6,501 matches
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 28 februarie 2018. ... 103. Din această perspectivă, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond, având caracter inadmisibil, câtă vreme se tinde, în realitate, la o „delegare“ a funcției jurisdicționale a instanței de trimitere către instanța supremă, îndrituită să dea doar dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să arate norma incidentă raportului litigios, a cărei aplicare să o realizeze apoi instanța de trimitere. ... 104. De
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
cărei aplicare să o realizeze apoi instanța de trimitere. ... 104. De asemenea, tot ca aspect al inadmisibilității sesizării, se constată că problema determinării termenului prescripției extinctive în situația acțiunii în regres promovate de asigurător împotriva propriului asigurat a primit dezlegări jurisdicționale consistente din partea instanțelor de judecată, neputându-se susține că ar fi vorba despre o chestiune de drept cu caracter de noutate, aptă să reclame intervenția instanței supreme, în scopul preîntâmpinării unei practici divergente. ... 105. În legătură cu această cerință
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
10 decembrie 2012 își păstrează valabilitatea și cu privire la dispoziția similară din legea nouă. ... 83. Or, așa cum s-a reținut deja în jurisprudența instanței supreme, chiar în ipoteza respingerii sesizării, ca inadmisibilă, decizia prealabilă „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 22 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263681]
-
prin efectul acesteia prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor“. Tot astfel, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, s-a reținut că „puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta“. Curtea a mai statuat că „atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de Casație și Justiție ori Curtea Constituțională le pronunță în exercitarea competențelor lor constituționale nu este compatibil cu aceste principii. ... 18. În plus, apreciază că reglementarea ca abatere disciplinară a nerespectării normelor de drept material sau procesual, în cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, nu constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în vederea unificării practicii judiciare
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.“ ... 32. Reglementarea ca abatere disciplinară a nerespectării normelor de drept material sau procesual, în cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu reacredință sau gravă neglijență prevăzută la art. 271 lit. s) raportat la art. 272 din legea supusă controlului de constituționalitate, constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
aplice o decizie a Curții Constituționale în aceeași măsură în care sunt obligați să respecte și tratatele constitutive ale Uniunii Europene și celelalte reglementări comunitare. ... 61. Modul de soluționare a unui eventual conflict între aceste acte este de competența organelor jurisdicționale, respectiv a Curții de Justiție a Uniunii Europene (pentru modul de aplicare a normelor de drept al Uniunii Europene), jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene fiind obligatorie pentru instanțele naționale, iar Uniunea Europeană dispune de instrumente specifice în caz
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
alin. (4) din Constituție prin omisiunea de a reglementa răspunderea judecătorilor și a procurorilor pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și ale ÎCCJ. Se apreciază că reglementarea ca abatere disciplinară a nerespectării normelor de drept material sau procesual, în cadrul activității jurisdicționale, în cazul îndeplinirii condițiilor pentru angajarea răspunderii disciplinare, pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență nu constituie o garanție suficientă pentru înfăptuirea justiției cu respectarea obligativității deciziilor ÎCCJ pronunțate în vederea unificării practicii judiciare, precum și a deciziilor Curții
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
prin efectul acesteia prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor“. Tot astfel, prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, s-a reținut că „puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta“. Curtea a mai statuat că „atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Curții Constituționale. Chiar dacă acestea rămân obligatorii/general obligatorii, una dintre garanțiile care asigură punerea în practică a acestui caracter este eliminată. Faptul că în ordinea juridică națională anumite acte cu caracter jurisdicțional sunt obligatorii, înseamnă că există și garanții pentru asigurarea acestei obligativități. Iar una dintre garanții este chiar obligația judecătorului/procurorului de a le aplica sub sancțiunea răspunderii sale disciplinare. Altfel, s-ar ajunge în situația în care judecătorul/procurorul ar aplica subiectiv/aleatoriu/după
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar fapta judecătorului/procurorului de ignorare a acestora este în continuare abatere disciplinară dacă este săvârșită cu gravă neglijență sau rea-credință nu demonstrează altceva decât că acestor decizii li s-a știrbit autoritatea jurisdicțională supremă pe care, teoretic, ar trebui să o aibă într-un sistem de drept. Rezultă o insecuritate juridică și o instabilitate vădită în aplicarea normelor naționale, dar și a celor de drept european - pentru că, până la urmă, deciziile instanțelor
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
din Constituție, principiu care este în concordanță cu art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, se susține că impunerea cerinței ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fie constatată explicit, prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, contravine prevederilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 6. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată, în acest sens, că
DECIZIA nr. 475 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264612]
-
un atare obiect fiind inadmisibilă. ... 21. Plecând de la aceste premise, prin Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, Curtea a statuat că este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a interpreta Constituția, iar în privința normelor supuse controlului de constituționalitate interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, pentru determinarea conținutului normativ al normei supuse controlului de constituționalitate
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
procedură penală și că acest aspect rezultă atât din textul de lege, cât și din Decizia nr. 10/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, neimpunându-se sesizarea aceleiași structuri jurisdicționale, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, pentru pronunțarea unei noi hotărâri prealabile. ... IV.2. Dosarul nr. 1.795/1/2022 Prin Încheierea din data de 28 iunie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I penală, în Dosarul nr. 4.382/2/2022
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
procedură penală, și că acest aspect rezultă atât din textul de lege, cât și din Decizia nr. 10/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, neimpunându-se sesizarea aceleiași structuri jurisdicționale, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, pentru pronunțarea unei noi hotărâri prealabile. Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus conexarea acestora într-un singur dosar, înregistrat cu nr. 1.708/1/2022. ... ... V. Punctele de vedere exprimate de către
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
anchetarea și judecarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului săvârșite în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei și susținem demersurile internaționale, precum cele ale Consiliului Europei și Rezoluția Parlamentului European, cu privire la înființarea unui mecanism jurisdicțional pentru tragerea la răspundere a celor vinovați de săvârșirea crimei de agresiune. Solicităm Federației Ruse să înceteze de îndată retorica cu privire la utilizarea armelor nucleare și acțiunile de intimidare la adresa altor state, precum și acuzațiile fără temei lansate
DECLARAȚIA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI nr. 1 din 7 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265545]
-
de altă parte, că se aduc în discuție simple modalități de interpretare și aplicare a acestor norme juridice. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională ce are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție. ... 35. Prin urmare, întrucât criticile formulate în prezentele cauze cu privire la art.
DECIZIA nr. 581 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265451]
-
s-a admis excepția de neconstituționalitate face ca legea sau ordonanța declarată neconstituțională ori textul din cadrul lor să nu se mai aplice, ca și cum ar fi abrogate prin lege, și că puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acestea. Soluția este aceeași și pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, datorită căruia jurisprudența acesteia trebuie avută în vedere de toate
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
asimilate legii penale și constituie lege penală mai favorabilă. A precizat Curtea Constituțională în decizia menționată că reglementarea unei dispoziții cu caracter penal presupune, în mod axiomatic, o activitate generatoare de norme, așadar, de legislator pozitiv. Faptul că un act jurisdicțional, prin efectele sale, duce la încetarea de drept a normei juridice nu înseamnă că acest act este unul normativ, ci, din contră, reprezintă o expresie a dimensiunii atributive de competență a Constituției în accepțiunea căreia actul unei autorități poate duce
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
pentru judecătorii fondului. (4) Dacă instanța de apel stabilește că prima instanță a fost necompetentă, iar necompetența a fost invocată în condițiile legii, va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre judecare instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent ori, după caz, va respinge cererea ca inadmisibilă. (5) În cazul în care instanța de apel constată că ea are competența să judece în primă instanță, va anula hotărârea atacată și va judeca în fond, pronunțând o hotărâre susceptibilă
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
raportul întocmit conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă s-a apreciat că sesizarea este inadmisibilă. ... ... XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 51. Prin sesizarea formulată se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție o interpretare jurisdicțională de principiu cu privire la următoarele chestiuni de drept: a. Cum se conciliază obligația instanței judecătorești „de a aplica prioritar - soluția adaptării contractului“ - statornicită, în lumina dispozițiilor art. 3, dimpreună cu cele ale art. 4 alin. (4) din Legea nr.
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
g) revizuirea permanentă a cadrului legal, formularea de puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative care reglementează activitatea Agenției, crearea și implementarea mecanismelor de aplicare efectivă a legii; ... h) monitorizarea permanentă a soluțiilor date de către entitățile jurisdicționale, judiciare și disciplinare relevante în privința cauzelor înaintate de Agenție; ... i) pregătirea profesională continuă a inspectorilor de integritate și a personalului din cadrul departamentelor administrative; ... j) dezvoltarea relațiilor de colaborare prin încheierea de protocoale cu entități din țară sau din
REGULAMENT din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264577]
-
3) Obiectivul Serviciului contencios este de a asigura apărarea drepturilor și intereselor legitime ale Agenției, în conformitate cu Constituția și cu legile țării. (4) Serviciul contencios are următoarele atribuții: a) reprezintă Agenția în fața instanțelor judecătorești și a altor organe jurisdicționale, pe baza delegației date de conducerea Agenției, apără drepturile și interesele acesteia în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție, precum și în raporturile cu persoane fizice ori juridice și/sau formulează propuneri de delegare a dreptului de reprezentare
REGULAMENT din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264577]
-
clare și, pe de altă parte, că aduc în discuție simple modalități de interpretare și aplicare a lor. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională care are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție (a se vedea și paragraful 18 al Deciziei nr. 548 din 7 iulie
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
situațiile prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. a)-f) din Decretul-lege nr. 118/1990, stabilită printr-o hotărâre emisă anterior pe numele său, și de faptul că hotărârile emise anterior datei de 31 iulie 1997 sunt acte administrative cu caracter jurisdicțional, care nu pot fi revocate conform deciziilor Curții Constituționale nr. 55/2000 și nr. 56/2000? ... ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 44. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă, iar asupra fondului au arătat că
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]