1,883 matches
-
II - 12.000. Directorul, care era profesor II, avea 14.800 lei. Ce valoare aveau acești bani? îmi amintescă că tatăl meu, care ținea vite în mica lui gospodărie de la școala SloboziaFilipeni a vândut în 1956 un juncan bun de jug cu 10.000 lei. Era puțin în comparație cu salariul aceluiași învățător care în 1936-1938 avea 3.500 lei, iar înainte de primul război mondial, un învățător avea salariu 80 lei, cu care putea cumpăra o pereche de boi! Cu toate acestea, tatăl
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dă le zicem, deși, ceva mai susă arată că „Moldovenii adevărați sunt - afară de boieri Î fie târgoveți, fie țărani...” Când, într-o epocă mai îndepărtată de noi, marea majoritate a locuitorilor țării Moldovei erau oameni liberi și nu căzuseră în jugul nesuferit al șerbiei, atunci și țăranii liberi erau chemați la conducerea treburilor țării și la război, deoarece toți oamenii liberi aveau dreptul să poarte arme. Organismul politică numit Adunarea țării convocat de domnii Moldovei, la început, anual, apoi, mai rar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cap cu indolență și ignorîndu-mi Întrebarea. Exact așa spuneam și eu. Cititul e pentru oamenii care au mult timp și nimic de făcut. Ca femeile. Cine are de lucru n-are vreme de povești. În viață trebuie să tragi la jug. Nu vi se pare? — E o părere. Căutați ceva În mod special? — Nu e o părere; e un fapt. Ce se Întîmplă În țara asta e că lumea nu vrea să muncească. Mulți trîndavi mai există, nu vi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
puțin înclinat către această infirmitate dintre toți cei pe care i-am cunoscut. Nu puteam crede că ar suferi vreodată de sentimentul acela pe care îl ai când dragostea pune stăpânire pe tine. Nu era în stare să îndure un jug străin. Îl credeam capabil să smulgă din rădăcină din adâncul inimii lui, chiar cu prețul unor chinuri cumplite care să-l lase zdrobit, stors de sânge și de vlagă, orice lucru care intervenea între el și acea poftă neînțeleasă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mariajul lui Strickland într-un chin îndelungat din care fuga ar fi fost singura scăpare posibilă. Cred că aș fi pus accentul pe răbdarea manifestată de el față de o soață nepotrivită și compasiunea care-l împiedica să arunce de pe umeri jugul apăsător. Și cu siguranță că i-aș fi eliminat din scenă pe copii. De asemenea, aș fi putut alcătui o poveste de efect punându-l în contact cu vreun pictor bătrân pe care presiunea nevoilor zilnice sau dorința de succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
său, se gândi el cu groază, și continua să strângă pânza care Îl orbea. Se aruncă În față, Încercând să se elibereze. Însă frica Îi Încetini mișcările, făcându-le confuze. Astfel, se mărginea să tragă ca un animal pus la jug, sigur că În clipa următoare avea să simtă din nou mușcătura fierului. Iar de data asta rana avea să fie mortală. Însă, deodată, simți cum forța care Îl reținea cedează, ca și când mâna dușmanului s-ar fi deschis larg. Mânat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Acasa > Strofe > Valori > MI-E DORUL DE LUCEAFĂR Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 951 din 08 august 2013 Toate Articolele Autorului cu jugul cuvântului care poate încovoia nesfârșirea și ochii-ți mai adânci decât o fântână atârnată spre cer sapi în sinele meu icoane așa cum dumnezeu mi-ar atinge cu un deget inima știu că e aur în tine și mă vreau daurită
MI-E DORUL DE LUCEAFĂR de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364319_a_365648]
-
ferecate Pe câmpul de luptă din jur Te (z)bați cu tine însuți pe viață sau pe moarte Nu mai contează um bra aproapelui sau discreția îngerului de pază Sunt tolerate în cușca fiecărui indi vid Castrată omenirea a tras jugul evolu ției pe dreapta Cu tot cu riscul amenzii pentru bruiajul muzicii sferelor de influență Peste tot și toate se înalță zidurile triumfale ale tăcerii Pe orice tarabă se găsește în exces viitor la preț redus Grăbiți-vă să lichidați Condiția umană
EREZIA OPTIMISMULUI FATAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364358_a_365687]
-
cameleonic. Petru Lascău considera că fiind o nesăbuință inițiativa creștinului de a le da credit acelor semeni care „sunt cu totul altceva decât ceea ce bănuim la început”. Apostolul Pavel ne avertizează că nu este bine să luăm asupra noastră un jug nepotrivit, pentru că între lumină și întuneric nu există asemănări, ci doar deosebiri. „Un fotograf de la unul din ziarele naționale a primit sarcina să fotografieze un incendiu care decima mii de hectare de pădure dintr-o zonă muntoasă. I s-a
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
diferite. Ca ierarh în Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost totdeauna respectuos și comunicativ, smerit și voios, dornic să învețe de la alții și să sfătuiască pe alții. Vlădica Gherasim nu și-a dorit să ajungă episcop, a acceptat jugul arhieriei pentru a nu ieși din ascultarea față de patriarhul Iustin și nu l-au interesat treptele înalte ale ierarhiei bisericești. Mai presus de a fi egumen, arhimandrit sau episcop, a fost tot timpul un adevărat călugăr. Până ca boala să
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
nici măcar nu-și mai declamă (așa, de amorul artei!) independența legiuită de normele care au consacrat-o, adesea, cu titlul pompos, tentant și puțin credibil de a „patra putere în stat” - când vede toată lumea cum căznește (trage din greu!) la „jugul bănos și pufos(!)” al mogulilor din media. Suntem aproape și totuși din din ce în ce mai...departe, să punem piciorul în prag și să spunem un „NU” hotărât haosului și degringoladei din aproape toate domeniile, de a pune capăt cu fermitate în practica
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
ele alunecă flori fără polen Aripi urcând cu mine mai sus. Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară sub aripi sure Aduceri aminte strecurându-se în vene. Și boii lepădându-se de jug Și-au găsit în glod potcoava lor Trag după ei câmpia aprinsă rug Spre talpa unui întreg popor. Când în unire apa unui râu Va săpa în maluri ca un gând Eu îl voi trece cu valul pînă-n brîu Cu
METAFORA RUGINII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361435_a_362764]
-
-o toți cei iubitori de frumusețe spirituală, urmând pilda Mântuitorului nostru Iisus Hristos: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
-o toți cei iubitori de frumusețe spirituală, urmând pilda Mântuitorului nosttru Iisus Hristos: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
mamii ei de viață. - Măi Vasile, băiatule. Lumea nu se sfârșește cu tine și cu necazurile tale. Știi cum este. Din ce este viața mai grea, cu atât ți se face ceafa mai tăbăcită ca la boul ce trage la jug toată ziua. Te opintești tot mai tare în viață și până la urmă răzbești tu s-o tragi după tine și să ajungi la liman. - O fi, măi nea Tase, dar parcă tot mai bine este să umbli cu pălăria într-
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
parlamentari!..." Simte-n fruntecă-i ieșeau coarne de cerb, foarte mari. Doamne! râsul pe toți îi lovește, uragan dezlănțuit... Când un mucalit îi zice: "Prian... nu s-a potolit?!" Toți s-au revoltat, strigau: "Lapte-a supt, e vinovat! Tragă-n jug i-a mai rămas..." și îndată l-au castrat. IarBujor, coleg de jug, când trăgeu brazda-n ogor I-a zis: "Cum e să fii bou și fără vacă?" - Nu-i ușor. Referință Bibliografică: DUPĂ FAPTĂ ȘIU RĂSPLATĂ / Marin Voican
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363887_a_365216]
-
toți îi lovește, uragan dezlănțuit... Când un mucalit îi zice: "Prian... nu s-a potolit?!" Toți s-au revoltat, strigau: "Lapte-a supt, e vinovat! Tragă-n jug i-a mai rămas..." și îndată l-au castrat. IarBujor, coleg de jug, când trăgeu brazda-n ogor I-a zis: "Cum e să fii bou și fără vacă?" - Nu-i ușor. Referință Bibliografică: DUPĂ FAPTĂ ȘIU RĂSPLATĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 911, Anul III, 29 iunie 2013
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363887_a_365216]
-
parlamentari!..." Simte-n fruntecă-i ieșeau coarne de cerb, foarte mari. Doamne! râsul pe toți îi lovește, uragan dezlănțuit... Când un mucalit îi zice: "Prian... nu s-a potolit?!" Toți s-au revoltat, strigau: "Lapte-a supt, e vinovat! Tragă-n jug i-a mai rămas..." și îndată l-au castrat. IarBujor, coleg de jug, când trăgeu brazda-n ogor I-a zis: "Cum e să fii bou și fără vacă?" - Nu-i ușor. Referință Bibliografică: DUPĂ FAPTĂ ȘIU RĂSPLATĂ / Marin Voican
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
toți îi lovește, uragan dezlănțuit... Când un mucalit îi zice: "Prian... nu s-a potolit?!" Toți s-au revoltat, strigau: "Lapte-a supt, e vinovat! Tragă-n jug i-a mai rămas..." și îndată l-au castrat. IarBujor, coleg de jug, când trăgeu brazda-n ogor I-a zis: "Cum e să fii bou și fără vacă?" - Nu-i ușor. Referință Bibliografică: DUPĂ FAPTĂ ȘIU RĂSPLATĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 911, Anul III, 29 iunie 2013
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
ajutor de sus a câștigat 34. În 1775 la răpirea Bucovinei de către austrieci, chipul său de lângă mormânt s-a întunecat la față, clopotul cel mare a început a bate singur ca semn de tristețe a marelui voievod pentru căderea sub jug străin. În timpul lui a înflorit stilul arhitectural bisericesc. Domnia lui dintre 1457- 1504 a fost cea mai glorioasă din întreaga noastră istorie în lupta pentru independență a unei țări mici înconjurată de altele mai puternice și care pofteau la mănoasele
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
fost puse pe durată nelimitată în seifurile care ascund secrete murdare « de interes național ». Să ucizi un viitor foarte mare poet al țării, înzestrat cu daruri celeste, adăpându-se cu lăcomie din sevele pure ale acestui pământ, brusc dumerit asupra jugului, minciunii și ororii, precis de neînduplecat, nu e un lucru simplu: urmele, oricât le-ai îngropa, ies mereu și mereu la suprafață și, ca în basmele ezoterice, sângele tânăr cere izbăvirea”. De asemenea ziaristul și apropiatul prieten până la moarte, Imre
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
vreau s-au nu Să urca pe înserat În căruța cu roțile Celor patru anotimpuri: Copilărie,tinerețea, Maturitatea și bătrânețea... Scârțâia din toate încheieturile Pe osie,tristețea. “Mamă?”-am întrebat-o,când noaptea ardea pe pe rug... ea trăgea la jug și tata rătăcea prin gând. “Ce este Patria,mamă?” -Eee...! Ce vezi,muică! Eu trăgând la plug Taică-tău trudind la țuică. Patria?! E pâinea pe care nu o avem, E cuvântul de care mă tem. “Ce este patria noastră
CE ESTE PATRIA, MAMĂ ? POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363320_a_364649]
-
trei frățiori (două surori și un frate mai mic) să le asigure traiul de zi cu zi de îngrijit pământul singura sursă de hrană de semănat secerat și cules fructele din livadă și printre multe altele să elibereze țara de sub jugul fascist. atunci era preocupare și respect pentru munca cinstită oamenii își iubeau țara bogățiile pământului astăzi tot ce a fost eliberat de străbuni s-a vândut oamenii nu mai luptă pe front să-și apere granițele ci cum să-și
ELEGIE PENTRU O PAUZĂ DE IUBIRE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363471_a_364800]
-
și lamentări Nici marea-nvolburată, pe-o tipsie, Nu te va duce-n raiul din visări! Scrâșnind din dinți, cu sabia dreptății Croiește-ți drumul către nemurire Ridică sus stindardul libertății Nu accepta nici dram de umilire Nu îndura un jug impus cu sila Nu-ți consuma durerea în amar Nu gratula călăii tăi cu mila - Iertarea ta e luptă în zadar! Poți să alergi prin crânguri și fânețe Pe-un val de mare poți chiar să dansezi! De vei avea
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
următor se strânse mult aur și domnitorul, însoțit de cei mai viteji căpitani, plecă la turci să cumpere tronul domniei până la Marea cea Mare. Vestea îi bucură pe localnici și chiar pe boierii cei mai avuți fiindcă vor scăpa de jugul otoman. Turcilor, la rândul lor le convenea situația, că în loc să alerge după biruri, preferau să plătească tribut noul voievod. Văzându-l tânăr, îl considerară fraged la minte, slugarnic, și-l acceptară ca domnitor al întregii Valahii. Dar otomanii nu luară
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]