897 matches
-
se sincronizează, elaborat și aproape elegant,cu starea de spirit din care se naște emoția. Citește mai mult Ioan Barb, - Picătura de infinit” Cu un debut poetic încă din 1979, urmat de o odisee în care activitatea literară și cea jurnalistică merg mână în mână, Ioan Barb revine pe piața de carte cu al doilea volum de versuri, pe care și-l intitulează PICĂTURA DE INFINIT. Cartea apare la Editura ATU din Sibiu în Colecția „Raftul de poezie”.Așa cum este firesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
URSS, prietenii cu imperialiștii, prozelitism, prelegeri cu substrat șovin, sau apartenența la mișcarea legionară, sionism, partidele politice burgheze”, toate se pedepseau cu încarcerare între șase luni și cinci ani. Alexandru Mihalcea, era în 1959 un student strălucit la Secția de Jurnalistică din cadrul Facultății de Filozofie din București unde s-a distins printr-o deosebită curiozitate intelectuală. Lecturile sale, comportamentul nonconformist, libertatea afișată a spiritului său efervescent, analizate în ședințele de partid ale facultății, îl cataloghează drept „un element descompus și ostil
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
la Universitatea din București, secția limba și literatura franceză și a devenit profesor la liceul din Constanța. Dar anii coșmarului din pușcăriile comuniste, traumele nevindecabile din tinerețe, își vor pune amprenta pe întreaga sa existență. După 1989, se reîntoarce la jurnalistică. Este redactor la revista de cultură Tomis, corespondent al ziarului „România liberă” pentru Dobrogea, considerat unul din cei mai activi și respectați ziariști din regiune. A publicat prima sa carte, un cutremurător „Jurnal de ocnă”, la Editura Albatros, București, 1994
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
avea un serviciu bunicel pe vremea aceea, la separația și încărcarea minei Lupeni), Silviu s-a mutat cu domiciliul în apartamentul unui prieten - plecat în străinătate la lucru - situat chiar în orașul Lupeni. Cocheta, pe lângă serviciul de inginer miner, cu jurnalistica, fiind colaborator permanent la un cotidian local din Petroșani. Într-una din zile, după sărbătorirea unuia dintre colegii de la ziar la cabana Căprișoara din Vulcan - și exagerând puțin cu consumul de alcool - a doua zi (era într-un week-end), având
SE CAUTĂ MESERIAŞI PENTRU TENCUIELI DE INIMI ÎN AGONIE ŞI SUFLETE NEFLAUŞATE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375599_a_376928]
-
Liceul ,,Borislav Petrov-Braca“, respectiv am continuat studiile la Novi Sad. Sunt absolvent al Facultății de Drept, dar fiind exigent am continuat și studiile la Facultatea de Științe Politice pe care am absolvit-o la Zagreb. Mi-am luat licența în jurnalistică și anul acesta o dată cu împlinirea a 60 de ani de viață, sărbătoresc și 40 de ani petrecuți în jurnalistică dintre care 35 de ani la Postul de Radio Novi Sad și la Televiziunea din Atena Sârbească. - Vă spun și eu
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
am continuat și studiile la Facultatea de Științe Politice pe care am absolvit-o la Zagreb. Mi-am luat licența în jurnalistică și anul acesta o dată cu împlinirea a 60 de ani de viață, sărbătoresc și 40 de ani petrecuți în jurnalistică dintre care 35 de ani la Postul de Radio Novi Sad și la Televiziunea din Atena Sârbească. - Vă spun și eu, în numele meu și al cititorilor noștri de pretutindeni „La mulți ani“ cu sănătate și cu multe alte bucurii! Vă
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
clădire a bisericei catolice atât de aprig combătută în Apus, ar fi oare de sfătuit pentru noi de a urma tonul părților în litigiu și de-a spune că cutare ori cutare are dreptate? Din nefericire așa se urmează în jurnalistica noastră. Cu aceeași ușurință cu care transcriem laudele ideilor moderne din gazetele străine ne însușim și urile cari nu ne privesc câtuși de puțin, ba vedem citindu-se de cătră public, cu oarecare sete, romanele tendențioase și de senzație cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în coloanele acestui ziar, nu ne {EminescuOpXI 142} e permis de-a răspunde. Figurile retorice întrebuințate în Strada Doamnei intră în domeniul unei literaturi suprarealiste și sânt împrumutate de la meserii cari sub Domnii vechi nu se bucurau de dreptul breslelor. Jurnalistica roșie dovedește prin stilul ei din ce sfere a răsărit și că voiește a încetățeni nu numai categoriile Costinescu, ci și limbajul unor meserii îngrădite și de legislațiunea actuală într-un cerc osebit. [ 26 aprilie 1880] ["INTERESANTE NU MAI SÎNT
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau, dimpotrivă, profesiunea; în al doilea rând, pentru descifrarea și zugrăvirea animată, inspirată, a locului comun, a existenței zilnice și a mentalității unei comunități spre care istoricul plonjează și zăbovește cu detașare spre a palpa pulsul vremii, al opiniei publice. Jurnalistica europeană, aplecată către clarificarea cauzei române, și-a prefigurat un loc și un rol bine statornicite, rămânând însă cantonată în categoria de a doua mână între sursele documentare. Doi corespondenți de presă pot înfățișa evenimentele, ca martori oculari, în modalități
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
25.IX.1968, Iași - 20.V.1997, Iași), poet. Este fiul lui Ioan Anuța, profesor, și al Margaretei Anuța, ingineră. A făcut studii primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, încercând să le continue la Facultatea de Litere, secția de jurnalistică. O boală necruțătoare l-a răpus însă timpuriu. A debutat în 1986, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, publicând apoi în „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Steaua”, „Astra”, „Amfiteatru” ș.a. Postum, i-au apărut volumele Ars longa, vita brevis (1997), Invazia
ANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285401_a_286730]
-
publicații croite în tipar occidental, cu sprijinul unor cercuri mondene și artistice (în stilul consacrat de „l’Illustration” și cu o grafică de zile mari, asigurată de maeștrii Curții, „Foto Julietta”, „Foto Buzdugan”, „Foto Royal”), deschide un episod fertil în jurnalistica lui D., poetul exersând după 1910 consecvent (odată cu numirea sa ca prim-redactor al revistei „Ilustrația”, apoi ca secretar sau director de redacție la „Ilustrațiunea națională”, „Ilustrația neamului nostru” ș.a.) și în postura cronicarului de artă; interesat de plastică îndeosebi
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
dintr-o suită de eseuri asupra culturii și literaturii române, privite dintr-o perspectivă sociologică. Volumul de eseuri În scorbura din oglindă, apărut în 1997, cuprinde în cea mai mare parte comentarii la opera lui Mihai Eminescu, în special cea jurnalistică, dar și la contribuția filosofică a acestuia, discutate într-un amplu context al mișcării ideilor filosofice pe plan național și universal la finele secolului al XIX-lea. În sumar, figurează și alte studii, consacrate lui P.P. Negulescu, Vasile Băncilă, Athanase
DANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286680_a_288009]
-
Cioarec) și al lui Vasile Coroiu, țăran. Urmează școala generală în comuna natală, apoi Liceul „Unirea” din Focșani, terminat în 1961. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967) și a unui curs postuniversitar de jurnalistică, s-a dedicat presei scrise și vorbite, devenind redactor la Studioul Iași al Radiodifuziunii Române; desfășoară totodată o susținută activitate publicistică, uneori sub pseudonimele C. Măgureanu, C. Vrânceanu, C. Constantin, în numeroase cotidiene și periodice literare din Iași și București
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
von Humboldt”, efectuează mai multe stagii la instituții de învățământ superior din Germania. Concomitent își pregătește doctoratul în domeniul teoriei literaturii, teza fiind susținută în 1988. Conferențiar și șef de catedră (1990), profesor (1995), este totodată coordonator al secției de jurnalistică a Facultății de Litere din Iași și director al Editurii Universității „Al. I. Cuza”. A fost în repetate rânduri profesor-asociat al unor instituții de învățământ superior din Germania (Siegen), Franța (Paris) și Elveția (Fribourg). Face parte și din asociațiile internaționale
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
și al lui Vasile Coval, țărani. După absolvirea, la Chișinău, a Facultății de Filologie din cadrul Universității de Stat din Moldova (1961), lucrează la cotidianul „Moldova socialistă”. Doctor în filologie, între anii 1986 și 1992 activează ca decan al Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova, iar din 1989, ca șef al Catedrei de teorie și practică a presei la aceeași universitate. C. cercetează îndeosebi fenomenul jurnalistic din secolul al XIX-lea, alcătuind culegeri de texte selectate din presa periodică
COVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286459_a_287788]
-
de Gh. Asachi, M. Kogălniceanu, Al. Russo, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, C. Negruzzi, M. Eminescu, T. Maiorescu (Ecouri dintr-un secol. Pagini din presa periodică moldovenească a secolului XIX, 1991). A scris și lucrări în care studiază legătura dintre evoluția jurnalisticii naționale și procesul de statornicire a genurilor și speciilor artistice autohtone, precum și rolul marilor scriitori ai timpului în inițierea și dezvoltarea presei periodice, în primul rând a celei literare. SCRIERI: File din istoria presei democratice moldovenești, Chișinău, 1970; Ecouri dintr-
COVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286459_a_287788]
-
periodice, în primul rând a celei literare. SCRIERI: File din istoria presei democratice moldovenești, Chișinău, 1970; Ecouri dintr-un secol. Pagini din presa periodică moldovenească a secolului XIX, Chișinău, 1991; Periodiceskaia peceat’i moldavskii literaturnâi proțess, Chișinău, 1992; Din istoria jurnalisticii românești. Secolul XIX - începutul secolului XX, Chișinău, 1992. Repere bibliografice: S. Pânzaru, Dumitru Coval. Bibliografie, Chișinău, 1996. S.P.
COVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286459_a_287788]
-
Cocea deschide „Viața socială” cu incendiara Rugă de seară (1910) și, dintr-un caiet lăsat acasă, transcrie câteva piese din Agate negre, prezentându-l pe A. drept „poetul cel mai revoluționar al vremii”. Acesta își face o reintrare explozivă în jurnalistică, atacând în „Facla”, din mai 1911, pe mitropolitul în scaun, Athanasie Mironescu. Fulminantele pamflete îl aduc pe fostul diacon, considerat încă în rândurile monahilor, în fața Consistoriului, care îl exclude din cin. Viața și-o câștigă de acum înainte cu condeiul
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
la metaforele, comparațiile și la logica analitică folosită, toate purtând amprenta culturii, În ciuda pretențiilor eugeniștilor de a-și fi fundamentat ideile pe baze obiective, universale 35. Am urmărit frecvența cu care astfel de tropi culturali erau folosiți În medicină, avocatură, jurnalistică, educație, biologie și mai ales În științele sociale, pentru a formula concluzii despre măsura În care ideile eugeniste au fost importante pentru producția de cunoaștere din România interbelică. Pentru Început, am analizat textele de referință pentru dezbaterile intelectuale și politice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fiica Melei și a lui Max Hermann Maxy, pictor. A absolvit Colegiul „Onescu” pentru studenți evrei, secția litere și filosofie (1944) și Facultatea de Teatrologie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București (1962). Intră devreme în jurnalistică, ca redactor la „România liberă” (1945-1971), ulterior ca secretar de redacție la „Secolul 20”, șef de rubrică la „Cultura poporului” și „Îndrumătorul cultural”. Un timp lucrează ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Colaborează cu scenarii la
MAXY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
poietica. Paralel, este colaborator la Biroul de corespondență din Paris al postului de radio Europa Liberă. Printre emisiunile cele mai prizate ale comentatorului, alături de cronici la cărți de poezie și de critică, se numără „Povestea vorbei” și „Revista revistelor literare”. Jurnalistica rămâne preocuparea esențială a lui I. în timpul exilului. Așa cum va mărturisi ulterior, a fost una dintre modalitățile sale preferate de a se converti la România, după ce o părăsise. În mod sporadic, publicistul a scris la jurnalele politice ale exilului parizian
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
a fost unul dintre redactori, iar editorial, cu o culegere de articole, Confruntări literare (1966), după ce întocmise o antologie a reportajului românesc de la 1829 la 1866, Reflector peste timp, apărută în 1964. Întreaga activitate a lui I. stă sub semnul jurnalisticii atât ca tip de abordare a fenomenului literar și ca stil/limbaj al demersului critic, cât și ca activitate în sine, de la publicistica politică și culturală până la întemeierea, organizarea și conducerea unor gazete. Ucenicia și-a făcut-o ca secretar
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
cerul albastru. De pildă, o reclamă foarte interesantă, cu o loțiune de ras, la care sticla stă ușor Înclinată spre dreapta. Atunci când citesc mă duc de la stânga la dreapta și ușor Înclinat (de aceea e bine să se știe În jurnalistică faptul că undeva, jos, În dreapta, trebuie să fie articolul de fond). Sticla e ușor Înclinată spre text, care este de fapt o narațiune despre virtuțile acestei ape care are o culoare de ulei, este un pic lemnoasă etc. Dar există
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Doru Pop: Cartea Ruxandrei Cesereanu despre imaginarul violenței reprezintă un Început În această direcție. Structurile imaginarului românesc pot fi un foarte bun obiect de studiu, fiind un Început pentru un Întreg ansamblu de cercetări pe această problematică. Cu studenții de la jurnalistică am Încercat să fac lucrul acesta, nu neapărat pe teme date, ci doar ca să le deschid apetitul spre asemenea abordări, cum ar fi monitorizarea constantă a surselor de informare În masă, modul cum se conturează imaginarul sub influența anumitor tipologii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
folosite În cercetarea referenților imaginilor, ar putea fi transportate În cercetarea imaginilor Înseși, investigate de obicei cu metode estetice, filosofice, metafizice etc. Doru Pop: Ca să dau un exemplu despre specificul metodelor calitative. Le-am cerut studenților din anul patru de la jurnalistică să urmărească sau să descrie „dens” o serie de emisiuni de televiziune, respectiv una dintre emisiunile distractive gen Vacanța Mare, Divertis, la alegere. Ce-au Înțeles ei? Nu au Înțeles că a face o descriere nu presupune să descrii ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]