575 matches
-
totuși nedrept față de ceilalți morți, care n-au ales să moară de tineri, care n-au avut reviste culturale, mulți dintre ei necitind vreodată o cronică, fără Îndoială, față de cei pe care unii i-au văzut zăcând În arșiță, cu juma’ de kil de viermi umblându-le pe unde altădată Își aveau gurile. Dar morții n-aveau Întotdeauna parte de arșiță, de multe ori era ploaia cea care-i curăța cât zăceau În ea și Înmuia pământul În care erau Îngropați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
despre care vreau să vă vorbesc, care de fapt cică ar fi cea mai veche meserie din lume, se pare că a dat de bucluc. Primăria a declarat-o „în insolvență“, (adică în faliment personal), din cauza unor amenzi de aproape juma’ de miliard. Pentru prostituție (horibile dictu pentru o meserie așa de serioasă). Deci dacă este bine instrumentat cazul, tot ce ar mai „produce” fătuca falimentară, multă vreme de-acum încolo, s-ar duce direct la coșnițele fără fund, cu creștere
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
asigurat, cică, luminile. Era așa de întuneric aici, că e izbea lumea de pereți și-și vărsa băutura pe jos. N-a fost ca de obicei - știi tu, când fata se plimbă cu ciorapul și, dacă ai chef, îi dai juma’ de liră. Nici vorbă, locuri rezervate și două lire taxă de intrare. Vron își face apariția în voaluri și eșarfe și cămăși și asta în bezna de aici. După care se cară. Toți de-aici înnebuniseră de-a binelea. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Continuu să fiu o zonă de risc maxim. Continuu să rămân închis în forul meu interior. În ceea ce privește încercarea mea de sinucidere, totul s-a transformat într-un adevărat dezastru, așa cum ți-ai putut da seama deja. Am terminat o sticlă juma’ de scotch și am înghițit cele nouăzeci de tranchilizante. O vreme, m-am simțit al naibii de minunat. Năzbâtia asta cu sinuciderea e un fleac. Am început să aștept. Apoi m-am simțit invadat de spaimă. Era ca o contracție - ca și cum lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o fac din teamă și pentru că știam că, oricum, globulele roșii se refac la loc. Deveneam dependent de scosul sângelui. Îmi spune că și ea „sângerează“. Se duce cam la o lună jumătate la Fundeni și-i scot un litru juma’ de sânge. Vorbește și ea absentă despre necazurile ei, ca și cum ar fi vorba de altcineva. Constată doar, puțin uimită. „Tare-i urâtă bătrânețea, Simioane.“ Îi dau dreptate, absent și înduioșat, de parcă i s-ar întâmpla altuia. Întotdeauna parcă belelele i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
tot surplusul de globule roșii. Nu doar de la mine. Cred că, în generozitatea mea, am făcut curățenie de globule roșii în tot cartierul. M-am procopsit, în schimb, cu alte belele.“ „Tot aia-i“, oftează ea. „Eu dau un kil juma’ de sânge când nu mai pot respira, plânge seringa de mila mea, și ce scofală... O iau mereu de la capăt.“ Îi povestesc totuși despre carte. Cum trec pe Bulevard de-atâta amar de vreme și că de curând, de-abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
un suflet, băuse cu noi, de ce să n-o fac. Și știi ce-mi lăsă cu limbă de moarte? Tot nu m-a lăsat să continui. Mă privea doar compătimitor, ușor amuzat de nedumerirea mea. — Astea mi-a lăsat, profesore. Juma de kil de mahmudele pe care le-am făcut artă. Îl am acu’ pe Kerim cu mine. Îți explici ce zăcea în el? Ce scule barosane avea, ’cea că era de la mă-sa, o chestie cu saraiu’ lu’ pește, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
rog! Am nevoie de banii ăia! — Vreau să cânți puternic. Dacă joci la două capete și mi se-ntâmplă ceva, te-am ras. Probele și faptul că tocmai ai recunoscut ajung. — N-am recunoscut nimic, omule! — Cum să nu? Vinzi juma’ de kil în fiecare săptămână. Ești dealerul numărul unu din Southside. — Omule... Danny duse țeava pistolului la nasul lui Carlton W. Jeffries. — Vreau nume. Negustorii de heroină din zonă. Bagă! — Omule... Danny întoarse pistolul, apucându-l de țeavă, gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
scoase carnețelul și pixul. — Dă-i drumul. Basistul inspiră adânc. — Am cântat când și când cu Marty pe vremea când își zicea „Trombonul Total”, în bombele din Valley. Pe atunci Ventura Boulevard era un căcat de câmp semănat cu fasole. Juma’ din băieți trăgeau la măsea, juma’ se înțepau. Marty era încărcat barosan. Până acum povestea asta, ce-l costase șapte dolari, suna credibil, ținând cont de dosarul de la sindicat și pe cel de pușcăriaș ale lui Goines. — Dă-i ’nainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
drumul. Basistul inspiră adânc. — Am cântat când și când cu Marty pe vremea când își zicea „Trombonul Total”, în bombele din Valley. Pe atunci Ventura Boulevard era un căcat de câmp semănat cu fasole. Juma’ din băieți trăgeau la măsea, juma’ se înțepau. Marty era încărcat barosan. Până acum povestea asta, ce-l costase șapte dolari, suna credibil, ținând cont de dosarul de la sindicat și pe cel de pușcăriaș ale lui Goines. — Dă-i ’nainte, Chester. — Păăăi... Marty vindea țigăruici cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Cohen a pierdut un om și el nu uită chestii de-astea. — N-a fost Jack de vină, LAPD-ul a fost. Tipii de la secția Hollywood au făcut-o. A fost o mătrășeală la care au pus mână de la mână juma’ de divizie - din cauza porcăriei cu curva de Brenda. Ovreiu’ de Mickey știe că nu Jack a făcut-o. Upshaw căscă - exagerat. — Mă plictisești, Vinnie. Negrotei care cumpără heroină și Jack cu Mickey parteneri - asta-i o vrajă pentru copii mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pulovere de cașmir mulate - roșii, roz, verzi și albe, cu o măsură mai mică, să-i pună în valoare balcoanele. — Sigur, Mick. Strânsoarea lui Mickey se accentuă. — Am un magazinaș în Souhside. Pe felia comitatului. Puțină camătă, câteva pariuri... Cam juma’ de duzină de băieți. Audrey ține registrele și-mi zice că ăștia mă halesc de viu. — Băieții? — Totul se-mbucă, dar de ieșit ies pe minus. Le plătesc salariu, iar ei se-ocupă de afacerile lor. Dacă nu-i strâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
priveau îngroziți. M-am cutremurat, dar am și răsuflat ușurat... pentru o clipă! Apoi... m-am expandat exponențial... Cercetătorii spun că Pământul descentrat va devia încet-încet de pe orbită. Ar fi apelat la Haniak, dar am înțeles că i-a zburat juma' de creier când m-a recuperat din antichton. Resemnați, ei estimează că mă voi apropia de Soare și se va produce o reacție citrinică. Vor urma alte sisteme, galaxii, roiuri de galaxii, până când... nu știu! Dar eu știu! Până la capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
îndreaptă cu pași mult prea mari și hotărâți, înspre cele două doamne de la curte. Chiar și Zia Begum, cunoscută pentru temperamentul ei respingător, pare acum intimidată și mică pe lângă acea figură atletică, al cărei topi uzat tronează la cel puțin juma’ de metru deasupra capetelor celor două companioane. Pe când vocea autoritară a doamnei Privett-Clampe trâmbițează peste lacul liniștit, Pran se întreabă dacă nu cumva maiorul preferă băieții, tocmai pentru că se teme de ea. I se pare lipsit de prudență să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
palatul Maharajahului, ceva de genul acesta, sau mai degrabă niște filme, de un gen aparte, despre care preferă să nu discute, decât dacă-l va sprijini vreunul dintre cei aflați la masă. Dar deocamdată fumează și aparent îl ascultă cu juma’ de ureche pe Firoz, care înjură și fierbe din cauza ultimelor evenimente politice. Politice în sens foarte larg. Pentru Firoz, politica se ocupă în special cu subvențiile, mai precis cu sumele pe care le are el la dispoziție (și care din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
zi să te ții pântecărăi și chiul de la școală. Chiar Îmi făcusem Într-un timp un obicei de umblam cu câteva ghinde prin buzunare. Le dădeam câte o bucățică celor suferinzi de pântece și li se strângeau mațele Într-o juma’ de ceas. Tatapopii făcea și vindea dintr-un cărucior cu care cutreiera satul o Înghețată searbădă, prea puțin dulce și apoasă, În niște cornete mici pe care le terminai din două Înghițituri. Strigătele lui parcă sună și acum pe ulițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de câte ori se opintea, ea icnea de parcă ar fi altoit-o cu o biciușcă. Am plecat dracului de acolo și n-am mai vrut să știu de ei. S-au Întors la Colibă unul câte unul, Întâi ea și, după o juma’ de oră, și el, ca să nu zică lumea c-ar fi fost, Doamne ferește, Împreună. În ochii mei era o curvă și-mi făcea scârbă. Cu toată sila, tot am pândit-o să văd dacă i se lărgise păsărica după ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În pământul odăii. Da, domnule, nu te mint, că sunt om bătrân: dacă vrei să știi, am tras cu ochiul pe gaura cheii, că baba, gazda, avea niște broaște de pe vremea lui Pazvante, care se Încuiau cu chei cam la juma’ de chil bucata. Și mai e ceva; nepoată-mea, cum știe toată lumea, e soră medicală la un doctor de femei. Să vezi drăcia dracului: mai toate elevele care vizitaseră odaia cu chirie a lui Zidaru se duceau la nepoată-mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Seniorul Hideyoshi o să piardă? — Dacă asta era, n-aveți nici un motiv de îngrijorare! — A, da’ ia stați. Ziceți că veți învinge și dumneavoastră și toți generalii dumneavoastră v-ați pus viața miză în jocu-ăsta, da’ eu n-aș pune nici juma’ de miză pe-un asemenea rămășag. I-auziți, toată lumea! N-am dreptate? În timp ce dădea din brațe pe creasta barajului, cerând acordul tuturor muncitorii, un strigăt de răspuns se ridică într-o clipă și un val de brațe omenești începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Clarence. Am simțit cum mi se strânge inima, iar mâna cu furculița încărcată cu cartofi mi s-a oprit la jumătatea drumului, înainte de a fi apucat să-mi îndes mâncarea-n gură. Nu voiam să pun pe mine șase kilograme juma’. Nu voiam să mă îngraș deloc. Și așa nu arătam extraordinar. în timp ce încercam să mă conving că o masă mustind de grăsime n-o să facă ravagii prea mari și că de a doua zi aveam să mănânc numai ce trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cine era? —Carlos. —De unde știi? în orice caz, vrea să-și ceară scuze. Așa că... ăăă... vine pe-aici astă seară. N-am spus nimic. Cine eram eu s-o judec? — Așa că, hai să facem ordine pe-aici. Ajunge într-o juma’ de oră. Cu inima strânsă, mi-am adunat punga goală de chipsuri și cutiile de bere și mi-am târât pătura în dormitor. Carlos n-a venit într-o juma’ de oră. Și nici într-o oră. Și nici într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Așa că, hai să facem ordine pe-aici. Ajunge într-o juma’ de oră. Cu inima strânsă, mi-am adunat punga goală de chipsuri și cutiile de bere și mi-am târât pătura în dormitor. Carlos n-a venit într-o juma’ de oră. Și nici într-o oră. Și nici într-o oră și jumătate. Și nici în două ore. Și nici în trei ore. Pe parcursul serii, Brigit s-a dezintegrat complet. S-a prăbușit încetul cu încetul. —Nu-mi vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
trebuia să cumperi jumătate din magazin numai pentru... — Gaskell, iubitule, lasă-mă totuși, te rog, să termin ce-am de zis, interveni Sally. Femeia asta-i o maniacă, una încântătoare, frumoasă și iremediabil obsedată. Nu poate să stea liniștită nici măcar juma’ de minut fără să spele, să curețe, să lustruiască și să aranjeze ceva. — Exact asta ne mai lipsea acum: o femeie iremediabil maniacă, care să stea tot timpul pe la noi prin casă. De ce ne-ar trebui două? — Două? Eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
blagoslovit cu un asemenea nume pentru tot restul vieții? Al senior a zâmbit. — Nu prea, domnu’. Nu prea deloc. Da’ măcar oamenii îl țin minte. Eu sunt Al Wilson din ziua în care m-am născut, ceea ce e poate o juma’ de pas mai bine decât fără nume deloc. Cu un nume ca ăsta, n-ai nici în ce să-ți înfigi dinții. Al Wilson. Cred că numai în Vermont trebuie să fie o mie de Al Wilson. — Cred că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Ne vedem mai târziu. Vezi ? E foarte simplu. O, Doamne. Oricum. Nu contează. Sunt sigură că orice cuplu trece și prin momente din astea ușor penibile. Probabil că e un lucru cât se poate de normal. Îmi ia cam o juma’ de oră să ajung de acasă de la Connor, din Maida Vale, În Islington, unde stau eu și, În clipa În care deschid ușa, o găsesc pe Lissy pe canapea. E Înconjurată de hârtii, În care se uită foarte concentrată. Muncește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]