1,051 matches
-
cunoaște pe doi din fiii acestui vajnic neam cu care, pare-se, tatăl meu a avut atâtea probleme. Bucuria ta, cuviincios exprimată, va fi și mai mare când vei afla că dânșii se află în casa noastră ca soli ai jupânului Macek, tatăl nespus de gingașei tale logodnice - adăugă doamna Potoțki. — Și în numele căruia, dați-mi voie să binecuvântez sfânta voastră apropiată unire - spuse Metodiu cu blândețe. Nimic mai simplu! - zise doamna Potoțki. Poftiți aici lângă mine. Zbignew și Malgorzata se așezară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fu împinsă de vânt până la Podul Leoaie, de care se izbi și se-ntoarse înapoi spre Mitropolie, încrețind o clipă, în trecerea ei joasă, oglinda unei bălți mari adunate de ploaie în Sărărie, apoi se strecură pe sub ușă în hanul jupânului Iani, din marginea Socolei. Primul ce o auzi fu un surugiu căruia, de când se instituise birul numit călărit, îi luaseră turcii caii. Surugiul era poreclit Dutin, deoarece orice spunea, obișnuia să adauge fără răutate către celălalt și-un „Du-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
poreclit Dutin, deoarece orice spunea, obișnuia să adauge fără răutate către celălalt și-un „Du-te-n...”, care-n moldovenește suna „Du-ti-n...”. La auzul veștii, surugiul ridică de pe masă capul toropit de băutură și strigă spre tejghea: — Măi jupâne, du-ti-n... și mai adî o ulcicî di vin, c-a fugit Vodă, măi! Ce spui tu, bre Dutin? - sări grecul de după tejghea și se scurse la masa surugiului. A fugit Vodă? De unde știi? — Ica știu, du-ti-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
rămași pe caiac și se așeză pe un butoi. Căpitanul Georgios, tremurând ca varga, trase puntea, trase ancora și trase cu coada ochiului spre necredincios. — Năduf mare! - spuse turcul, dându-și turbanul pe ceafa. Vreun rachiu, ceva, ne dai matale, jupâne, sau caut eu cu băieții? — Imediat - spuse Georgios scurgându-se în cală. Episodul 224 PRESIUNI MORALE — Să trăiască Imperiul Otoman! - spuse turcul, ridicând plosca adusă de grec. — Să trăiască și să înflorească - zise repede Georgios, înclinându-se. — Matale, părintele, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-n ochi. De-atunci nu mai bea. Bea mă, tot aia e. Ienicerul clătină din cap. Turcul-comandant luă plosca și-o ținu îndelung la buze. — Vreun mezel, ceva, o măslină, cașcaval, piper și două-trei scobitori s-ar găsi pe-aici, jupâne? - zise el strâmbându-se nițel de tăria rachiului. S-ar găsi - răspunse grecul. — Totul pe un platou așa, mic, fără deranj mare. Și nu mai fiți așa stânjeniți, că, vorba aia - surâse larg otomanul - doar n-au dat turcii. Georgios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la ureche. Episodul 225 UN ROL MAI PUȚIN STUDIAT Din cală, într-o echilibristică specifică neonației lui, apăru grecul purtând o tavă încărcată cu vârf. O așeză la picioarele comandantului turc, care-o privi cu detașare. — Nu s-ar zice jupâne, că matale știi ce-i aia criză - spuse el, apucând cu finețe o măslină. De unde ai asemenea bunătăți? — De la nevastă-mea - spuse modest Georgios. Știți cum sunt femeile, când pleci la drum, te-ncarcă... — Vrednică nevastă! - zise otomanul. Ale mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
curajoși. Și toate astea din cauza noastră. însă vedeți, la asta nu se gândește nimeni. Toți se tem pentru niște amărâte de pungi sau diamanticale, de parcă aurul le-ar da sănătate și nu necazuri. Păi ce, dacă de-o pildă, matale, jupâne, ți-ar fi în joc viața, te-ai mai uita, acolo, la niște bănuți, la niște sfeșnice de-argint sau, mă rog, la ce-i mai fi având matale pe corabia asta? Luați, mă băieți, că se răcește - spuse turcul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Dunărea se-ndreaptă ca un șarpe uriaș, leneș, purtând cu ea corabia grecului Georgios. Episodul 227 LIPSA DE CULTURĂ DUCE LA ANALFABETISM — Domnilor - spuse comandantul turc către Metodiu și căpitanul Georgios - ne apropiem de ținta călătoriei noastre. Cât ne costă jupâne, ce-am consumatără acilea? — Ei, ce să vă coste, nimic - spuse trist grecul. — Ba nu, meștere, vreau să plătesc cinstit - spuse otomanul. La noi, oricât ar părea de ciudat, jaful individual se pedepsește cu moartea. Numai jaful colectiv e autorizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu hotărâre în glas ienicerul cel chior. — Cum, mă, nici unul?! - se miră comandantul. Pe mine mă-nțeleg, că sunt mai bătrân, n-am avut când să-nvăț, eu mai mult cu luptele... Da’ voi... Se-ntoarse spre grec: — Ai noroc, jupâne, că nu știm scrie. Da’ și când om pune mâna pe carte... Episodul 228 SOMNUL DE CAMPANIE După această discuție, comandantul turc păru a se domoli și-l lăsă în pace pe căpitanul Georgios. S-ar fi putut spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din moșia Filipeni care aparțineau unor răzeși din Fruntești (Petru și femeia lui, Mălina, Anton și popa Simion de la Fruntești) și din alte sate răzășești. în documentul datat 5 iulie 1689 se arată cum cei mai sus menționați au vândut jupânului Machidon din Lărgășeni „o bucată de moșie de la Bucovina din hotarul Runcului, de la Dorog Ungureanul, de la Șipotul Boțului în gios spre Dunavățî(text imprecis)ÎFruntești, unde se numește Sălașele, cu un vad de moară...” Documentul nu spune nimic despre locul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lumea lui” și ne aduc aminte de Caragiale din prima lui piesă de teatru, de care puțini știu, unde vedem un Caragiale virtuoz. Această notă de virtuozitate ne-a atras atenția lecturând Opereta pe care o analizăm. Iată-l pe jupân Deșliu, proprietarul cârciumii, în care se petrece acțiunea, semănând bine cu Jupân Dumitrache - Titircă Inimă Rea din „O noapte furtunoasă”: „Jupân Deșliu, poreclit Dodoloanță datorită rotunjimii pe care a căpătat-o de-a lungul anilor și a traiului bun: «mâncărică
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
de teatru, de care puțini știu, unde vedem un Caragiale virtuoz. Această notă de virtuozitate ne-a atras atenția lecturând Opereta pe care o analizăm. Iată-l pe jupân Deșliu, proprietarul cârciumii, în care se petrece acțiunea, semănând bine cu Jupân Dumitrache - Titircă Inimă Rea din „O noapte furtunoasă”: „Jupân Deșliu, poreclit Dodoloanță datorită rotunjimii pe care a căpătat-o de-a lungul anilor și a traiului bun: «mâncărică, băuturică și nevastă tinerică...» stă la tijgea răsucindu-și mustățile, dar e
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Caragiale virtuoz. Această notă de virtuozitate ne-a atras atenția lecturând Opereta pe care o analizăm. Iată-l pe jupân Deșliu, proprietarul cârciumii, în care se petrece acțiunea, semănând bine cu Jupân Dumitrache - Titircă Inimă Rea din „O noapte furtunoasă”: „Jupân Deșliu, poreclit Dodoloanță datorită rotunjimii pe care a căpătat-o de-a lungul anilor și a traiului bun: «mâncărică, băuturică și nevastă tinerică...» stă la tijgea răsucindu-și mustățile, dar e cu ochii ațintiți pe Mărița crâșmărița «mititică și frumușică
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
acelei colectivități umane. Dl. Marin Voican reușește cu un talent demn de un mare creator: „MĂNESCU: (silabisind) La go-li-tul sti-cle-lor!... (Lică și Tilică își fac apariția, sunt numai zâmbete, aduc frapierele cu băutură, sunt atenți când îi strigă Mărița sau jupânul) ANTON PANN: (urmându-l pe Mănescu, îi arată pe cei doi băieți de prăvălie) Privește-i pe năzdrăvani!... Ai să vezi cum Dodoloanță, Care e zgârcit la bani, O să deie în dambla.” De aceea noi credem că opereta Anton Pann
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Jilava, Oradea și Aiud, fiind deținut politic între anii 1955-1964. Referindu-ne, în cele ce urmează, în mod special la Biserica “Sfântul Silvestru” din București, vom afirma că lăcașul de cult a fost zidit pe 15 iunie anul 1743, de către jupân Pârvu boiangiul și jupâneasa Stanca. Așezământul a fost afectat de două cutremure, unul în anul 1802 și celălalt în anul 1838. Cel din urmă a dărâmat complet vechiul edificiu și biserica a fost reclădită de Ilie Dimitrie și frații săi
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
ne referim (Ion Rotaru, Literatura română veche, București, 1981, pg. 62-65). Textul a fost scris cu litere chirilice și se compune din trei părți: 1. O adresare în slavă a cărei traducere este: Preaînțeleptului și cinstitului, și de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăș Bengner din Brașov multă sănătate din partea lui Neacșu din Câmpulung ; 2. Conținutul scrisorii în limba română ; 3. Formula finală în slavă a cărei traducere este: Și Dumnezeu să te bucure, amin. De remarcat este faptul că forma limbii române
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
ortografice actuale (Apud Hurmuzachi - Iorga. Documente privitoare la istoria românilor, vol. XI, p. 843) "Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovannomu jupan Hanăș Bengner ot Brașov mnogo zdravie ot Necșu ot Dlăgopole. (Preaînțeleptului și cinstitului, și de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăș Bengner din Brașov multă sănătate din partea lui Neacșu din Câmpulung). I pak (=și iarăși) dau știre domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eșit den Sofiia, și aimintrea nu e, și se-au
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
roțile grele ale trăsurilor hurducăiau, amestecând zgomotul cu strigătul negustorilor. Împărțit pe grupuri de meserii, târgul înflorea văzând cu ochii. Ulița cea Mare era principalul vad comercial, unde negustorii își expuneau mărfurile pe tarabe proaspăt vopsite, împestrițând vederea. Prăvăliile lui Jupân Nica, ce își cumpărase nu demult case în mahalaua Sfântul Gheorghe, se puteau vedea înșirate de-a lungul uliței ca și cele ale lui Spiro Panu, negustor de pergament adus din Veneția. De dreapta uliței, spre Izvor, la o mică
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
adus din Veneția. De dreapta uliței, spre Izvor, la o mică depărtare de Biserica Răzvan, se aflau depozitele negustorilor de mătase Caraiani și Zecca, ce au adăpostit în subsolurile lor aurul mult râvnit de turci al fostului Domn Constantin Brâncoveanu. Jupân Manu Apostolu, ca mare om de încredere a principelui, stăpânise peste toate acestea, în vremurile bune, ca agent general de comerț. Pe una dintre aceste străzi principale ale orașului se întindeau și cele trei mari magazine ale familiei Cristoroceanu, cu
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
nu atât de primitoare. Două uși din lemn negru, se dădură la o parte în momentul apropierii celor două femei. Vocea unui bătrânel uscățiv le atrase atenția: - Jupâniță, sunteți așteptată. - Eu!?, se miră Ana privind-o pe doică. De unde știe jupân Cristoroceanu că vin la dumnealui? - Jupân Cristoroceanu știe tot ce se întâmplă în acest oraș și, mai ales, despre sosirea unei persoane atât de distinse ca dumneavoastră. Rudele trebuie primite cu cinste, stimată doamnă. Privirea Anei se întoarse din nou
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
din lemn negru, se dădură la o parte în momentul apropierii celor două femei. Vocea unui bătrânel uscățiv le atrase atenția: - Jupâniță, sunteți așteptată. - Eu!?, se miră Ana privind-o pe doică. De unde știe jupân Cristoroceanu că vin la dumnealui? - Jupân Cristoroceanu știe tot ce se întâmplă în acest oraș și, mai ales, despre sosirea unei persoane atât de distinse ca dumneavoastră. Rudele trebuie primite cu cinste, stimată doamnă. Privirea Anei se întoarse din nou către doică, după care răspunse: - Bine
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
acest oraș și, mai ales, despre sosirea unei persoane atât de distinse ca dumneavoastră. Rudele trebuie primite cu cinste, stimată doamnă. Privirea Anei se întoarse din nou către doică, după care răspunse: - Bine, te rog du-ne la ispravnicul orașului. - Jupân Cristoroceanu vă așteaptă numai pe dumneavoastră. Dumnealor pot aștepta aici, pe hol. Vom avea grijă de tot ceea ce le trebuie, până terminați dumneavoastră cu ispravnicul nostru. - Cum să aștepte aici? Este nepoata ispravnicului! Nu dorește să o cunoască? - Știu jupâniță
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
de la Vodă să lase pe cineva să pornească pe urmele lor. Își aducea aminte câte greutăți întâmpinase. Unul din secretarii principali, care asistaseră la cererea ispravnicului au ținut să completeze atunci, când inima lui era plină de durere: - Bugetul țării, jupân Cristoroceanu, nu ne perminte pornirea unui vas în apele mării pentru a vă căuta mult iubitul fiu. Cu înțelepciunea Măriei Sale, Domnul nostru, știți că de patru ani s-a pornit construirea Mănăstirii Văcărești, care va umple prin arhitectura ei capodoperele
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
sticlă prinse cu plumb sau din plăci alcătuite dintr-o substanță văroasă, ce aducea cu ghipsul. Spatele palatului era ferit spre nord de o terasă înaltă, de unde se putea admira o parte din panorama orașului. Mânăstirea ridicată de văduva lui Jupân Manu, fiica negustorului Forga, își înălța imnurile către cer. Acest Manu primise sub păstrare 16 pungi de argint și 48 de țechini, pe care Domnia Sa, Vodă Brâncoveanu îi dăduse spre păstrare înainte de a fi mazilit. În ciuda rugăminților pe lângă împăratul Germaniei
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
de țechini, pe care Domnia Sa, Vodă Brâncoveanu îi dăduse spre păstrare înainte de a fi mazilit. În ciuda rugăminților pe lângă împăratul Germaniei, cu care întreținuse o strânsă corespondență după eliberarea din surghiunul otoman, prin care cerea restituirea averii rămase în Transilvania, de la Jupân Manu, Doamna Maria, soția răposatului domn, nu primise niciun răspuns. Foarte aproape de palat se aflau și casele preotului din Sinope, om de încredere al noilor principi, ce mărgineau orașul. Apoi grădinile negustorului Nicolae Caraiani, ce avea legături strânse cu Veneția
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]