300 matches
-
începând de pe la 1700, l-a condus pe Sadi Carnot (1824) la enunțarea "teoremei lui Carnot" care, câteva decenii mai târziu, avea să fie reformulată ca principiul al doilea al termodinamicii. Cercetările lui Julius Robert von Mayer (1841) și James Prescott Joule (1844) asupra echivalentului mecanic al căldurii au pregătit formularea principiului întâi al termodinamicii. Bazele teoretice ale termodinamicii (formularea pricipiilor întâi și al doilea și consecințele lor) au fost puse în deceniul 1850 de William Rankine, Rudolf Clausius și William Thomson
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
1834 că, la trecerea curentului electric printr-o joncțiune formată din metale diferite sudate, are loc un efect caloric de trecere a căldurii de la un metal la altul, după o anumită lege, numit ulterior efectul Peltier. În 1841, James Prescott Joule (1818 - 1889) formulează o lege de conservare a energiei, arătând că și în cazul circuitelor electrice, energia mecanică, termică și electrică, trec dintr-una în cealaltă, având suma constantă. În onoarea sa, unitatea de măsură a energiei îi poartă numele
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
curenții turbionari (ce ulterior vor fi numiți și "curenți Foucault") și care apar într-o masă de metal aflată într-un câmp magnetic variabil. Aceștia provoacă, conform regulii lui Lenz frânarea masei de metal aflată în mișcare sau, conform efectului Joule, încălzirea acesteia. În 1873, Frederick Guthrie descoperă emisia termoelectronică, fenomen redescoperit de Edison în 1880 și utilizat ulterior la construcția diodei. În 1874, inventatorul german Karl Ferdinand Braun (1850 - 1918) descoperă conducția unilaterală, fenomen ce va sta la baza realizării
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
presiunea), se înțelege imediat afirmația generală a lui Carathéodory:<br> (PC)"În vecinătatea oricărei stări de echilibru a unui sistem simplu există stări de echilibru care nu sunt accesibile de la ea prin procese adiabatice" <br>Într-adevăr, în aparatul lui Joule, stările cu energie internă U'< U nu sunt accesibile, câtă vreme ne mărginim la procese generate de mișcarea greutății. Termenul "adiabatic" include aici posibilitatea variației parametrilor geometrici (a volumului), dar astfel incât toate schimbările de stare ale sistemului să nu
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
fel. În articolul lui Planck forma principiului al doilea folosită implicit este:<br> (PP)"Nu există nici un proces al cărui singur rezultat să fie scăderea energiei interne a unui corp și ridicarea corespunzătoare a unei greutăți".<br> Pentru procesul lui Joule, aceasta are drept consecință: dintr-o stare de echilibru (U,V) a sistemului sunt accesibile numai stări (U',V) cu U'>U, nu numai dacă ne restrângem la procese adiabatice, ci chiar dacă admitem orice fel de procese, astfel încât la sfârșitul
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
care a fost transmisă greutății. Dar un astfel de proces este interzis de formularea (PP) a principiului al doilea. Deci, din (PP) deducem imposibilitatea unui "perpetuum mobile de speța a doua". Este important de remarcat că în situația aparatului lui Joule, se efectuează lucru mecanic asupra sistemului, dar fără modificarea parametrilor geometrici: procesul este "ireversibil"; dacă parametrii nu sunt constanți, procesul poate fi "reversibil" atunci când viteza de modificare a lor este infinit mică () : în cazul nostru, pentru deplasări infinitezimale:<br>formula 2
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
nu poate decat sa crească." Într-adevăr, la volum constant, energia internă nu poate decat sa crească (PP) și, prin alegerea lui "N(U,V)", entropia empirică "(U(U,V))" trebuie să crească și ea. În particular, în procesul lui Joule, entropia empirică crește. Putem atinge starea "(U,V)" pornind de la "(U,V)" intâi printr-un proces adiabatic reversibil, unind "(U,V)" cu un punct (U',V) urmat de un proces ireversibil conducand de la "(U',V)" la "(U,V)". Un astfel
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
Magnus), contribuind la o portanță mai mare a proiectilului (rază de acțiune mai mare) și o precizie îmbunătățită. Similar armelor reale cu glonț și replicile airsoft dezvoltă o anumită putere (energie) la momentul ieșirii proiectilului din replică, putere măsurată în Jouli. În calculul puterii dezvoltate de replică se ține cont de viteza de ieșire a proiectilului din replică și de greutatea acestuia. În general, această putere pleacă de la 0.3 Jouli (la unele pistoale airsoft cu arc/spring) și ajunge până la
Airsoft () [Corola-website/Science/320689_a_322018]
-
energie) la momentul ieșirii proiectilului din replică, putere măsurată în Jouli. În calculul puterii dezvoltate de replică se ține cont de viteza de ieșire a proiectilului din replică și de greutatea acestuia. În general, această putere pleacă de la 0.3 Jouli (la unele pistoale airsoft cu arc/spring) și ajunge până la 3.5 Jouli (la unele replici airsoft de tip "sniper" sau pistoale cu propulsie bazată pe butelii CO2), dar există și excepții, unde energia poate depăși această valoare. În funcție de energia
Airsoft () [Corola-website/Science/320689_a_322018]
-
puterii dezvoltate de replică se ține cont de viteza de ieșire a proiectilului din replică și de greutatea acestuia. În general, această putere pleacă de la 0.3 Jouli (la unele pistoale airsoft cu arc/spring) și ajunge până la 3.5 Jouli (la unele replici airsoft de tip "sniper" sau pistoale cu propulsie bazată pe butelii CO2), dar există și excepții, unde energia poate depăși această valoare. În funcție de energia dezvoltate de replică această se încadrează într-o anumită clasă și i se
Airsoft () [Corola-website/Science/320689_a_322018]
-
lucru mecanic, atunci când presiunea este menținută constantă. Faptul că diferite forme de energie se pot transforma una în cealaltă și sunt în acest sens echivalente a fost recunoscut la mijlocul secolului XIX de Julius Robert Mayer (1841) și de James Prescott Joule (1847). Acestea au fost primele formulări ale principiului întâi al termodinamicii. Relația de mai sus între C și C i-a permis lui J.R.Mayer și una din primele determinări ale echivalentului mecanic A al caloriei: în partea stângă a
Relația lui Mayer () [Corola-website/Science/320889_a_322218]
-
punctul de declanșare a fuziunii nucleare. În câteva secunde de la inițierea fuziunii nucleare, o porțiune substanțială de materie din pitica albă intră într-un proces cu reacție pozitivă, prin care temperatura crește și mai mult, eliberând suficientă energie (1-2 × 10 jouli) to unbind the star in a supernova explosion. Această categorie de supernove produce luminozitate maximă constantă din cauza uniformității masei piticelor albe care explodează prin mecanismul de acreție. Stabilitatea acestei valori permite acestor explozii să fie utile ca reper pentru măsurarea
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
substanțială din carbonul și oxigenul din pitica albă este transformat în elemente mai grele pe o perioadă de doar câteva secunde, ceea ce duce la creșterea temperaturii interne la ordinul miliardelor de grade. Această energie eliberată din fuziunea termonucleară (1-2 × 10 jouli) este mai mult decât suficientă pentru a dezlega steaua; adică, particulele individuale care compun pitica albă capătă suficientă energie cinetică pentru a se putea depărta unele de altele. Steaua explodează violent, dând naștere unei unde de șoc în care materia
Supernovă de tip Ia () [Corola-website/Science/317408_a_318737]
-
furnizează materiale structurale (aminoacizi pentru formarea proteinelor, și lipide pentru formarea membranelor celulare și a unelor molecule semnal) și energie. O parte din materialele structurale pot fi folosite pentru a genera energie, iar în ambele cazuri energia se măsoară în Jouli sau kilocalorii (numite adesea "Calorii" și notate cu litera "C" majusculă pentru a nu se confunda cu calorii, notate cu litera "c" minusculă). Glucidele și proteinele furnizează aproximativ 17 kJ (4 kcal) de energie pe gram, în timp ce grăsimile furnizează 37
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
câteva ori mai mare decât neutrinii emiși prin capturarea electronilor de către protoni. Cele două mecanisme de producere a neutrinilor convertesc energia potențială gravitațională a colapsului într-o emisie de neutrini cu durata de zece secunde, prin care se eliberează 10 jouli. Printr-un proces care nu este încă bine înțeles, aproximativ 10 jouli sunt reabsorbiți de șocul blocat, ducând la producerea unei explozii. Neutrinii generați de o supernovă au fost observați în cazul supernovei 1987A, ceea ce i-a făcut pe astronomi
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
Cele două mecanisme de producere a neutrinilor convertesc energia potențială gravitațională a colapsului într-o emisie de neutrini cu durata de zece secunde, prin care se eliberează 10 jouli. Printr-un proces care nu este încă bine înțeles, aproximativ 10 jouli sunt reabsorbiți de șocul blocat, ducând la producerea unei explozii. Neutrinii generați de o supernovă au fost observați în cazul supernovei 1987A, ceea ce i-a făcut pe astronomi să concluzioneze că această imagine a prăbușirii miezului este, în esență, corectă
Supernovă de tip II () [Corola-website/Science/317469_a_318798]
-
Hipernova (plural: "hipernove") se referă la colapsul unei stele supermasive aflată la sfârșitul ciclului său de viață. Înainte de anii 1990 se specifica ca explozia sa este echivalentă cu cea a 100 de supernove (peste 10 Jouli); acest tip de explozii se presupune că ar fi sursa exploziilor de raze gama Există stele care sunt atât de mari încât colapsul miezului nu poate fi oprit. Presiunea de degenerare și interacțiunile de respingere neutron-neutron pot susține doar o
Hipernovă () [Corola-website/Science/321907_a_323236]
-
activități în prima parte a carierei erau neelectrice. Deși în 1847 a publicat în în "Annalen der Chemie" a lui Liebig despre „Mercaptanul de seleniu”, el se gândea la noi idei despre natura căldurii, idei studiate și de Carnot, Clapeyron, Joule, Clausius, Mayer, Thomson și Rankine. El a lăsat la o parte vechile noțiuni de căldură ca substanță, și a acceptat-o ca pe o formă de energie. Lucrând pe noua sa idee, care îi dădea un avantaj în fața celorlalți inventatori
Carl Wilhelm Siemens () [Corola-website/Science/324217_a_325546]
-
care era legată de energia termică; deci, numai una dintre ele (ergul) putea avea o relație coerentă cu unitățile de bază. Coerența a fost un obiectiv de design al SI, ceea ce a dus la definirea unei unice unități de energie - joule-ul. În SI, care este un sistem coerent, unitatea de putere este „wattul”, care este definit ca „ joule pe secundă”. În de măsurare, care nu este coerent, unitatea de putere este „calul-putere”, definit ca „550 de livre-picior pe secundă” (livra
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
unitățile de bază. Coerența a fost un obiectiv de design al SI, ceea ce a dus la definirea unei unice unități de energie - joule-ul. În SI, care este un sistem coerent, unitatea de putere este „wattul”, care este definit ca „ joule pe secundă”. În de măsurare, care nu este coerent, unitatea de putere este „calul-putere”, definit ca „550 de livre-picior pe secundă” (livra în acest context fiind ). Similar, nici galonul american și nici galon imperial nu reprezintă picior cub sau yard
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
sistemul metric. Petiția a fost respinsă de industria prelucrătoare, invocând costurile de conversie. În 1861, un comitet al Asociatiei Britanice pentru Progresul Științei (BAAS) , din care făceau parte William Thomson (mai târziu Lord Kelvin), James Clerk Maxwell și James Prescott Joule a introdus conceptul unui sistem coerent de unități bazate pe metru, gram și secundă care, în 1873, a fost extins pentru a include unități electrice. La 20 mai 1875, un tratat internațional cunoscut sub numele de "Convention du Mètre" (Convenția
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
un corp pentru a-și modifică temperatura cu un grad. Capacitatea termică masică se poate defini și că raportul dintre capacitatea termică (calorica) a unui corp omogen și masa acestuia Unitatea de măsură a căldurii specifice în ȘI este formulă 1 (joule ori kilogram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu). În cazul unui sistem termodinamic care interacționează cu mediul înconjurător, procesul interacțiunii este însoțit de schimb de energie. Energia poate fi schimbată cu mediul exterior (înconjurător) cu variația
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
În Sistemul Internațional de Măsuri, căldură se măsoară în J, masa în kg iar temperatura în K, rezultă că unitatea de măsură pentru căldură specifică în ȘI este: formulă 61 Adică: unitatea de măsură a capacității termice masice în ȘI este joule ori kilogram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu. În sistemul cgs ea se măsoară în erg ori gram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu. Pornind de la ecuațiile de stare ale gazelor ideale
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
se reflectă și refracta. Huygens, Christian 1629-1695 Fizician, astronom și matematician olandez. A construit primul ceas cu pendula îmbunătățit telescopul și a descoperit inelele lui Saturn. A fost, totodată, prima persoană care a sugerat că lumina este alcătuită din unde. Joule, James 1818-1889 Savant englez, a studiat căldură și energia. Împreună cu W. Thompson, a elaborat legea conservării energiei, conform căreia nu poți obține mai multă energie decât investești. Unitatea de energie, joulul, îi poartă numele. Kepler, Johannes 1571-1630 Astronom german care
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
care a sugerat că lumina este alcătuită din unde. Joule, James 1818-1889 Savant englez, a studiat căldură și energia. Împreună cu W. Thompson, a elaborat legea conservării energiei, conform căreia nu poți obține mai multă energie decât investești. Unitatea de energie, joulul, îi poartă numele. Kepler, Johannes 1571-1630 Astronom german care a studiat mișcarea planetelor în sistemul solar. A fost priinul care a sugerat că planetele se mișcă mai degrabă pe orbite ovale (eliptice) decât pe orbite circulare. Lavoisier, Antoine de 1743-1794
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]