476 matches
-
de dobânzi, penalități și majorări de întârziere, calculate începând de la data scadenței debitului principal până la achitarea integrală a acestuia, fie a prejudiciului constând din debitul principal plus dobânda legală aferentă debitului, calculată până la achitarea integrală a sumei datorate. II. Examenul jurisprudențial 3. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a învederat că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național referitor la modul de soluționare a laturii civile în cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266652_a_267981]
-
mod esențial, doar asupra momentului consumării infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, se constată că o atare chestiune de drept a cunoscut o interpretare coerentă în practica instanțelor și, cu excepții izolate, nu a generat divergențe jurisprudențiale veritabile. În practica națională, subsecventă datei de 27 ianuarie 2015, problema "momentului consumării infracțiunii" prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal a fost soluționată unitar, într-o manieră ce reflectă considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
nr. 47/1992 . Admisibilitatea excepției de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului cu privire la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 . Examinând considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 766/2011 , în litera și spiritul acesteia, rezultă că de esența revirimentului jurisprudențial este ideea/conceptul de efectivitate a controlului de constituționalitate. Examenul de constituționalitate nu este un exercițiu pur teoretic, ci trebuie să constituie un remediu efectiv, de natură a impune principiul supremației Constituției și de a înlătura astfel, pentru viitor, orice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
vor avea în vedere respectarea reglementărilor referitoare la proprietate, cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în protocoalele adiționale la această convenție, ratificate de România prin Legea nr. 30/1994 , cu modificările ulterioare, precum și soluțiile jurisprudențiale ale Curții Europene ale Drepturilor Omului. Prezintă relevanță deosebită pentru domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 respectarea exigențelor art. 1 din Primul protocol adițional la Convenție, potrivit căruia: "Art. 1. - Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225910_a_227239]
-
celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are doar valoare infraconstituțională. Cu alte cuvinte, regimul de protecție instituit pe cale jurisprudențială de către Curtea Constituțională este unul sporit în domeniul acestui tip de hotărâri ale Parlamentului. ---------- *1) A se vedea deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
comerciale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate "sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului". Arată că prevederile de lege ce formează obiect al excepției creează condițiile pentru ca "Oficiul Român pentru Imigrări să aprecieze pe baza unor criterii aleatorii și arbitrare dacă activitatea societății comerciale se desfășoară în conformitate cu planul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224001_a_225330]
-
respectarea prevederilor înscrise în legislația muncii și cu condiția respectării reglementărilor în vigoare privind liniștea și ordinea publică și în conformitate cu solicitările autorităților administrației publice locale privind continuitatea unor activități comerciale sau de prestări de servicii, în funcție de necesitățile consumatorilor." II. Examenul jurisprudențial 3. Prin recursul în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale menționate. III. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești A. Unele instanțe au considerat că fapta angajatorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266707_a_268036]
-
aplicarea dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, Agenția Națională de Integritate are calitatea procesuală de persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, respectiv dreptul Agenției de a ataca soluțiile de netrimitere în judecată. 2. Examenul jurisprudențial Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național, cu privire la stabilirea faptului dacă "Agenția Națională de Integritate are calitatea procesuală de persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, respectiv dreptul Agenției de a ataca soluțiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
ceea ce ar crea premisele unei suspiciuni permanente a opiniei publice sub aspectul credibilității lor. ... 5. Raportul asupra recursului în interesul legii Proiectul de soluție propus prin raportul întocmit în cauză a vizat cea de-a doua soluție identificată de examenul jurisprudențial, în sensul că Agenția Națională de Integritate nu are calitate procesuală, în sensul dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, de a ataca soluțiile de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată dispuse de procuror, plângerile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
188/1999 : "Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ ��i fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe." III. Examenul jurisprudențial A. Într-o primă orientare s-a considerat că litigiile privind drepturile salariale sau în răspundere patrimonială a primarilor/viceprimarilor și foștilor primari sau viceprimari constituie conflicte de muncă, urmând a fi aplicabile regulile de competență și cele de procedură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279805_a_281134]
-
sporuri, prime au ca obiect venituri, iar răspunderea reglementată de art. 55 din Legea nr. 393/2004 , cu caracter civil, include și răspunderea de dreptul muncii, care reprezintă tot o răspundere civilă, în sens larg. B. În a doua orientare jurisprudențială s-a stabilit că aceste litigii sunt de natură civilă, urmând a fi soluționate potrivit procedurii de drept comun și cu stabilirea competenței materiale de soluționare a acțiunilor în pretenții, după valoare. 9. Soluționarea litigiilor este de competența instanțelor, determinată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279805_a_281134]
-
răspunderea să nu fie una contractuală, ci doar delictuală, fundamentată pe pretinsa săvârșire cu vinovăție a unor fapte ilicite de către fostul primar, cu ocazia îndeplinirii mandatului său, care au generat bugetului local prejudiciile deduse judecății. C. În a treia orientare jurisprudențială s-a considerat că aceste litigii sunt de contencios administrativ, supuse regulilor procedurale speciale din această materie. 12. Astfel, s-au coroborat dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , care prevăd că "primarul îndeplinește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279805_a_281134]
-
dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitor la prezentarea obligatorie a certificatului de cazier fiscal în cazul cooptării unor noi membri în asociații și fundații". 2. Examenul jurisprudențial În urma verificărilor jurisprudenței s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, instanțele statuând diferit în privința obligativității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243380_a_244709]
-
cazier fiscal este obligatorie doar atunci când noii membri cooptați devin fondatori (în cazul fundațiilor) ori membri în organul de conducere executivă al asociației/fundației. Hotărârile anexate nu prezintă argumente în susținerea acestei soluții. 3.3. Într-o a treia orientare jurisprudențială s-a considerat că prezentarea certificatului de cazier fiscal nu este obligatorie la cooptarea noilor membri, indiferent de calitatea acestora în cadrul asociației sau fundației. Hotărârile anexate nu prezintă argumente în susținerea acestei soluții. 4. Opinia procurorului general Exprimându-și punctul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243380_a_244709]
-
consecințele existenței anumitor mențiuni în acest sens. 5. Raportul asupra recursului în interesul legii Raportul întocmit în cauză, conform art. 330^6 alin. 6 din Codul de procedură civilă, a concluzionat ca fiind corectă una dintre soluțiile identificate de examenul jurisprudențial, respectiv aceea că prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie în cazul cooptării unor noi membri în asociații și fundații, atunci când aceștia dobândesc și calitatea de reprezentanți legali ai persoanei juridice deja înregistrate. 6. Înalta Curte 6.1. Ordonanța Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243380_a_244709]
-
a executării silite; 2. calea de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în soluționarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în temeiul dispozițiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. 2. Examenul jurisprudențial În urma verificării jurisprudenței la nivelul întregii țări s-a constatat că nu există practică unitară în ceea ce privește interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, cu referire la instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în soluționarea unor astfel de cereri. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. În ceea ce privește instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite 3.1.1. Într-o primă orientare jurisprudențială, unele instanțe, învestite cu o cerere de întoarcere a executării în condițiile prevăzute de art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, au considerat că este competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite instanța care a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
ordin rațional și, raportat la art. 404^2 alin. 2 din Codul de procedură civilă, este de neconceput instituirea unor mecanisme procedurale diferite pentru soluționarea unor cereri ce au o natură identică. 3.1.2. Într-o a doua orientare jurisprudențială s-a considerat că în stabilirea competenței materiale de soluționare a cererii de întoarcere a executării silite se are în vedere doar criteriul valoric al obiectului litigiului. În argumentare s-a arătat faptul că, în ipoteza prevăzută de dispozițiile art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
de creditor și debitor, iar fundamentul cererii de întoarcere a executării silite îl constituie desființarea hotărârii care constituie titlu executoriu, neavând nicio relevanță materia juridică în care s-a pronunțat hotărârea. 3.1.3. În cea de-a treia orientare jurisprudențială, instanțele au apreciat că instanța competentă să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite este judecătoria ca instanță de executare. În argumentarea acestei opinii s-a susținut că, potrivit dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în soluționarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în temeiul dispozițiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă. 3.2.1. Într-o primă orientare jurisprudențială, unele instanțe au considerat că hotărârile judecătorești pronunțate în cauzele având ca obiect întoarcerea executării silite, în condițiile prevăzute de art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă, sunt supuse acelorași căi de atac prevăzute pentru hotărârile ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
iar în materia întoarcerii executării silite nu sunt prevăzute dispoziții speciale, astfel că sunt incidente prevederile de drept comun conținute de art. 282 și 282^1 din Codul de procedură civilă. 3.2.2. În cea de-a doua orientare jurisprudențială, alte instanțe au apreciat că, stabilindu-se o procedură judiciară contradictorie pentru soluționarea întoarcerii executării, reglementată subsecvent contestației la executare, acesteia îi sunt aplicabile procedura de soluționare și căile de atac prevăzute pentru contestația la executare - instituția-cadru generală în raport cu procedura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
muncii și asigurări sociale. 5. Raportul asupra recursurilor în interesul legii Raportul asupra recursurilor în interesul legii, întocmit conform art. 330^6 alin. 6 din Codul de procedură civilă, a concluzionat ca fiind corectă una dintre soluțiile identificate de examenul jurisprudențial, respectiv aceea că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 404^2 alin. 3 din Codul de procedură civilă instanța judecătorească competentă potrivit legii să soluționeze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea situației anterioare este instanța de executare, respectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240776_a_242105]
-
președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, acordă cuvântul doamnei procuror Antonia Constantin, asupra recursului în interesul legii. Doamna procuror Antonia Constantin solicită admiterea recursului în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov. Rezumând orientările jurisprudențiale diferite, astfel cum au fost relevate de către instanța de sesizare, învederează că procurorul general apreciază ca fiind în litera și spiritul legii opinia conform căreia calea de atac greșit declarată, deși corect menționată în dispozitivul hotărârii judecătorești atacate, este inadmisibilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
dispozitivul hotărârii judecătorești atacate, este inadmisibilă. Subliniază că alin. (4) al art. 457 din Codul de procedură civilă a apărut ca un remediu alternativ celui prevăzut de alin. (3) al aceluiași articol, constituind un răspuns legislativ la dezbaterile doctrinare și jurisprudențiale care s-au conturat în perioada cuprinsă între data punerii în aplicare a Codului de procedură civilă și data adoptării Legii nr. 138/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe. Acest argument este susținut și de interpretarea sistematică a întregului articol 457 din Codul de procedură civilă. În orientarea jurisprudențială menționată nu se aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere că premisa de la care pornește sesizarea cu recurs în interesul legii este tocmai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]