1,059 matches
-
face și desface căsătorii: „Păi de ce am dezvorțat-o pe Zița de el, gândești? Nu mai putea trăi cu mitocanul, domnule...”; „...ș- am și dezvorțat-o.”; „(Încet Ziții) Să-Ți cinstești bărbatul: ăsta e om, nu glumă; Ți- ai găsit norocul.”. Lucid, Jupân Dumitrache Îi prezintă situația materială a Ziței lui Rică Venturiano, conștient că bărbatul are un ascendent social (nu neapărat și material): „Dacă dumnealui cabulipsește să ne onoreze cu atâta cinste... de! Zestrea nu-i așa mare, și dumnealui e... știi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ascendent social (nu neapărat și material): „Dacă dumnealui cabulipsește să ne onoreze cu atâta cinste... de! Zestrea nu-i așa mare, și dumnealui e... știi, ceva mai sus... noi suntem negustori.” (s.n.). Semnificativ este faptul că Zița nu așteaptă ca Jupân Dumitrache, În care-și pune toate nădejdile, să-i găsească alt bărbat („... și când oi vrea, Îmi găsește nenea Dumitrache bărbat mai de onoare ca dumneata.”, Îi replică ea lui Țircădău), ci, cu inițiativă, ia atitudine (vrea la Union, grădina
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de Don Juan celui de Încornorat. Zoe e o variantă evoluată a Miței; la fel de voluntară ca Mița, fixată social și cu putere de decizie socială și politică, Zoe reprezintă, În principiu, același tip social: amanta. Dar ea, asemeni Vetei lui Jupân Dumitrache, nu e doar amantă, ci și soție. Zoe e soția nu a unui negustor, ci a unui potentat local și e și amanta unui alt mic zeu politic: prefectul Tipătescu. Ca Zița și ca Mița, Zoe primește și trimite
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
prefect! eu am prieten! În sănătatea lui Fănică! Să trăiască pentru fericirea prietenilor lui! (sărută pe Fănică, apoi pe Zoe. Fănică sărută mîna Zoii)”. Trahanache nu-și consumă energia În mărunte lupte pentru apărarea onoarei lui de familist, ca altădată Jupân Dumitrache (care nu putea nici el să-i refuze multe lui Chiriac: „Orice; mă știi cum Țiu la nevastă și la tine.”): el e la a doua căsătorie și, mai experimentat (deci, și mai Înțelept) și mai abil În arta
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
acordul tacit, pur formal. Ca altădată Dumitrache, Trahanache Îl Îndeamnă pe Tipătescu să-i Țină companie cât el e plecat: „... trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură.”. Zoe e considerată de soțul Înșelat nu rușinoasă, ca Veta de către Jupân Dumitrache, ci simțitoare („Biata Joițica! Să nu cumva să-i spui, să nu care cumva să afle! cum e ea simțitoare!...”). În final, „Rică e cu Zița, Chiriac cu Veta, Jupân Dumitrache suie cu Ipingescu” (În O noapte furtunoasă), iar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
considerată de soțul Înșelat nu rușinoasă, ca Veta de către Jupân Dumitrache, ci simțitoare („Biata Joițica! Să nu cumva să-i spui, să nu care cumva să afle! cum e ea simțitoare!...”). În final, „Rică e cu Zița, Chiriac cu Veta, Jupân Dumitrache suie cu Ipingescu” (În O noapte furtunoasă), iar „Zoe și Tipătescu contemplă de la o parte mișcarea.” (În O scrisoare pierdută), indiciu că lucrurile reintră pe făgașul lor, permanentizând situațiile anterioare izbucnirii factorului perturbator. Statu quo ante. Remarcabilă sub aspect
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cocu, nu și naiv. Doar Înțelept. Mai vârstnic decât ea, dumnealui tolerează infidelitatea soției care-și alege amantul dintre prietenii apropiați (cum e Tipătescu, prefectul) sau care se orientează spre omul casei, un angajat (e cazul lui Chiriac, tejghetarul lui Jupân Dumitrache). Dar, culme a degradării morale, soțul Își Încurajează nevasta să practice adulterul ca formă a diplomației (e situația lui Mandache, dar și a lui Manolache Guvidi), făcându-și din aceasta un nume de glorie ori simulând ignoranța (ca nenea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
spui ce-i gelozia?... Numai o noapte n-ai dormit? Nu știi nimic! Câte nopți!”) sau a tensiunii din relația amoroasă („Știi tu că de ieri-seară de când ne-am certat, până acum n-am Închis ochii?” Îl Întreabă consoarta lui Jupân Dumitrache pe amantul care o asigură, grăbit, că a cunoscut și el același chin: „Ei! d-apoi eu i-am Închis!”), fie pentru că-și pierd nopțile În tovărășia amicilor de petrecere („Az-noapte am umblat forfota cu niște prieteni... Nici n-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
În presentimente și În prefigurări ale providenței, pe care le tălmăcește potrivit experienței de viață ori cere celor apropiați să-i fie descifrate. Veta, din O noapte furtunoasă, femeie așezată la casa ei, măritată cu un om cu greutate - negustorul Jupân Dumitrache - caută, În tulburarea ei sufletească, indicii ale Împăcării cu amantul gelos. Precipitarea verbală a Ziței ce reconstituie scena confruntării În uliță cu Ghiță Țircădău, fostul ei soț, o Împovărează, Îi abate gândurile de la propria dramă sentimentală: „VETA (Întrerupând-o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
scenă, părând epuizată psihic, deznădăjduită. Cauza e, se Înțelege din secvența clarificării relației dintre ea și Chiriac, gelozia acestuia, neîncrederea În fidelitatea ei. Chiriac nu are acces, deocamdată, la lumea de dincolo de marginea mahalalei, nu o poate Însoți pe nevasta Jupânului la petreceri. Acum, În scena ultimă dinaintea Împăcării lor, Veta Îi vorbește despre temerile ei cât timp a fost departe de casă, adică de amant: „Știam eu că o să mi se Întâmple mie un necaz mare; mi se făcuse semn
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
bătaia ochiului drept. Veta e Îndurerată de eventuala ruptură, dar și de acuzele neîntemeiate rostite la mânie de către amant. Pentru ea despărțirea de Chiriac e considerată «un necaz mare», mai mare decât pierderea afacerii, prin translare În sfera preocupărilor lui Jupân Dumitrache. Veta e prăpăstioasă și are imaginație maladivă, Întreținută de datele realului: ștergându-și pușca, Chiriac s-ar putea accidenta mortal. Nevasta jupânului e Îndrăgostită cu toată ființa ei de amant, se teme pentru viața acestuia și se amăgește cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Chiriac e considerată «un necaz mare», mai mare decât pierderea afacerii, prin translare În sfera preocupărilor lui Jupân Dumitrache. Veta e prăpăstioasă și are imaginație maladivă, Întreținută de datele realului: ștergându-și pușca, Chiriac s-ar putea accidenta mortal. Nevasta jupânului e Îndrăgostită cu toată ființa ei de amant, se teme pentru viața acestuia și se amăgește cu ideea că, dacă ar fi acasă cât timp amantul e prins Într-o Îndeletnicire ce-i primejduiește viața, l-ar putea proteja, ar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
gândurile toată seara”. Spovedania ei, străbătută de căință și de un anume sentiment de culpabilitate (n-ar fi trebuit să plece la Iunion), e o adevărată tiradă rostită pe nerăsuflate, o declarație pătimașă de amor prin care-și recâștigă amantul. Jupân Dumitrache, spirit pragmatic, Încearcă să-i pulbere Îngrijorarea, considerând că cel mai mare rău care li se poate Întâmpla e să-i ardă cherestegia, adică să piardă din avere. Dar Vetei, potrivit propriei mărturisiri, i se bate și ochiul drept
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
prelungit sine die: „Eu n-am treabă; toată ziua mi-e de petrecere...”, mărturisește personajul narator din Monopol... Pentru Zița, distractivă este ieșirea, seara, la o grădină de vară din centrul Capitalei; ieșirile ei, Întotdeauna În suita clanului patronat de Jupân Dumitrache, echivalează cu o escapadă: la Union flirtează, subjugă, seduce. Distracția Ține nu de ceea ce vede pe scenă, de spectacolul de revistă la care se Înghesuie și lumea mahalalei, ci de ceea ce se Întâmplă Între spectatori. Deși cu un divorț
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
femeie experimentată, cu un ascendent sentimental, predispusă să cocheteze, să arunce ocheade, să flirteze, să-și manifeste disponibilitatea pentru o nouă relație amoroasă. Ieșirea la Union, așadar, e departe de a reprezenta o modalitate de socializare, dovadă și faptul că Jupân Dumitrache privește ostil insistența unui intrus În a curta «nevestele oamenilor»: „După port nu semăna a fi negustor. Mă pomenesc că vine și se pune la altă masă alături. Cu fața spre masa noastră și cu spatele la comèdie. Șade rezemat Într-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
-ntoarce-ncolo; mă-ntorc iar la comèdii...” (s.n.). Adevăratul spectacol, e clar, se desfășoară nu pe scenă, dovadă că și bagabontul stă cu spatele spre comèdie și cu fața spre cucoane, că le privește nerușinat de insistent și că și Jupân Dumitrache e Într-o pândă asiduă. Reține gesturi, detalii ale celuilat, Îl judecă după Înfățișare și comportament și-l categorisește implacabil: e amploiat, deci bagabont. Individul de la Union e un coate-goale, un presupus scârța-scârța pe hârtie, Îndeletnicire disprețuită de omul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Îl judecă după Înfățișare și comportament și-l categorisește implacabil: e amploiat, deci bagabont. Individul de la Union e un coate-goale, un presupus scârța-scârța pe hârtie, Îndeletnicire disprețuită de omul cu picioarele pe pământ și cu Încredere doar În bunuri materiale. Jupânul veghează atent la ce se Întâmplă În jur, apărând reduta onorabilității lui de familist. Grădina bucureșteană a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea devine, pentru eroina caragialeană, locul unde poate să fie văzută, poate să flirteze
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
firesc, marital. În schimb, Mița Baston, temperament vulcanic, asociază cheful alcovului, petrecerea - ieșirii În lume și complicațiile amoroase - carnavalului. Veta e obedientă; femeie cu simțul umorului (se amuză copios pe seama Îndrăgostitului care nimerește din greșeală În casa mitocanului, a lui Jupân Dumitrache, și la reproșul lui Rică Îi răspunde cu bun-simț: „Da cum, Doamne iartă-mă! să nu râz?... vezi bine că râz. Apoi știi dumneata cu cine vorbești?... mă cunoști?... știi bine cine sunt?”), Vetei Îi lipsește vigilența: În prezența
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
teribilă!”; „A! dar până să-și răzbune el, am să vă omor eu, eu! pe Didina, pe tine, și pe mine!...”; „Voi scandal... voi să mor!” etc.). Și În situații tensionate În amor amenințările sunt teribile: fie suicidul, fie crima. Jupânul e hotărât să-l Înfrunte pe intrusul impertinent cu riscul de a ajunge la cremenal, Mița constată că e o cremenală (după ce aruncă cu vitriol În fața celui pe care-l crede Nae), Mița ezită Între a ucide și a se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ea are - din experiență și prin intuiție - conștiința faptului că În căsătorie află confort și o anume libertate comportamentală de care, ca femeie singură, n-ar putea beneficia. Ieșirile la grădină, seara, impun prezența unui gardedam și acesta e, tranzitoriu, Jupân Dumitrache. Căsătoria e o pavăză. Dovadă e Însuși faptul că, În Întreaga creație a lui Caragiale, nici măcar o femeie măritată și adulterină nu este acuzată fățiș de Încălcarea principiilor etice, a convenției maritale. Ca soție ori concubină, ea se poate
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Și nici ca manifestările simțurilor dezlănțuite, ale organicului exacerbat. „Ei! d-ale carnavalului!” Personajul caragialian n-are, se pare, viață intimă; spațiul intim devine spațiu public: În odaia Vetei intră Zița, Spiridon, Chiriac, pătrunde Rică Venturiano, trec prin același iatac Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu În căutarea intrusului. Comèdiile lui I. D. Ionescu se mută din grădina de vară În casa lui Jupân Dumitrache: „A scăpat sărmanul... Ce comèdie! Doamne sfinte! Dacă-l prindea Chiriac, Îl omora. Vezi dumneata cine mi-a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
spațiul intim devine spațiu public: În odaia Vetei intră Zița, Spiridon, Chiriac, pătrunde Rică Venturiano, trec prin același iatac Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu În căutarea intrusului. Comèdiile lui I. D. Ionescu se mută din grădina de vară În casa lui Jupân Dumitrache: „A scăpat sărmanul... Ce comèdie! Doamne sfinte! Dacă-l prindea Chiriac, Îl omora. Vezi dumneata cine mi-a fost soră-mea Zița!” - exclamă Veta. Protagonist al unei comèdii devine și Dumitrache Titircă; cu năduf Îi vorbește lui Ipingescu despre
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sfinte! Dacă-l prindea Chiriac, Îl omora. Vezi dumneata cine mi-a fost soră-mea Zița!” - exclamă Veta. Protagonist al unei comèdii devine și Dumitrache Titircă; cu năduf Îi vorbește lui Ipingescu despre scena pândei reciproce, desfășurate tensionat și repetitiv: „JUPÂN DUMITRACHE: Ei! haide!... dar unde mă gândeam eu că o să mi se Întâmple un așa ceva. Ne ducem. Ședem la o masă mai la o parte; ședem cât ședem, și Începe comèdia. Nu știu cum mă-ntorc cu ochii Înapoi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
un așa ceva. Ne ducem. Ședem la o masă mai la o parte; ședem cât ședem, și Începe comèdia. Nu știu cum mă-ntorc cu ochii Înapoi, și pe cine gândești că văz la masa de la spate?... IPINGESCU: Pe bagabontul... JUPÂN DUMITRACHE: Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte, domnule! Fir-ai al dracului de pungaș!... Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul În cap și cu basmaua iac-așa scoasă. Cum m-a văzut - că trebuie să fi fost
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cocoane!... mă uit iar la el, iar se-ntoarce-ncolo... mă-ntorc iar la comèdii, iar se uită la cocoane... mă uit iar la el, iar se-ntoarce-ncolo; mă- ntorc iar la comèdii... IPINGESCU: Iar se uită la cocoane... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Iac-așa m-a fiert fără apă toată seara...”. Rică - a cărui identitate e Încă necunoscută negustorului - dublează, În oglindă, gesturile și acțiunile lui Jupân Dumitrache, familist hotărât să apere fortăreța onoarei și să nu le «rușineze» pe
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]