul, iubitul sau ținuta ta și apoi simula groaza și regretul când inevitabil te arătai jignită. Îi dădeam papucii adesea și În mod regulat, dar niciodată nu părea să priceapă. Dimpotrivă, ne căuta compania În mod deliberat, ca să ne indispună. Deloc surprinzător, nu avusese niciodată prietene adevărate, dar Își făcea de lucru pătrunzând În fiecare frăție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
șal frumos pentru o fată frumoasă. O zi bună, spuse el vesel, bătându-l pe Sammy pe spate Înainte să se Întoarcă la pipa lui cu apă. Mda, ai dreptate, rânji iar Sammy la mine. Chiar mi s-a părut jignit. Îmi Înfășură eșarfa la gât și-mi strânse părul ca să-l ridice, apoi Îl lăsă să cadă peste materialul moale, mătăsos. —Nu trebuia să faci asta! Dar mă bucur așa de mult că ai făcut-o, m-am gândit. —Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Gerstein la câțiva pași de el. Cohen era o țintă perfectă, dar cei șase martori prezenți îi anulau șansa loviturii. Buzz zise: — Presupun că asta-nseamnă că poziția mea de paznic e kaput. Nu, Mick? Tipul arăta în egală măsură jignit și dement. — Scârbă de creștin căcănar! Sugător de pulă! Comunistule! Câți bani ai primit de la mine? Câți bani ai primit la intervenția mea, ca să mi-o tragi așa mi-ai tras-o? Buzz zise: — Prea mulți, Mick. Nu-i un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fix la țeava retezată. Buzz remarcă lângă mexicani un tip care părea a fi polițist. Paria douăzeci la unu că el și Dudley erau singurii cu arme grele. Iar Dud era mult prea deștept ca să încerce ceva. Mickey Cohen arăta jignit. — Dumnezeu mi-e martor că te voi chinui mult mai rău decât pe tipul care l-a ras pe Hooky Rothman, spuse el. Buzz simți că întregul lui trup plutește în fața lui, îndepărtându-se. Mexicanii începeau să arate speriați. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
n-am fost apărată nici de părinții mei. S-ar fi băgat și în foc pentru mine. Chiar dacă de multe ori discutam în contra dictoriu sau ne contraziceam cu vehemență, eram libere să ne împărtășim părerile, fără să ne simțim vreodată jignite atunci când nu coincideam în modurile noastre de a gândi. Ce oroare ar fi fost să nu putem fi noi însene, să trăim într-o continuă ipocrizie, cum făceau atâția în jurul nostru... Doamne, cum râdeam împreună, parcă ni se deschidea tot
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
sceptrul la loc și făcu semn ca trupul solului să fie luat din sală. Însoțitorii acestuia rămăseseră Încremeniți, așteptând porunca de a fi decapitați. - Mai are cineva preferințe? Întrebă Ștefan, calm. Tocmai spusesem că sunteți liberi. Se mai consideră cineva jignit? Solii dădură din cap negativ și Îngenuncheară, cerând Îndurare. Știau că domnitorul Moldovei nu dă o ceapă degerată pe această solie și că Își dovedise curajul nebun Înfruntând Hoarda de Aur la Lipnic și oastea sultanului la Vaslui. Dar, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
n-am fost apărată nici de părinții mei. S-ar fi băgat și în foc pentru mine. Chiar dacă de multe ori discutam în contra dictoriu sau ne contraziceam cu vehemență, eram libere să ne împărtășim părerile, fără să ne simțim vreodată jignite atunci când nu coincideam în modurile noastre de a gândi. Ce oroare ar fi fost să nu putem fi noi însene, să trăim într-o continuă ipocrizie, cum făceau atâția în jurul nostru... Doamne, cum râdeam împreună, parcă ni se deschidea tot
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
ne recunoaștem sentimentele. Am fi putut poate să obținem ceva bun din situația dată, sau cel puțin să lăsăm garda. Înțelegeam că a vorbi despre asemenea emoții ar fi greu, dar împărtășirea durerii era tot ce puteam obține. Mă simțeam jignită că nu mi se dăduse șansa de a-mi exprima recunoștința și admirația față de el. La urma urmei, el îmi salvase viața. Uram răceala lui și mi se părea ciudat că își diminua atât de mult rolul în salvarea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de altfel marele om n-avea nici un chef: "Știi, nu se mai întorc vremurile... roata istoriei... socialismul va fi învingător..." Am înțeles că avea probabil mulți musafiri reacționari pe care îi da afară în felul acesta. Întâi m-am simțit jignit, dar apoi am început să rîd: "Și de-aia sînteți dumneavoastră săptămânal optimist?" Am publicat nuvela îngroșată considerabil în august și am plecat să mă odihnesc la Tușnad, unde Uniunea Scriitorilor avea o vilă. Am găsit acolo printre alți scriitori
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Ar trebui să am un sentiment ij de siguranță, știind că printre noi trăiesc astfel de oameni cu vâna tare. Și totuși... Nu zic că acel elev n-o fi fost vinovat, dar l-a bătut prea tare și răzbunător, jignit, el, om mare, de faptul că un copil a pretins că știe el să rezolve mai bine decât învățătoarea cutare problemă. Învățătoarea s-a dus la director, el era director, și l-a reclamat pe băiat, nepregătită și fără intuiție
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Acela le păzea nu ca să nu le piardă, ci ca să nu le vadă pândarul IAS-ului că pășteau lucerna care era a statului, adică a noastră, a tuturor, a poporului. Că dacă le spui rudarilor că sunt țigani se simt jigniți și ofensați; dar fură și ei tot ce le pică sub ochi. Ciulino, ia ridică-te În picioare și recunoaște aici, de față cu toată lumea, că tu și cu ciurda de alde frate-tău mi-ați cules corcodușul din curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
călcâi și să-l astupe cu țărână. Odrasla plătea zburători și le spuneau ce măscări să arunce În aer și cui. Năimiții erau bucuroși că puteau pluti și Înjura pe degeaba, contra a numai trei șuturi primite În tur. Cei jigniți și care nu luau bani de la Odraslă Începură să murmure. „Băi, Titele, ia vezi, fă ceva cu ăsta: el ne Înjură și alții capătă șuturi În locul lui. Eu mă cac pe regulamentul tău și-l bat de-i sună apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]