4,936 matches
-
America de Nord, în schimb a înfierat și stigmatizat Revoluția Franceză în cartea sa Reflecții asupra Revoluției din Franța. Deși liberal, din acest motiv E.B. va fi considerat de posteritate "Părintele conservatorismului anglo-american". 23 Hugo Grotius sau Huig van Groot (1583-1645). Vestit jurist olandez care l-a influențat pe cardinalul Richelieu. Autor de lucrări de drept internațional, filozofie politică, dar și teologie, cum ar fi: Despre dreptul războiului și al păcii (1625), Despre Indii (1605), Mare Liberum (1609), Despre adevărul religiei creștine (1627
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
arbitru european, după ce câștigase "Războiul de 30 de ani" (1618-1648), purtat împotriva Spaniei și Imperiului Romano-German. 26 Jean Racine (1639-1699). Celebru dramaturg francez, reprezentant de seamă, alături de Pierre Corneille, al "Secolului lui Ludovic al XIV-lea". 27 Thomas Corneille (1625-1709). Jurist și dramaturg, fratele cu 19 ani mai mic al celebrului dramaturg Pierre Corneille. 28 Pierre de Bourdeille, abate de Brantôme (1535-1614). Scriitor francez al Renașterii, autor al vestitei lucrări Viețile doamnelor galante. De asemenea, a mai scris lucrările: Viețile oamenilor
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
plasa pescarului;tragi,se umflă ridici,nu mai e nimic”. (Merejkovsky). Inima amantului a cedat... Pentru că era membru al unui partid important, povestea s-a rezumat la atacul de cord. Secretara s-a consolat repede.A pus ochii pe un jurist.Tânăr cu situație materială bună:mașină, casă și bani.Și necăsătorit.O noua victimă?... „Și sigur că face Mariaj din amor, Ceru mâna fetei: Ea-i dete un picior...”. (E.Herovanu) „Student.Proprietareasă. El înalt.Ea durdulie. Mai la urmă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
oral,dar nu și la scris.Ticu reuși pe postul mult visat,fără concurență.Mișu le ceru să depună contestație.El era șeful comisiei.Ginu bănuia că este un act inutil,dar se conformă.Mișu se spălă pe mâini.Lăsă juriștii să noteze.Astfel,nu-și îndeplini promisiunile față de cele două părți.Abia acum se prezentă și punctajul pentru lucrările scrise.Un timp Ginu ocupă postul de adjunct.Apoi politicul interveni. Ginu fu revocat din funcție.Mișu își salvase scaunul.Adjunct
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
abia începând pe holurile tribunalelor; sau sfârșind cercetarea acolo. O dovadă ne-o dau scriitorii secolelor XIX și XX care le-au vizitat, simțind prin asta unele din sensurile libertății. Libertatea își are multe din dimensiunile sale situate în ceea ce juriștii numesc spațiul juridic; limitele acestuia dau seama de limite ale libertății oamenilor care se situează în acel spațiu juridic. În condițiile în care soldații sunt luați la oaste fără a avea libertatea alegerii, monumentele închinate eroilor sunt mai curând altare
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ști și a coordona. Dacă definim existența unei reguli de drept prin probabilitatea sancționării în cazul nerespectării ei (această situație dând seama de consistența legilor), atunci putem spune că sistemul juridic românesc are, în sens tare, foarte puține legi. Ceea ce juriștii consideră a fi spațiul juridic, are la noi un caracter discontinuu. Am putea spune că spațiul juridic românesc este asemenea spațiului mioritic: deal-vale, deal-vale, unde valea arată absența totală a aplicării unei legi iar dealul aplicarea ei. În mod paradoxal
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
la parterul blocului (N), din centrul civic. Funcționari ai acestei agenții au fost: Petru Boroiană, Vasile Miron, Mihai Toader, Costică Ioncioaia (din Hârtoape), Gheorghe Apostol și Cătălina Pahomi, în prezent. Alte instituții: - Un birou notarial, înființat recent și condus de juristul Andrei Zaharia, funcționează în localul primăriei;Serviciul de asistență socială este organizat în cadrul primăriei și este condus de Ana Pleșca. Acest serviciu datează din 1936, când Casa Asigurărilor Sociale din Piatra Neamț avea oficiu la Lespezi - Baia; - Stație PECO (SC MARIPET
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
credit: L. Manoliu, Elena Petrescu, H. Drobotă și Dan Străchinaru. Frizeri: Ionel Vârlan, Doinița Leonte și Victor Slătineanu. Alte ocupații pentru locuitorii comunei: gestionari, pădurari, brutari, cofetari, medici și tehnicieni sanitari, umani și veterinari, lucrători la C.E.C., șoferi, mecanici agricoli, juriști etc. Un loc important revine ocupațiilor casnice. Principalul practicant al acestora este femeia - soție, fiică, bunică. Culegerea plantelor cu diverse întrebuințări, pregătirea hranei, păstrarea și conservarea produselor alimentare, prelucrarea lânii, a cânepei, a inului, a firelor de mătase, confecționarea obiectelor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Filologie; 24. Doinița Gordin - chimist; 25. Dragoș Gordin - profesor de fizică-chimie; 26. Ionel Gordin - inginer mecanic; 27. Gheorghe Ionică - inginer zootehnist; 28. Iustin Melinte - medic veterinar; 29. Elena Negrea - inginer chimist; 30. Gheorghe Negrea - economist F.A. Bacău; 31. Neculai Pepelea - jurist, Iași; 32. Doru Prisăcaru - inginer; 33. Vlad Roșca - arhitect șef, Suceava; 34. Alexandrina Străchinaru - inginer agronom; 35. Petru (Saniela) Străchinaru - licențiat în Filologie, Drept; 36. Eustenia Tihan - licențiată în Filologie; 37. Maria Tihan - licențiată în Psihologie; 38. Iulian Tihan - informatician
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de activitate (bănci, comerț, afaceri, publicitate etc.). Managerii și oamenii de afaceri americani sunt mândri că pot trata problemele profesionale prin comunicare directă, înscrisurile fiind alcătuite doar după ce înțelegerile față în față au avut loc. Este adevărat că "armata de juriști" produce documente foarte acoperitoare, dar numai după ce decidenții au hotărât asupra unui demers în afaceri. În SUA există 279 de juriști la suta de mii de locuitori, în Anglia, 114, în Germania, 77, în Franța, 29, iar în Japonia doar
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
comunicare directă, înscrisurile fiind alcătuite doar după ce înțelegerile față în față au avut loc. Este adevărat că "armata de juriști" produce documente foarte acoperitoare, dar numai după ce decidenții au hotărât asupra unui demers în afaceri. În SUA există 279 de juriști la suta de mii de locuitori, în Anglia, 114, în Germania, 77, în Franța, 29, iar în Japonia doar 11168. De observat că în Germania, Franța și Japonia contactele de afaceri sunt mai formale, se face un schimb intens de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
a cerințelor profesionale din toate domeniile; scăderea toleranței față de semeni, ca urmare a rigorii pe care puterea noilor tehnologii o impune; dominarea indivizilor de către mass-media; "încarcerarea" unor segmente largi ale populației active în domenii foarte constrângătoare de activitate (constructori, arhitecți, juriști, polițiști, lucrători sociali, psihologi, gardieni etc.); creșterea gradului privării de libertate prin sistemele de operare pe calculator, testele ADN, sistemele de e-mail și ale cărților de credit, limitările impuse în utilizarea mijloacelor de transport etc.; creșterea ponderii forțelor externe individului
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
două, dar nu în urma construirii a douăzeci și pase (26!) de vinovății care de care mai inconsistentă și mai fantezistă. Președintele este criticat de fapt pentru toate acțiunile sale, cărora li se inventează, simetric, imaginare încălcări punctuale ale Constituției. Conform juriștilor PSD, Traian Băsescu ar fi fost, probabil, un foarte bun Președinte dacă n-ar fi întreprins absolut nimic pentru schimbarea în bine a realităților de la noi. Orice om cu mintea întreagă observă cît sunt de căznite și de derizorii acuzațiile
"Suspendare" by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9863_a_11188]
-
Traian Băsescu ar fi fost, probabil, un foarte bun Președinte dacă n-ar fi întreprins absolut nimic pentru schimbarea în bine a realităților de la noi. Orice om cu mintea întreagă observă cît sunt de căznite și de derizorii acuzațiile formulate. Juriștii PSD n-au reușit să inventeze nici măcar o singură faptă gravă care să justifice măsura extremă a suspendării. Cel mai picant lucru în toată această afacere ni se pare faptul că Propunerea provine tocmai de la un partid care l-a
"Suspendare" by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9863_a_11188]
-
neprinși încă. Astfel se explică fuga generală a celor în cauză de adevărul situației lor materiale, financiare. Dacă și premierul rotofei căzut cloșcă pe ouă anii trecuți varsă în contul nevesti-si majoritatea averii, prostindu-ne pe toți. Domnul Sache, marele jurist, gata să atingă suta, contemporan e puțin spus cu... nașterea șmecheriei românești cu ghivent,... e de părere, în această privință că nu arhitectul, ci reparatorul, ba chiar îmbunătățitorul ȘMECHERIEI CU GHIVENT este... este... este cel sărac și cinstit... Șeful Tarafului
Șmecheria cu ghivent by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9967_a_11292]
-
în vreun fel nu are nimic din sensul socratic al ironiei. Ea devine o expresie a resentimentului pur, semn al ofilirii sufletului, cu totul neașteptată la un om ajuns într-o asemenea demnitate și care - circumstanță agravantă - este de formație jurist: "Citind criticile în legătură cu acest tic de a ironiza lumea, nu fără o... prostuță trufie (...), m-am întrebat cum se explică totuși apucătura aceasta la un om atât de important?... Înțeleg năravul micilor caractere, răcorin-du-se cu câte o chestie, cleveteala eroilor
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
pot împărtăși. Indiferent însă care sunt rațiunile exacte care m au condus înspre această colecție (poate câte ceva din toate cele menționate), sunt conștient că unele dintre impresiile, fotografiile sau părerile cuprinse în ea pot naște controverse. Este foarte posibil ca juristul din mine să fi sărit în apărarea dreptului și altor cauze cu prea multă patimă, punând uneori în argumentație un exces de pasiune, piper și năduf. Acelora care se vor simți necăjiți ori, eventual, contrariați de o asemenea abordare, le
Gâlceava cu juristul din mine by Florentin Ţuca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1340_a_2745]
-
uneori în argumentație un exces de pasiune, piper și năduf. Acelora care se vor simți necăjiți ori, eventual, contrariați de o asemenea abordare, le cer anticipat scuze și îngăduință, asigurându-i, dacă asta consolează pe cineva, că alter egoul meu jurist mă enervează adesea și pe mine.
Gâlceava cu juristul din mine by Florentin Ţuca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1340_a_2745]
-
La Viața Românească, a reintrat în acțiune echipa Ralea-Philippide-Demostene Botez-Suchianu. Zaharia Stancu scoate Gazeta Literară cu Ťînjurăturiť. Mi se cere colaborarea pentru cele două periodice. Refuz net, sub pretextul avocaturii mele. într-un proces am declarat, hîtru, că nu sînt jurist, fiindcă aveam doi asesori cheferiști. La scriitori, le spun că sînt jurist. Ce sînt eu? Un biet moralist". Așadar "un biet moralist". Un moralist care și-a fixat datele unui ideal sub egida "mandarinului valah", construind o machetă a "omului
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
scoate Gazeta Literară cu Ťînjurăturiť. Mi se cere colaborarea pentru cele două periodice. Refuz net, sub pretextul avocaturii mele. într-un proces am declarat, hîtru, că nu sînt jurist, fiindcă aveam doi asesori cheferiști. La scriitori, le spun că sînt jurist. Ce sînt eu? Un biet moralist". Așadar "un biet moralist". Un moralist care și-a fixat datele unui ideal sub egida "mandarinului valah", construind o machetă a "omului superior". Aceasta răspunde principiului noocratic al lui Camil Petrescu, pe care autorul
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
plătesc muzeului care le deține. Moderată de Ioana Pârvulescu și punctată relevant de intervențiile lui Gabriel Dimisianu și Alex. Ștefănescu, întâlnirea organizată de România literară a aprins, pe bună dreptate și cu bune urmări, spiritele. Primele observații au venit din partea juristului Eugen Vasiliu, specializat chiar în legislația drepturilor de autor. În legătură cu citarea unor fragmente de operă în scopul exemplificării, domnul Vasiliu a nuanțat: "Din păcate, deocamdată nici instanțele românești nu sunt obișnuite cu toate relativizările din textul legii: conform bunelor uzanțe
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
nu sunt obișnuite cu toate relativizările din textul legii: conform bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale etc. În general, noi am avut exercițiul îndelung al instrucțiunilor detaliate la lege și de aceea prima întrebare care i se adresează unui jurist este una care cere lămuriri." Pronunțându-se împotriva etatizării bunurilor culturale, Eugen Vasiliu a explicat importanța existenței unei organizații de natura CopyRo. Dar bunele intenții au rămas la un nivel pur teoretic, a remarcat sala. Practic, deocamdată, CopyRo e netransparentă
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
textul altora, pe care îl cred pierdut sau uitat în altă limbă: Vasile Aaron, Dimitrie }ichindeal, Grigore Pleșoianul, Ioan Barac și, poate cazul cel mai notoriu la acest capitol, C. Negruzzi (p. 215-240). În sfârșit, un ultim capitol este rezervat juriștilor, de fapt unuia singur: Constantin Hamangiu, autorul primului tratat juridic, la noi, despre proprietatea literară și artistică, lucrare - culmea! - plagiată (p. 243-254). În anexele acestui prim volum (p. 257-358), în ultima sută de pagini, Al Dobrescu reproduce câteva din textele
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
texte, așa cum există unul de picturi și sculpturi, garantând accesul tuturor cetățenilor la acest patrimoniu? Acestor întrebări și altora, referitoare la dreptul de autor și la soarta creației literare, vor încerca să le răspundă editorii, scriitorii, criticii și istoricii literari, juriștii, autorii de manuale școlare prezenți, miercuri, 24 noiembrie, la ora 18, la Clubul Prometheus, la o nouă ediție a "Întâlnirilor Românilor literare". Vă așteptăm la această întâlnire pe toți cei care iubiți literatura.
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
mai mult cu cât e vorba mai curând de texte științifice sau de popularizare iar nu neapărat - încă - de beletristică. De altfel, capitolele sunt bine delimitate și circumscriu reprezentanții genurilor așa-zicând scuzabile: Cronicarii, Savanții, Dascălii, Predicatori și oratori, Tălmăcitorii, Juriștii. Lucru îngrijorător, dar nu catastrofal, din moment ce, într-un asemenea teritoriu intelectual, originalitatea n-a fost mai niciodată un criteriu. Câtă vreme avem în față doar prima parte a consistentului studiu referitor la acești corsari fără simbrie, merită să dăm cazuisticii
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]