15,758 matches
-
nu este, deci, un exercițiu steril și arbitrar, ci răspunde unei exigențe naturale și constante a spiritului uman, unei vocații intrinseci a acestuia. Încă din antichitate gânditorii au manifestat nevoia de a cerceta: dacă formele de drept existente sunt și juste, dacă autoritatea care comandă, comandă pe drept. Filosofia dreptului Începe desigur cu aceste antiteze dintre justul natural și justul legal (φνυσει διχαιον νοµο διχαιον)”. Giorgio Del Vecchio face afirmația, corectă, că „Filosofia dreptului este așadar, Într-un anumit sens, mai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
renunța la relațiile cu ceilalți sau la societate. Ultima datorie are În vedere ceea ce este al său, adică proprietatea, și constă În Îndemnul de a nu Întreține relații sau a nu intra Într-o societate care nu ar avea baze juste, deci care nu ar putea garanta dreptatea și proprietatea. Immanuel Kant distinge Între dreptul natural, ca teorie sistematică, Întemeiat pe principii a priori pure, și dreptul pozitiv, care provine din voința legislatorului. Pe de altă parte, există și dreptul ca
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dreptul prescriu individului În toate aceste relații ale vieții este infinit de variat, dar nicăieri soluția sarcinilor de viață ale acestuia nu este lăsată pe seama arbitrarului și alegerii acestuia, pretutindeni obiceiul și dreptul Îi prescriu singura cale pe care soluția justă și «morală» este posibilă. Comportarea indivizilor fiind determinată prin obiceiuri și norme de drept, În mod asemănător cu legile naturii, În viața lor intervine ceva din legitatea naturii; susține corect Paulsen, căci numai În acest fel devine posibilă, În genere
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În aceeași tendință teoretică de formulare, de Întemeiere a eticii teleologice, Paulsen ia În considerație succesiv recunoașterea subiectivă a meritelor persoanei cât și aprecierea obiectivă a acțiunii. După filosoful neokantian tocmai În aceasta constă sarcina eticii: de a defini acțiunea justă! Împotriva eticii formaliste kantiene, Paulsen apără concretețea normelor morale și de drept pe care le consideră a fi aidoma „prescripțiilor medicale dietetice, care admit și favorizează adaptarea la condiții speciale”. Etica teleologică paulsiană nu opune morala dispoziției (a modului de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și viața individuală. Funcția propriu-zisă a moralei obiective este, În fond, reglarea relațiilor intersubiective. Conținutul a ceea ce dreptul și obiceiul prescriu individului În toate relațiile vieții este infinit variat, Însă Îi prescriu și calea unică prin care soluția „morală” și justă este posibilă, nelăsându-l să aleagă o cale În mod arbitrar. Dreptul și obiceiul, așadar, Își au o importanță teleologică deosebită. Semnificația faptelor date se Înfățișează unei filosofii morale social teleologice. Obiceiul și dreptul aduc și impun În societate o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
orice afirmație juridică opusă acesteia din urmă n-ar putea fi decât o eroare. Orice generalizare În drept public nu poate, Într adevăr, să găsească o altă justificare decât un ideal moral comun, În dreptul privat nu mai poate exista normă justă, În contradicție cu morala, și toate legislațiile civilizate experimentează acest ideal moral În textele lor. La rândul său, dreptul penal ar fi monstruozitate dacă s-ar afla În opoziție cu morala. Progresului dreptului internațional, a cărui realitate se Înfățișează Într-
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
aplicarea dreptului Însuși. Prin fixarea normei, Încă nu se rezolvă cazurile pe care viața le poate prezenta. Se cere o muncă Întreagă ce trebuie făcută treptat, pentru a adapta norma abstractă la realitatea concretă. Pentru a se ajunge la o justă aplicare a normei, se cere ca interpretul să-i caute interesul intrinsec, adică să nu se oprească la litera legii, ci să-i descopere Înțelesul propriu, spiritul ei. Aici trebuie notat că, deseori, Înțelesul propriu al normei trece peste intenția
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
complementare. „Oricât s-ar părea de ciudat - subliniază Del Vecchio - Dreptul este esențialmente violabil, și există datorită violabilității sale. Dacă ar lipsi posibilitatea nedreptății, nu ar avea sens afirmarea Dreptului. Deoarece nu s-ar putea stabili o distincție Între acțiunile juste și cele injuste, și nu ar putea să apară nici o normă de acțiune”. Filosoful neokantian consideră că noțiunea de Drept exprimă Întotdeauna adevăruri metafizice, adică „un adevăr superior realității fenomenelor, un model ideal care tinde să se impună acestei realități
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Adică, norma trebuie să preceadă cazul și, În mod necesar, să facă abstracție de elementele accidentale ce Însoțesc, uneori, cazul. În concluzie: Se poate spune că siguranța ordinei juridice e condiționată de „rigiditatea abstractă a normei”. Evident că pentru o justă aplicare a normei se cere ca „interpretul să-i caute Înțelesul intrinsec, adică să nu se oprească la litera legii, ci să-i descopere Înțelesul propriu, spiritul ei”. Adesea, Înțelesul propriu al normei trece peste intenția indivizilor care au formulat
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
state sau națiuni - subliniază filosoful dreptului Giorgio del Vecchio - În interiorul fiecărui stat, „pacea este cu atât mai solidă, cu cât este mai bine fondată pe drept. Și cum marea criză a Statului modern s-a Îndreptat către o soluție mijlocind justa recunoaștere a valorii elementelor individuale și sociale, după un plan armonios de colaborare ordonată și nonopresivă, ne este permis să formulăm părerea că o mai bună Înțelegere și o coordonare mai rațională a diverselor energii naționale, face mai solidă, de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a creșterii formelor de activitate umană În general; căci toate manifestările energiilor umane trebuie să fie reglate de către Drept și apoi de către Stat, care este exact subiectul ordinii juridice. Aceasta nu Înseamnă că Întreaga intervenție a Statului ar fi dreaptă, justă, nici că legislatorii sunt infailibili” - observă, pe drept cuvânt, Giorgio del Vecchio. Gânditorul italian socotea că problema trebuie pusă pe alte fundamente filosofice, decât acelea În care se posta filosoful englez. Giorgio del Vecchio enunță În preajma imediat premergătoare celui de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
personalități, care să se recunoască, În ființa lor, ca atare”. Situațiile contrare sunt relevate de „teoria viciilor de consimțământ” care vizează „personalitățile imperfecte”, incapabile de o determinare autonomă, ale căror „acorduri” semnalează o „necunoaștere a personalității umane”. Astfel apare ca justă: nulitatea pactelor de dare În sclavie, sau aceea de mutilare a propriului corp etc. Aceeași ordine de adevăr există și În domeniul raporturilor sociale care au ca subiect entități colective cum sunt, prin excelență, Statele. „Simplul fapt al voinței de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai vorbit despre cele două volume de amintiri ale celui care a fost actorul Dumitru Furdui (mort la Paris, În Împrejurări neclare). Cartea lui se citește cu plăcere, avînd o triplă calitate : informează, reamintește, meditează. Popularul actor dă și verdicte : juste, ori nu. Subiectivismele histrionului sunt de Înțeles : obiec tivitatea rar devine caracteristică actorilor. Dar cred că de multe ori autorul cărții este nedrept cu oameni care nu se mai pot apăra : Toma Caragiu, Niki Atanasiu, Iulian Vișa, Lazăr Vrabie. Aș
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
a actorului. După opinia mea, definiția se potrivește...regizorului, deoarece un comedian invizibil pe scenă, nu ar atrage stima nimănui... O altă interogație, poate de om mai de modă veche , cum mă revendic, din stirpea „vechiului” Caragiale, Îmi stîrnește o justă afirmație a doamnei: „De altfel, măsura, armonia, adecvarea erau criterii fundamentale ale valorii artistice În poetica greco-latină. Analogia cu actorii care Își construiesc personajele, respectînd măsura, armonia și adecvarea, În contrast cu cei ieșiți din minți, se impune de la sine”. Ce ne
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
iubește nuanțele : Între alb și negru nu mai există gri. Unii-s buni, alții răi. Nu se sfiește să-i numească, și pe unii, și pe ceilalți. Are o sinceritate dezarmantă : uneori, stimabilă ; alteori, deplasată. Dă verdicte, Într-una : uneori, juste . CÎteodată, pătimașe. Crochiuri obiective - Nicki Atanasiu, Marcel Anghelescu, Marietta Sadova, Dina Cocea, Amza Pellea, securistul Institutului de Teatru (celebrul Manole), Florin Piersic, Vlad Mugur, frații Grunberg, Ana Pauker, Dej, Ramadan, Bălțățeanu, Petru Groza, Ceaușescu, Calboreanu, Vraca, madam Bulandra, Benedict Dabija
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
o bucurie această recenzie obiectivă, dar din interior. Volumul a fost pentru mine, În răstimpul lecturii, cap tivant de la prima, pînă la ultima sa pagină. El are tot ce-i trebuie unui op de-o asemenea relaxată ...ambiție : se lectare justă a evenimentelor, echilibru al judecății, șansa unor Întîlniri de excepție, sinceritate...dezarmantă, sarcasm ponderat și, mai presus de orice, o dragoste pentru teatru ieșită din comun. Apropos de sinceritate : de la primele rînduri ale cărții, distinsul histrion Își pune sufletul pe
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fi fost acceleratul din Steaua fără nume? Căci și-n acel orășel neștiut de nimeni, exista o elevă căreia i se interzicea să vadă cum trece acce leratul...”( p.161). Ingenios găsită și comparația cu necuvintele lui Nichita Stănescu. Și justă observația că Ionesco nu distruge limbajul, ci clișeele lui . În final, la fel de interesante sunt dialogurile cu practicieni care au montat Ionesco, precum și un jurnal de repetiții la piesele scurte reprezentate pe scena Odeonului. Se spune că o carte fără erori
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
șoptit, cu sprâncenele ridicate a teribilă nedumerire: "Vorba e ce fac io acuma? Ai? Ce fac, nene, ce fac?". Tocmai mă pregăteam să le ordon gândacilor "literați" să intre în acțiune, dându-i prima sugestie portarului, când acesta luă hotărârea justă pe care o așteptam de la el. Bodogănind, găsi soluția: "O să pun apă-n ele și gata, că doar n-o avea aparate să le verifice dă tărie", se încurajă el. Porni cu găleata în mână s-o umple la cișmeaua
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
supradimensionarea, ieșirea din scară ca procedeu de subminare a realului. Înlocuind frumosul cu realul, avem în proiectul lui Paciurea ilustrarea cea mai fidelă a unei observații pe care Aristotel o făcuse de multă vreme în Poetica. Anume aceea care privește justa organizare a elementelor și dimensiunea potrivită. Spunea Aristotel: Ființă sau lucru de orice fel, alcătuit din părți, frumosul, ca să-și merite numele, trebuie nu numai să-și aibă părțile în rînduială, dar să fie și înzestrat cu o anumită mărime
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
serviciu unui maior, directorul unui colonel, iar directorul general unui general, cu cine asimilezi, la treaptă ierarhică pe subdirectori și titularii de diferite grade: principal, de cl. I ,II, III etc. ? Cine și când va realiza oare o înteleaptă și justă armonizare ? Pentru pensionarii militari însă armonizarea pensiilor se poate face fără nici o dificultate, întrucât soldele militarilor sunt perfect armonizate. Un căpitan, un maior, colonel etc. din orice armă, serviciu sau garnizoană ar fi și din orice comandament ar face parte
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
rărească. — Mă tratezi ca pe o curvă! observa Naggie uneori. Dacă n-ai fi curvă, nu te-aș iubi, Îi răspundea Bill. În cartea Ce face un sexolog În pat nu scria nimic despre toate acestea. În schimb, exista observația justă că, pentru mulți bărbați, impresia de ușurare care urmează actului sexual se datorează faptului că-și golesc sexul așa cum și-ar goli vezica urinară. Și mai existau o mulțime de alte observații cel puțin la fel de juste, alături de tot felul de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În schimb, exista observația justă că, pentru mulți bărbați, impresia de ușurare care urmează actului sexual se datorează faptului că-și golesc sexul așa cum și-ar goli vezica urinară. Și mai existau o mulțime de alte observații cel puțin la fel de juste, alături de tot felul de recomandări interesante, În majoritatea lor inutile, dar care cel puțin contribuiau la plăcerea lecturii. Naggie află, cu această ocazie, de unde știa Bill chestiile acelea cam bizare pe care i le cerea tot mai frecvent În ultima
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
oamenii aud sau văd efectiv mai degrabă ceea ce doresc, decît ceea ce se petrece În realitatea așa-zis obiectivă. Dacă față de un simplu desen, cum e cel de mai sus („desenul lui Jastrow“), pot exista două opinii divergente și totodată la fel de juste, cu atît mai mult obiecte, evenimente sau fenomene mai complexe pot genera o multitudine de opinii care, fără să se excludă reciproc, sunt În egală măsură contradictorii și juste, În funcție de semnificația pe care le-o atribuie participanții sau martorii lor
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
desenul lui Jastrow“), pot exista două opinii divergente și totodată la fel de juste, cu atît mai mult obiecte, evenimente sau fenomene mai complexe pot genera o multitudine de opinii care, fără să se excludă reciproc, sunt În egală măsură contradictorii și juste, În funcție de semnificația pe care le-o atribuie participanții sau martorii lor. În ultimă instanță: depinde cum privești lucrurile. De aici plecau cele mai multe neînțelegeri și cam toată confuzia. Nici măcar locul Întîmplărilor nu mai era stabilit cu suficientă rigoare. Terenul de fotbal
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să gîndesc! a spus Arhimede. Sau cam așa ceva... Îl revolta mai ales umilința pe care trebuise să o Îndure, de-a lungul ultimelor săptămîni, din partea unor inși mediocri care era clar că nu-s capabili să-i aprecieze ideile la justa lor valoare. Probabil că nu transmiseseră mai departe nici măcar conținutul lor sumar, În așa fel Încît cei de la MSAMDR să le poată evalua efectele În cunoștință de cauză. Preferaseră să-l exploateze pe post de femeie de serviciu. Cine știe cum miroase
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]