2,403 matches
-
procesul de îmbunătățire a acesteia, iar o asemenea bună cunoaștere presupune o evaluare realistă, din perspectiva schimbării, a gradului de adecvare cu modelul elaborat și însușit drept „model” (obiectiv-țintă) de evaluare critică a eficacității conducerii manageriale. În acest „punct de joncțiune” dintre analiza postului și diagnoza situației corelate a resurselor umane, intervine procesul de reproiectare a locului de muncă, de reconcepere a acestuia conform „modelului” ales, ținându-se seama de eventualele abateri ale realului față de „ținta” dorită și de necesitatea unei
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de capital cuprinde două diviziuni distincte, respectiv: • bursele de valori, ce reprezintă piața secundară organizată sau reglementată; • piața extrabursieră, care este o piață neorganizată, nereglementată, În care operează, În principal, băncile comerciale (piața OTC). Piața capitalului, În ansamblul ei, realizează joncțiunea dintre intermedierea financiar-bancară, sub forma atragerii de fonduri și creditarea pe termen lung și mediu și piața financiară propriu-zisă, În care sunt emise, și ulterior tranzacționate, titluri financiare, Îndeosebi sub forma acțiunilor și obligațiunilor<footnote Institutul Bancar Român - Economia și
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
între scrisul lui Bacovia și simbolismul francez există „serioase incompatibilități”. Nu ezită să-l considere pe Bacovia „decadent” (titulatură pe care, de altfel, și-o acordă însuși poetul într-un interviu), identificând cheia de boltă a universului său liric în „joncțiunea dintre decadența naturală și cea estetică”. Punând permanent în lumină excepționala originalitate a poeziei bacoviene, a cărei valoare îl situează pe autorul român pe aceeași treaptă cu scriitori precum Musil sau Kafka, D. redefinește, cu mijloace critice sigure, un univers
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
Chmielnik, dar au fost înfrânți și Cracovia a fost cucerită, la 28 martie 1241. O altă parte a oastei mongole a pătruns în sudul Kujaviei și în sud-estul Poloniei Mari, după care s-a îndreptat spre Silezia, pentru a face joncțiunea cu oastea ce cucerise Cracovia. O a treia parte a făcut un ocol spre hotarele Lituaniei și Prusiei. Cea mai mare parte a trupelor mongole s-au reunit apoi în apropiere de Breslau (Germania). Ducele Sileziei, Henric II, prevenit asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
după cum reiese din corespondența papei Inocențiu IV cu regele Bela IV din 1250. Din corpul mongol ce a înaintat spre apus, un grup este posibil să fi pătruns în Transilvania, pe valea Oltului, prin trecătoarea Turnu Roșu, apoi a făcut joncțiunea, probabil, cu oastea mongolă ce pătrunsese în Țara Bârsei. Această armată înaintând de-a lungul Oltului a jefuit mănăstirea cistercienilor de la Cârța, iar ulterior au cucerit și jefuit Sibiul, oraș săsesc în plină dezvoltare. Cetele mongole care au acționat în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
câteva ore la mai multe zile, din motive încă necunoscute. Faza de execuție durează ~1h, timp în care celula suferă modificări dramatice, similare în toate cazurile de moarte celulară, indiferent de tipul de țesut, după cum urmează: • pierderea microvilozităților și ruperea joncțiunilor celulare • ratatinarea citoplasmei • apariția de macrovezicule ce vor îngloba întreaga citoplasmă (blebbing) • pierderea asimetriei de compoziție a membranei cu distrugere în „petece” • hipercondensarea cromatinei (kariorexis) și lipirea de membrana nucleară (picnoză) • fragmentarea explozivă a celulei cu formarea de corpi apoptotici
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
periferice, aparținând unui singur strat). Plasmalema delimitează celula, asigurând schimburi controlate de substanță și informație cu mediul extracelular. Ea prezintă structuri specializate pentru diverse aspecte funcționale: transferul substanțelor hidrofile (pori, canale, transportori), recunoașterea semnalelor biochimice (receptori), legătura cu celulele învecinate (joncțiuni strânse și comunicante), mișcarea celulei sau a lichidului extracelular (cili și flageli). Joncțiunile celulare sunt alcătuite din alipiri ale plasmalemei celulelor învecinate, simple în cazul joncțiunilor strânse (aderente), străbătute de filamente ancorate submembranar în cazul desmozomilor și de canale în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și informație cu mediul extracelular. Ea prezintă structuri specializate pentru diverse aspecte funcționale: transferul substanțelor hidrofile (pori, canale, transportori), recunoașterea semnalelor biochimice (receptori), legătura cu celulele învecinate (joncțiuni strânse și comunicante), mișcarea celulei sau a lichidului extracelular (cili și flageli). Joncțiunile celulare sunt alcătuite din alipiri ale plasmalemei celulelor învecinate, simple în cazul joncțiunilor strânse (aderente), străbătute de filamente ancorate submembranar în cazul desmozomilor și de canale în cazul joncțiunilor comunicante. Aceste canale sunt permeabile pentru ioni și molecule mici (de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
transferul substanțelor hidrofile (pori, canale, transportori), recunoașterea semnalelor biochimice (receptori), legătura cu celulele învecinate (joncțiuni strânse și comunicante), mișcarea celulei sau a lichidului extracelular (cili și flageli). Joncțiunile celulare sunt alcătuite din alipiri ale plasmalemei celulelor învecinate, simple în cazul joncțiunilor strânse (aderente), străbătute de filamente ancorate submembranar în cazul desmozomilor și de canale în cazul joncțiunilor comunicante. Aceste canale sunt permeabile pentru ioni și molecule mici (de exemplu ATP), sunt formate din două seturi pereche de câte șase proteine numite
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și comunicante), mișcarea celulei sau a lichidului extracelular (cili și flageli). Joncțiunile celulare sunt alcătuite din alipiri ale plasmalemei celulelor învecinate, simple în cazul joncțiunilor strânse (aderente), străbătute de filamente ancorate submembranar în cazul desmozomilor și de canale în cazul joncțiunilor comunicante. Aceste canale sunt permeabile pentru ioni și molecule mici (de exemplu ATP), sunt formate din două seturi pereche de câte șase proteine numite conexoni și sunt reglate de concentrația locală de calciu și protoni. 5.1. Structura membranei celulare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fiecărui genom celular, ce codifică sisteme de semnalizare extraordinar de eficiente, care pot reacționa la foarte multe tipuri de stimuli. Comunicarea intercelulară se poate realiza între celule învecinate prin contact direct între membranele acestora și chiar între citoplasmele lor, prin intermediul joncțiunilor comunicante (gap junctions; vezi cap. 5.10). Schimbul de informație între celule mai apropiate sau mai îndepărtate se face însă prin intermediul unor molecule semnal. Răspunsul celular poate să fie reprezentat de modificarea caracterelor (amplitudine, frecvență, etc.) unui fenomen celular care
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
elementare participă la controlul unor activități zonale: canale ionice membranare, metabolismul mitocondrial, eliberarea neuromediatorilor. Ele se sumează sub formă de tranziente globale (spikes, waves), CICR asigurând amplificarea în avalanșă și sincronizarea semnalelor în citosolul profund, pentru răspuns sinergic. 5.10. Joncțiuni celulare In cursul dezvoltării ontogenetice a unui organism multicelular, celulele progenitor se diferențiază într-o multitudine de tipuri celulare, cu caracteristici, structuri și funcții specifice. Celulele de același tip se agregă în ceea ce se numește un țesut pentru a coopera
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mediază fenomenele de marginație, adeziune, rulare endotelială, diapedeză și fagocitoză. Caderinele (Calcium-Dependent Adhesion Proteins) sunt o familie de proteine căreia i s-au identificat până la ora actuală cel puțin 80 de membri. Ele alcătuiesc legături homofile, ce intră în componența joncțiunilor de tip aderent și a desmozomilor. Domeniile lor intracelulare se leagă cu filamentele citoscheletului prin intermediul unor proteine adaptor numite catenine. Caderinele sunt liganzii ce produc inhibiția de contact. Integrinele sunt principale molecule de adeziune între celule și matricea extracelulară, fiind
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lor pe endoteliu și în final diapedeză. Selectinele produc aderența la mucine, legături foarte puternice din punct de vedere fizic, dar limitate temporal. Hormonii și mediatorii inflamatori cresc expresia selectinelor, stimulând infiltrarea țesuturilor inflamate cu celule fagocitare. 5.10.3. Joncțiunile intercelulare Legăturile între celule și matricea extracelulară Se realizează prin hemidesmozomi și contacte focale. Contactele focale sunt alcătuite din integrine, fixate de citoschelet cu ajutorul unor proteine intermediare numite vinculină, talină, paxilină și altele și proteinele matricei extracelulare (fibronectină, colageni, laminine
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
electronic arată ca niște suduri în puncte. Adeziunea celulară se realizează prin interacțiuni homofile între 2 familii de proteine, numite desmogleine și desmocolline. Domeniile intracelulare ale acestor proteine se cuplează prin intermediul unei proteine numite plakoglobină pe filamentele intermediare ale citoscheletului. Joncțiunile aderente Se realizează prin interacțiuni homofile între caderine. Acestea sunt ranforsate citoscheletic de filamente de actină, pe care se prind prin intermediul unor proteine de legătura. Joncțiunile aderente sunt primele care se dezvoltă între diversele foițe epiteliale chiar din viața embrionară
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
acestor proteine se cuplează prin intermediul unei proteine numite plakoglobină pe filamentele intermediare ale citoscheletului. Joncțiunile aderente Se realizează prin interacțiuni homofile între caderine. Acestea sunt ranforsate citoscheletic de filamente de actină, pe care se prind prin intermediul unor proteine de legătura. Joncțiunile aderente sunt primele care se dezvoltă între diversele foițe epiteliale chiar din viața embrionară. Joncțiunile strânse Se mai numesc și zonula occludens. Se distribuie ca o centură în jurul polilor celulari apicali în epiteliile impermeabile, astfel reducând atât difuziunea paracelulară a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
aderente Se realizează prin interacțiuni homofile între caderine. Acestea sunt ranforsate citoscheletic de filamente de actină, pe care se prind prin intermediul unor proteine de legătura. Joncțiunile aderente sunt primele care se dezvoltă între diversele foițe epiteliale chiar din viața embrionară. Joncțiunile strânse Se mai numesc și zonula occludens. Se distribuie ca o centură în jurul polilor celulari apicali în epiteliile impermeabile, astfel reducând atât difuziunea paracelulară a fluidelor cât și mișcările celulelor de o parte și de alta a barierei. Proteinele care
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mai numesc și zonula occludens. Se distribuie ca o centură în jurul polilor celulari apicali în epiteliile impermeabile, astfel reducând atât difuziunea paracelulară a fluidelor cât și mișcările celulelor de o parte și de alta a barierei. Proteinele care formează aceste joncțiuni realizează interacțiuni homofile între moleculele de occludină și claudină . Joncțiunile comunicante (gap) Transportul de substanțe între celulele adiacente se poate face prin lichidul intercelular (paracrinie) sau prin structuri de tip canal (conexoni), grupate în ceea ce se numește joncțiuni comunicante (gap
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în jurul polilor celulari apicali în epiteliile impermeabile, astfel reducând atât difuziunea paracelulară a fluidelor cât și mișcările celulelor de o parte și de alta a barierei. Proteinele care formează aceste joncțiuni realizează interacțiuni homofile între moleculele de occludină și claudină . Joncțiunile comunicante (gap) Transportul de substanțe între celulele adiacente se poate face prin lichidul intercelular (paracrinie) sau prin structuri de tip canal (conexoni), grupate în ceea ce se numește joncțiuni comunicante (gap). Un conexon este alcătuit din șase molecule de conexină și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
formează aceste joncțiuni realizează interacțiuni homofile între moleculele de occludină și claudină . Joncțiunile comunicante (gap) Transportul de substanțe între celulele adiacente se poate face prin lichidul intercelular (paracrinie) sau prin structuri de tip canal (conexoni), grupate în ceea ce se numește joncțiuni comunicante (gap). Un conexon este alcătuit din șase molecule de conexină și se cuplează cu alt conexon al unei celule adiacente, astfel formând un canal comun , prin care pot trece de la o celulă la cealaltă substanțe cu mase moleculare mici
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
asigurată de influxul de calciu prin canale voltaj-dependente în cursul salvelor de potențiale de acțiune. 6. Transmiterea sinaptică Sinapsele chimice sunt structuri specializate ce asigură transmiterea de mesaje între celule învecinate. Așa-zisele sinapse electrice sunt de fapt bazate pe joncțiunea celulară comunicantă (nexus, gap-junction), structură proteică transmembranară ce delimitează un por care străbate două membrane adiacente. Ele permit difuzia ionilor de la o celulă la cealaltă, asigurând astfel direct propagarea potențialului de acțiune. 6.1. Organizarea funcțională a sinapsei Sinapsa “chimică
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sunt cotransmițatori, cu diverse efecte postși presinaptice. Chiar transmițătorul principal poate acționa pe receptori presinaptici, de obicei în sens auto-inhibitor. Datorită vitezei relativ mici a etapelor componente, transmiterea sinaptică presupune o întârziere, determinată mai ales de difuzia mediatorului. In cazul joncțiunii neuromusculare din mușchiul striat frecvența potențialelor de acțiune din fibra motorie determină cantitatea de mediator eliberată, deci gradul de ocupare a receptorilor postsinaptici nicotinici și în final, datorită sumației temporo-spațiale de la nivelul membranei postsinaptice, condiționează probabilitatea declanșării potențialelor de acțiune
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
corpului celular este în general incapabilă să genereze potențiale de acțiune; ea va reprezenta suportul sumației spațio-temporale a tuturor efectelor postsinaptice excitatorii și inhibitorii, condiționând frecvența de descărcare a potențialelor de acțiune la nivelul conului de emergență al axonului. In joncțiunile neuro-efectoare vegetative, laxe, nu există o specializare strict delimitată ca membrană postsinaptică. Datorită spațiului larg de difuziune a mediatorului întreaga membrană a celulei efectoare este sub influența neuromediatorilor proveniți din varicozități ale mai multor terminații neuronale. In funcție de echipamentul de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mai multor terminații neuronale. In funcție de echipamentul de canale ionice, răspunsul postsinaptic poate fi o modificare globală a potențialului membranar sau potențial de acțiune, dacă este atins pragul într-o regiune membranară. 6.2. Placa motorie Sinapsa neuromusculară (placa motorie, joncțiunea neuromusculară) este un model clasic de studiu pentru transmiterea sinaptică și de aceea este prezentat aici, ca introducere pentru următoarele detalii privind eliberarea mediatorului și acțiunile sale, precum și pentru capitolul de fiziologie a miocitului scheletic. Joncțiunea neuromusculară este o sinapsă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Sinapsa neuromusculară (placa motorie, joncțiunea neuromusculară) este un model clasic de studiu pentru transmiterea sinaptică și de aceea este prezentat aici, ca introducere pentru următoarele detalii privind eliberarea mediatorului și acțiunile sale, precum și pentru capitolul de fiziologie a miocitului scheletic. Joncțiunea neuromusculară este o sinapsă cu transmitere chimică, având cele trei componente descrise: segmentul presinaptic, spațiul sinaptic, membrana postsinaptică. Componenta presinaptică a sinapsei neuromusculare este reprezentat de arborizația terminală a axonului motoneuronului α. Terminațiile axonice acoperite de celule Schwann se întind
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]