300 matches
-
acestea, special concepute sau adaptate să suporte iradieri la doze totale de radiații mai mari de 50 x 103 Gy (Siliciu) (5 x 106 râd (Siliciu)) fără degradări în timpul funcționarii. Notă tehnică: Termenul Gy (siliciu) se referă la energia în Jouli/kilogram absorbita de o probă de siliciu neecranata când este expusă la radiație ionizanta. 6A205 "Laseri", oscilatori și amplificatoare "laser", alții decât cei supuși controlului prin 0B001.g.5, 0B001.h.6 și 6A005, după cum urmează: a. "Laseri" cu ioni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
vitezei de reacție este redată de ecuația empirică a lui Arrhenius: E RTk A e − = ⋅ (114) unde: k - viteza specifică sau constanta de viteză; A - factor de frecvență (factor preexponențial); R - constanta generală a gazelor (≈ 2 cal sau 8,317 joule/grad . mol); T - temperatura, °K; E - energia de activare. Pentru ca moleculele să reacționeze în momentul ciocnirii, este necesar ca ele să posede o energie mai mare decât energia medie a moleculelor. Această energie de care au nevoie moleculele pentru a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
relația lui Gibbs (209): unde : c = concentrația soluției (mol/L); γ = tensiunea superficială a soluției de concentrație c (N·m-1); d dc γ = activitatea superficială; măsoară influența cncentrației asupra tensiunii superficiale; R = constanta generală a gazelor; R = 8,317 joule/mol·grad; T = temperatura de lucru (°K). Substanțele care se adsorb la interfețe producând scăderea tensiunii superficiale, se numesc substanțe tensioactive. În acest caz activitatea superficială este negativă iar coeficientul de adsorbție va fi pozitiv (Γ > 0). Substanțele tensioactive generale
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
stralucire crește brusc de 1000 1000000 de ori printr-o explozie internă. Anual în Galaxie apar 30-50 nove din care numai un număr mic pot fi observate. În decursul exploziei unei nove se degajă o energie de ordinul 10 38 joule și o masă de aproximativ a mia parte din masa solară. OBERTH HERMANN (1894-1989) Fizician de origine română, din zona Sibiului, pionier al tehnicii motoarelor cu reacție. A elaborat o serie de teorii originale în construcția și zborul motoarelor rachetă
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de „împuternicire”. Însă are un instrument de motivare și influențare a comportamentelor de care mulți supervizori nu par a fi în întregime conștienți și care este foarte bine explicat de psihologia socială a angajamentului și de aplicațiile ei (Beauvois și Joule, 1982, 1988, 2002). Teoriile angajamentului au și numeroase aplicații, unele probate în proiecte de anvergură europeană. Teoria psihosocială a angajamentului, în alte formulări a atașamentului, pleacă de la premisa că principalul mijloc de influențare a comportamentului uman pe termen mediu și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Teoria angajamentului a arătat că doar faptele unui individ îl angajează cu adevărat pe termen lung și că „putem fi mai mult sau mai puțin angajați în faptele noastre, gradul de anagajament depinzând de contextul în care au fost realizate” (Joule, 1998, p. 206). Un act angajează cu atât mai mult pe cel care-l emite, cu cât: cel care emite are sentimentul că a avut libertate de decizie; cu cât consecințele actului sunt mai importante; cu cât actul este realizat
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Gabriel; Comșa, Mircea; Sandu, Dumitru (coord.); Voicu, Bogdan; Voicu, Mălina, 2006, Eurobarometrul Rural: valori europene în satele românești. Băleanu, C., 1996, Managementul îmbunătățirii continue, Editura Expert, București. Batten, T.R., 1951, „Community development in the colonies”, Affrican Affairs, 201. Beauvois, J.; Joule, R.V., 1982, La psychologie de la soumission, La Recherche, Paris. Beauvois, J.; Joule, R.V., 1982, „Dissonance versus self perception theories: a radical conception of Festinger’s theory”, Journal of Social Psychology, 117. Beauvois, J.; Joule, R.V., 2002, Petit traité de manipulation
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Rural: valori europene în satele românești. Băleanu, C., 1996, Managementul îmbunătățirii continue, Editura Expert, București. Batten, T.R., 1951, „Community development in the colonies”, Affrican Affairs, 201. Beauvois, J.; Joule, R.V., 1982, La psychologie de la soumission, La Recherche, Paris. Beauvois, J.; Joule, R.V., 1982, „Dissonance versus self perception theories: a radical conception of Festinger’s theory”, Journal of Social Psychology, 117. Beauvois, J.; Joule, R.V., 2002, Petit traité de manipulation à l'usage des honnêtes gens, Presses Universitaires, Grenoble. Beca, Elena, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
colonies”, Affrican Affairs, 201. Beauvois, J.; Joule, R.V., 1982, La psychologie de la soumission, La Recherche, Paris. Beauvois, J.; Joule, R.V., 1982, „Dissonance versus self perception theories: a radical conception of Festinger’s theory”, Journal of Social Psychology, 117. Beauvois, J.; Joule, R.V., 2002, Petit traité de manipulation à l'usage des honnêtes gens, Presses Universitaires, Grenoble. Beca, Elena, 2002, Dezvoltarea comunităților, Editura Semne, București. Beck, Ulrich; Bonss, Wolfgang; Lau, Christoph, 2003, „The Theory of Reflexive Modernization Problematic, Hypotheses and Research Programme
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
of Anthropology, vol. 11. Hopper, E., 1965, „Some Effects of Supervisory Style: A Sociological Analysis”, The British Journal of Sociology, vol. 16, 3, pp. 189-205. Hughes, R.J., 1987, „Empowering Rural Families and Communities”, Family Relations, vol. 36, 4, pp. 396-401. Joule, R.V., 1998, „Supunerea liber-consimțită: schimbarea atitudinilor și a comportamentelor sociale”, în Psihologia socială a relațiilor cu celălalt, Editura Polirom, Iași. Kadushin, A.; Harkness, D., 2002, Supervision in social work, ediția a patra, Columbia University Press, New York. Kapferer, N.K., 1993, Zvonurile
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
me portal/mst/549/index.html" www.managenergy.tv/me portal/mst/549/index.html (accesată în noiembrie 2006), a Directoratului General pentru Energie și Transport al Comisiei Europene, în special în conferința video „Psychology of commitment: How promote new behaviours?” (Robert-Vincent, Joule) postată pe aceeași pagină. Vezi detalii despre acest program în L. Marina, Rămânerea în societate. Monografii ale îmbătrânirii, Editura Emia, Deva, 2005. Pentru uniformizarea codurilor, am folosit și rezultatele investigației în mediul academic intitulată Orientations to research higher degree supervision
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
anumite stări de spirit sau a unei atitudini emoționale de factură pasională în conformitate cu conținutul ideologiei oficiale a statului, cu valoare de convingere. Realizarea acestora se face prin intermediul unor metode de propagandă sau a unor tehnici de manipulare (V. Volkoff, R.V. Joule și J.L. Beauvois, B. Ficeac). Un rol esențial revine în acest mecanism, așa cum am spus deja mai sus, mass-mediei. Metodele de propagandă sunt reprezentate prin următoarele: Propaganda inconștientă, mascată, sub formă de curent de opinie construit treptat întreținut și amplificat
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psychopathology, Manchester Univ. Press, Manchester, 1963. Jaspers, K., Initiation à la méthode philosophique, Payot, Paris, 1970. Jaspers, K., Philosophie, Springer, Berlin, 1986. Jaspers, K., Psychologie der Weltanschauungen, Springer, Berlin, 1960. Joffroy, A.; Dupouy, R., Fugues et vagabondage, Alcan, Paris, 1909. Joule, R.V.; J.L. Beauvois, Tratat de manipulare, Ed. Antet, București, 1997. Kant, I., „Essai sur les maladies de la tête” în Evol. psychiat., 42, 2, 1977. Kant, I., Anthropologie, Librairie philosophique de Landrange, Paris, 1863. Kaplan H.I.; Sadock B.J.; Sadock V.A
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Editura Tehnică, București, 2002. C. Enăchescu, Tratat de igienă mintală, Editura Polirom, Iași, 2004. P. Accoce; P. Rentchnick, Les nouveaux malades qui nous gouvernent.? P.P. Negulescu, - Destinul omenirii, vol. I V. Volkoff, Tratat de dezinformare, Editura Antet, București, 2000. R.V. Joule; J.L. Beauvois, Tratat de manipulare, Editura Antet, București, 1997. B. Ficeac, Tehnici de manipulare, Editura Nemira, București, 2004. FILENAME \p C:\Carti operare\Tratat de pihopatologie\Tratat de psihopatologie 1 operat.doc PAGE 562 Inconștientul colectiv Eul colectiv actual Anticiparea proiectivă a viitorului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu arsurile prin arc voltaic (ambele determinate de curentul electric) sau cu diverse alte leziuni în cadrul politraumatismelor. Fiziopatologia leziunii locale este marcată de mai multe fenomene determinate de pasajului curentului electric prin țesuturi care au la bază degajarea termică (efectul Joule), tulburări de polarizare a membranelor celulare cu expresie clinică dominată de țesutul cardio-nector și neuroni (SNC și SNP). Amploarea leziunilor depinde de trei factori: voltajul, amperajul și tipul curentului electric, alternativ sau continuu. Curentul electric alternativ este de trei ori
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
aparținând mijloacelor de mobilizare a pasiunilor și a întregii afectivități, fiind despărțită, teoretic, de exercițiul rațional al argumentării. Trimiterile etimologice sugerează caracterul ascuns, disimulat al seducției, precum și necesitatea unei pregătiri aparte sau a unor caracteristici naturale ale oratorului-seducător. După cum mărturiseau Joule și Beauvois în Tratat de manipulare, "strategiile argumentației sau ale seducției necesită anumite competențe sau atribute cât se poate de specifice. Să argumentezi ține de o artă dificilă și nu seduce oricine dorește să o facă. [...] De aceea, argumentația și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Press, Chicago and London, 1990, pp. 39-49. JOHNSON, Barbara, The Critical Difference: Essays in the Contemporary Rhetoric and Reading, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1980. JOSUÉ, Harari (ed.), Textual Strategies. Perspectives in Post-Structuralist Criticism, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1979. JOULE, R. V., BEAUVOIS, J. L., Tratat de manipulare, trad. de Nicolae-Florentin Petrișor, Antet, București, 1997. KELLNER, Douglas, "Postmodernism as Social Theory: Some Challenges and Problems", în Theory, Culture & Society, Sage, London, Newbury Park, Beverly Hills and New Delhi, vol. 5
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
581-582) 541 Chaϊm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca, op. cit., p. 36. 542 Lionel Bellenger, La force de la persuasion. Du bon usage des moyens d'influencer et de convaincre, ESF éditeur, Paris, 1997, p. 42. 543 Ibidem, p. 39. 544 R. V. Joule, J. L. Beauvois, Tratat de manipulare, trad. de Nicolae-Florentin Petrișor, Editura Antet, București, 1997, p. 9. 545 Philippe Breton, L'Argumentation dans la communication, p. 33. 546 Shoshana Felman, Le scandal du corps parlant. Don Juan avec Austin ou la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
încălzirea clădirilor, Q(f,h), se calculează cu relația următoare: Q(f,h) = [Q(h) - Q(rhh) - Q(rwh)] + Q(th) [J] (1.1) În care: Q(h) = necesarul de energie pentru încălzirea clădirii, calculat conform capitolului 1.5, în Joule (J); Q(rhh) = căldură recuperată de la subsistemul de încălzire (componente termice sau electrice), în Joule (J)ț; această componentă reprezintă o parte a lui Q(th); Q(rwh) = căldură recuperată de la subsistemul de preparare a a.c.c. (componente termice sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Q(rhh) - Q(rwh)] + Q(th) [J] (1.1) În care: Q(h) = necesarul de energie pentru încălzirea clădirii, calculat conform capitolului 1.5, în Joule (J); Q(rhh) = căldură recuperată de la subsistemul de încălzire (componente termice sau electrice), în Joule (J)ț; această componentă reprezintă o parte a lui Q(th); Q(rwh) = căldură recuperată de la subsistemul de preparare a a.c.c. (componente termice sau electrice) și utilizată pentru încălzirea clădirii, în Joule (J); Q(th) = pierderile totale de căldură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de încălzire (componente termice sau electrice), în Joule (J)ț; această componentă reprezintă o parte a lui Q(th); Q(rwh) = căldură recuperată de la subsistemul de preparare a a.c.c. (componente termice sau electrice) și utilizată pentru încălzirea clădirii, în Joule (J); Q(th) = pierderile totale de căldură ale subsistemului de încălzire, în Joule (J); aceste pierderi includ componentă Q(rhh) (figură 1.1). Figură ÎI.1.1. - Consumul de energie pentru încălzirea clădirilor ÎI.1 .4.2. Consumuri auxiliare de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
o parte a lui Q(th); Q(rwh) = căldură recuperată de la subsistemul de preparare a a.c.c. (componente termice sau electrice) și utilizată pentru încălzirea clădirii, în Joule (J); Q(th) = pierderile totale de căldură ale subsistemului de încălzire, în Joule (J); aceste pierderi includ componentă Q(rhh) (figură 1.1). Figură ÎI.1.1. - Consumul de energie pentru încălzirea clădirilor ÎI.1 .4.2. Consumuri auxiliare de energie Energia auxiliara, de obicei sub forma energiei electrice, este utilizată pentru acționarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
fel încât să fie îndeplinite atât cerințele legate de echipamente, cât și standardele de mediu, în special cele referitoare la conținutul de metale, de sulf și de cenușă. Ideea ciclurilor combinate a apărut din necesitatea de a îmbunătăți eficiența ciclului Joule prin utilizarea căldurii evacuate din gazele reziduale ale turbinei. Aceasta este o soluție naturală, deoarece turbina cu gaz este o mașină cu o temperatură relativ înaltă, iar turbina cu abur o mașină cu temperatură relativ scăzută. Sistemele de ardere în
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
și refrigeratoarelor, întrucât ciclul Carnot reprezintă modelul pentru o instalație care extrage lucru mecanic din căldură sau produce lucru mecanic pentru a reduce căldura. Obiectul de cercetare al termodinamicii, beneficiind de contribuțiile lui Sadi Carnot și de experiențele lui J.P.Joule, se va constitui cu scopul de a studia consecințele celor două mari principii: conservarea energiei și existența proceselor ireversibile. Primul principiu pornește de la ideea că în orice sistem fizic există două feluri de energie: mecanică și termică. Suma lor poate
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați cu opinia exprimată de sursa de influență este privit ca o consecință a expunerii argumentelor. În schimb, manipularea - așa cum o conturează R.V. Joule și J.L. Beauvois (1987/1997, 7) - presupune să obții de la cineva adoptarea unei conduite pe care ar fi preferat să nu o urmeze și pe care nu ar fi adoptat-o la o simplă cerere directă, spunând lucrurilor pe nume
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]