28,495 matches
-
Cu referire la critica autorilor raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut că, în esență, aceasta pune în discuție dreptul legiuitorului de a modifica, în timp, parametrii acordării drepturilor instituite prin Legea nr. 341/2004. Dar, potrivit jurisprudenței constante a Curții, spre exemplu în ceea ce privește deschiderea dreptului la pensie, care își găsește consacrare în art. 47 alin. (1) din Constituție, nu este contrară art. 16 alin. (1) din Constituție aplicarea principiului tempus regit actum. Cu alte
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
autoritățile administrative, respectiv casele județene de pensii, pe de o parte, și instanțele judecătorești, pe de altă parte, nu poate, în principiu, constitui obiectul soluționării pe calea contenciosului constituțional. ... 38. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 39. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și, în speță, aprecierea faptelor probatorii noi care pot determina revizuirea hotărârii definitive atacate sunt de competența exclusivă a instanței de judecată. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255755]
-
a depus o cerere prin care solicită judecarea speței în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 14 august 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.464/85/2018, Tribunalul Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
din Legea nr. 101/2016, prin care se impune o sarcină patrimonială de 2% din valoarea estimată/stabilită a unui contract de achiziție publică, se îngrădește neconstituțional exercitarea dreptului privind accesul liber la instanță. În contextul acestor critici de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care este dezvoltat înțelesul conținutului art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul că statul dispune de o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește limitarea accesului
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
Franței, paragrafele 57 și 58] și, implicit, a accesului liber la justiție. ... 8. Tribunalul Sibiu - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, astfel cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, accesul liber la justiție nu este un drept absolut, orice restricție fiind admisibilă atât timp cât nu aduce atingere dreptului de acces la o instanță în substanța sa. Prin instituirea unei cauțiuni s-au urmărit de către legiuitor: preîntâmpinarea
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 mai 2012, sau Decizia nr. 582 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 8 iunie 2010]. ... 19. De asemenea, atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului [Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57], cât și în a Curții Constituționale [Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
cauțiuni prin legislația ce reglementează remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, respectiv cuantumul acesteia, Curtea, având în vedere jurisprudența sa anterioară în materia cauțiunii în general, a reținut că acesta este rezonabil, legiuitorul impunând și un prag maxim până la care poate fi fixată cauțiunea, iar opțiunea acestuia este pe deplin justificată [spre exemplu, Decizia nr. 558 din 16
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
o asemenea exercitare a drepturilor procesuale pentru a răsturna prezumția inițială [Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2015, paragraful 44]. ... 23. Prin urmare, având în vedere jurisprudența în materie, Curtea constată că soluția legislativă supusă controlului de constituționalitate, în raport cu criticile formulate, nu este contrară dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la principiul accesului liber la justiție, coroborate cu cele ale art. 6 cu privire
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
rolul acestora se află litigii al căror obiect este circumscris materiei achizițiilor publice, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii, iar nu de către instanța de contencios constituțional [Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
3 ani de la majorat, dacă nu a fost exercitat de reprezentantul legal în termenul menționat. Ulterior, prin art. 433 alin. (2) din Codul civil, acțiunea menționată a fost calificată ca imprescriptibilă pentru copil, pe perioada vieții acestuia. ... 18. În jurisprudența sa, analizând critici referitoare la pretinsul regim discriminatoriu aplicabil copiilor născuți în perioada cât a fost în vigoare reglementarea care impunea ca introducerea acțiunii în tăgăduirea paternității să fie introdusă în termen de 3 ani de la nașterea copilului, Curtea
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
urmare, nici în cauza de față nu pot fi reținute criticile formulate prin raportare la pretinsa încălcare a principiului egalității în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. În același timp, Curtea reamintește cele statuate în jurisprudența sa, de exemplu, în Decizia nr. 847 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 18 februarie 2016, paragraful 21, în sensul că revine instanței judecătorești competența de a aplica și interpreta în
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
instanței judecătorești competența de a aplica și interpreta în mod corect legea civilă atât prin prisma aplicării sale în timp, cât și a conținutului său normativ. ... 21. În ceea ce privește obstrucționarea accesului liber la justiție, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor, a libertăților sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiționări. Mai mult
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
nu mai este posibilă (a se vedea Decizia nr. 1.033 din 14 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 29 octombrie 2010). ... 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 23. Referitor la invocarea Hotărârii din 25 februarie 2014, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ostace împotriva României, în care
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
paternității pronunțate în anul 1980 ca urmare a efectuării ulterior, în anul 2003, a unei expertize medico-legale din care rezulta că nu era tatăl biologic al copilului, respingere intervenită ca urmare a faptului că nu era îndeplinită condiția definită în jurisprudență, conform căreia era obligatoriu ca înscrisurile respective să fi existat deja la momentul procedurii inițiale. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
aflării conținutului Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004. ... 25. Întrucât condiția existenței unei probleme de drept care să necesite intervenția instanței supreme, iar nu a unei chestiuni de aplicare a legii reprezintă o condiție de admisibilitate comună ambelor mecanisme de unificare a jurisprudenței, s-a concluzionat că motivele pentru care instanța supremă a statuat că nu se află în prezența unei chestiuni de drept ce ar putea forma obiect al unei rezolvări de principiu pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare prevăzut
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
Apărării Naționale trimis în aceste misiuni, în plus față de drepturile acordate polițiștilor aflați în situații juridice identice/similare, în considerarea participării la misiuni și operații de menținere a păcii și de asistență umanitară. ... 30. Din această evoluție legislativă, combinată cu jurisprudența de unificare a instanței supreme, s-a concluzionat că, în condițiile în care în litigiile principale nu s-a făcut dovada unui moment subiectiv de la care începe să curgă termenul de prescripție extinctivă, în vederea stabilirii unui moment obiectiv
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
asemenea demers decizional este unul care ține exclusiv de aplicarea legii în speța concretă și nicidecum unul care să reliefeze un cadru normativ neclar, lacunar ori conținând reglementări contradictorii. ... 89. În acest context este util a fi observat că din jurisprudența ce a fost comunicată instanței supreme - în cadrul demersului uzual de consultare a instanțelor judecătorești cu privire la chestiunea ce formează obiectul prezentei sesizări - se poate constata că, în litigii similare, instanțele de fond au realizat o analiză complexă a
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
ci, mai degrabă, pornind de la un anumit rezultat al interpretării dispozițiilor legale, se are în vedere doar aplicarea normei, cu scopul de a identifica soluția ce trebuie dispusă în cauză. ... ... 47. Or, așa cum s-a reținut deja în jurisprudența instanței supreme, chiar în ipoteza respingerii, ca inadmisibilă, a acestei sesizări, decizia prealabilă „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor care sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
s-a reținut, în legătură cu aceeași problemă de drept, că, „statuând de principiu asupra raportului dintre cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare, reglementate de art. 514-521 din Codul de procedură civilă, instanța supremă a reținut constant, în jurisprudența dezvoltată în materie, argumentul că cerința noutății consacrată de art. 519 din același cod trebuie privită ca unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
prezenta sesizare se circumscrie, în esență, aceleiași chestiuni litigioase, deja calificată de către instanța supremă ca reprezentând o chestiune de fapt, cu singura particularizare că, în spețele soluționate prin hotărârile identificate de titularul sesizării ca fiind apte a releva o jurisprudență divergentă, reclamantul nu a întreprins demersuri pentru a afla conținutul acestui act normativ nepublicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, anterior sesizării instanțelor învestite cu soluționarea litigiilor prin care se tinde la valorificarea unor drepturi salariale recunoscute prin Hotărârea
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
regulilor de funcționare internă ale instituției deținătoare, respectiv la clauzele din contractele pe care părțile reclamante le-au încheiat premergător plecării lor în misiuni de natura celor la care se referă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004). ... 57. De altfel, analiza jurisprudenței anexate relevă preocuparea unanimă a instanțelor în legătură cu determinarea momentului de început al prescripției extinctive, în aplicarea art. 2.523 din Codul civil, și de a aplica noua regulă generală privind începutul prescripției extinctive care prezintă caracteristica stabilirii - alternativ - a
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele de ședință acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, precum și faptul că nu au intervenit elemente care să justifice îndepărtarea de la aceasta. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5/103/2019, Curtea
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 martie 2019, paragraful 25). Opțiunea legiuitorului a avut în vedere un criteriu obiectiv menit să limiteze cheltuielile cu personalul angajat din cadrul administrației publice locale. ... 20. Având în vedere jurisprudența Curții anterior prezentată, precum și faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să impună reorientarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]
-
acces liber la justiție și la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul de apărare, art. 44 alin. (1) și (2) privind proprietatea privată și art. 51 privind dreptul de petiționare. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a arătat că cesiunea de creanță reprezintă o convenție prin care un creditor, denumit cedent, transmite creanța sa unei alte persoane, denumită cesionar, iar pentru validitatea cesiunii de creanță nu este necesar consimțământul debitorului cedat, el fiind terț față
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]